Flacăra Iaşului, februarie 1968 (Anul 24, nr. 6651-6675)
1968-02-01 / nr. 6651
. ANUL XXIV. Nr. 6651 JOI 1 FEBRUARIE 1968 4 PAGINI 25 BANI Proletari din toate ţările, uniţi-vă! restem tipiiei raliu in pom li MHH to spill tri zina metalurgică din Iaşi şi-a încheiat anul 1967 cu rezultate importante în producţie care dovedesc capacitatea colectivului de aici de a pune în valoare zestrea tehnică care-i stă la îndemînă. Cu o depăşire de 5,7 la sută la producţia globală şi realizarea tuturor sortimentelor prevăzute, cu o productivitate de 6,9 la sută peste prevederi şi 3,2 milioane lei economii suplimentare la preţul de cost, se poate spune că multe din greutăţile şi lipsurile observate în anii precedenţi au fost înlăturate. In anul 1967, Uzina metalurgică a produs 59 de tipodimensiuni de ţevi şi 46 profile noi, avînd astăzi o gamă de 520 de produse asimilate. Pornind de la aceste realizări, planul pe 1968 pune noi sarcini : creşterea producţiei globale cu 22 la sută, a productivităţii muncii cu 17,2 la sută etc. Dezbaterea sarcinilor de plan a dovedit grija colectivului de a-şi îndrepta atenţia spre îmbunătăţirea eficienţei economice a producţiei, ceea ce a permis descoperirea unor importante rezerve interne, care asigură nu numai îndeplinirea prevederilor anuale, ci şi depăşirea lor. Această preocupare se oglindeşte şi în angajamentele luate în întrecerea socialistă: depăşirea productivităţii muncii cu 0,8 la sută care va aduce o producţie suplimentară de 1.000 tone ţevi şi va contribui, alături de micşorarea consumului de metal şi a altor cheltuieli, la obţinerea linei economii peste plan de 900.000 de lei. Creşterea eficienţei economice a producţiei vizează însă şi alte aspecte, asupra cărora a insistat tovarăşul,Ion Cheşa, adjunct al ministrului industriei metalurgice, care a participat la dezbaterea sarcinilor de plan. Colectivului Uzinei metalurgice i s-a arătat că trebuie să producă ţevi care să încorporeze o manoperă sporită, adică ţevi de o mai mare valoare. Primii paşi în această direcţie s-au făcut. Avem la uzina ieşeană ţevi zincate, ţevi filetate, dar faţă de gradul de înzestrare tehnică al uzinei şi faţă de cerinţele economiei naţionale, fireşte, e prea puţin. Diversificarea producţiei de ţevi şi creşterea lor valorică impun în primul rînd o intensă muncă de cercetare ştiinţifică. S-a arătat serviciului de cercetare din uzină că trebuie să studieze domeniul de folosire a ţevilor la cazane şi preîncălzire, să întreprindă studii pentru realizarea producţiei de ţevi din oţel inoxidabil şi pentru protejarea anticorosivă. De asemenea, s-a arătat colectivului uzinei că pentru ridicarea eficienţei economice a producţiei este necesar să folosească maşinile şi utilajele la întreaga lor capacitate, să folosească metalul în mod cit mai raţional. Referindu-se la modul cum sunt exploatate utilajele, tovarăşul Constantin Teodorescu din secţia filetare-zincuri a criticat calitatea slabă a reviziilor şi faptul că pentru efectuarea lor se consumă un timp dublu celui afectat prin grafic. De asemenea, observa el, există tendinţa ca întreţinerea maşinilor să fie lăsată de la un schimb la altul în loc ca fiecare schimb să dea dovadă de răspunderea necesară. Datorită acestor neajunsuri se ivesc sta-V. GHEORGHIU (continuare în pag. a 2-a) Dezbaterea sarcinilor de plan pe 1968 ▲ U n centrul muncii politice de masă - popularizarea documentelor Conferinţei Naţionale a partidului Puternicul ecou pe care l-au stîrnit în rîndul maselor de oameni ai muncii din regiune, ca şi din întreaga ţară, documentele Conferinţei Naţionale a partidului se observă şi în interesul viu şi multilateral manifestat în legătură cu hotărîrile şi măsurile adoptate, interes vădit, de altfel, şi de numărul mare de întrebări adresate organizaţiilor de partid în legătură cu conţinutul acestor documente. Comitetul regional de partid a orientat munca politică spre lămurirea, în mod organizat şi diferenţiat, a principalelor idei ce se desprind din documente, a esenţei măsurilor stabilite, a semnificaţiei lor în dezvoltarea pe mai departe a intregii vieţi social-economice a ţării. In acest sens au fost luate măsuri pentru ca pretutindeni activitatea de popularizare a documentelor Conferinţei Naţionale a partidului să se desfăşoare la un nivel corespunzător. Printre măsurile de popularizare ce au fost elaborate se numără şi constituirea a patru colective, formate din peste 50 de activişti din domeniul muncii ideologice, politice şi cultural-educative de masă, care, în perioada 16—26 ianuarie a.c., s-au deplasat în raioanele Bîrlad, Vaslui, Paşcani, Hîrlău, unde au ajutat comitetele de partid şi birourile organizaţiilor de bază în intensificarea acţiunilor de propagare şi lămurire în rîndul maselor a documentelor Conferinţei Naţionale, a politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru. Cu sprijinul organelor locale de partid şi de stat, s-au organizat aproape 300 de expuneri şi consultaţii, 35 de simpozioane pe diferite teme privind : „Rolul factorilor economico-financiari în gestiunea proprie a întreprinderilor“, „Măsurile preconizate de Conferinţa Naţională a P.C.R. privind perfecţionarea activităţii sociale, îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale şi sistematizarea localităţilor rurale", „Folosirea raţională a forţei de muncă în agricultură", „Creşterea rolului planificării în etapa actuală“, „Acumularea şi consumul în cooperativele agricole de producţie", „Dezvoltarea democraţiei socialiste", „Cinstea, corectitudinea şi principialitatea“, precum şi 16 seri de întrebări şi răspunsuri în legătură cu documentele Conferinţei Naţionale a partidului. Alte activităţi au fost consacrate evocării unor importante evenimente din istoria poporului român, informării cetăţenilor cu unele aspecte ale politicii externe a statului nostru, cu principalele evenimente ale vieţii internaţionale. Au mai fost, de asemenea, organizate seri şi medalioane literare, acţiuni de masă cu filmul şi cartea politică, beletristică şi tehnică etc. La aceste activităţi au participat peste 30.000 de cetăţeni. In acelaşi timp, membrii colectivelor au purtat discuţii cu numeroase cadre din conducerea organizaţiilor de partid, a sfaturilor populare, cu propagandişti şi lectori din învăţămîntul agricol de masă, au participat la unele dezbateri ce au avut loc în cursurile şi cercurile învăţămîntului de partid, dînd îndrumări practice pentru îmbunătăţirea muncii. Deplasarea colectivelor Comitetului regional de partid în cele patru raioane amintite a constituit un bun prilej de popularizare a documentelor Conferinţei Naţionale a partidului, de analiză a modului în care se desfăşoară munca politică şi cultural-educativă de masă la sate, a oferit posibilitatea de a acorda sprijin concret organizaţiilor de partid de aici în înlăturarea unor lipsuri. BIBLIOTECA CENTRALĂ UNIVERSITARĂ »M. EMINESCU“ IAŞI Unul din fruntaşii şantierului de construcţii nr. 46 din Iaşi este şi dulgherul Dan Dascalciuc. Brigada pe care o conduce a realizat anul trecut o economie de cherestea în valoare de peste 20.000 de lei. Tip perfecţionat de maşină electrică de spălat PLOIEŞTI — Un tip perfecţionat de maşină electrică de spălat rufe a fost realizată de cooperativa „Electrometalica" din Ploieşti. Maşina poate spăla într-o singură oră 20— 40 kg de lenjerie. Ea are o construcţie simplă, economicoasă şi prezintă multă siguranţă în exploatare. (Agerpres) Anvelope pentru R—8 Major PLOIEŞTI — La uzina „Victoria" din Floreşti a fost definitivată pentru producţia de serie, din acest an, tehnologia de fabricaţie a anvelopelor destinate primelor autoturisme româneşti R-8 Major. Noile produse sunt prevăzute cu carcasă radială, care le asigură o rezistenţă la uzură şi o siguranţă de rulare de peste 20 la sută mai mare decit a celor realizate pînă acum în ţară. La uzina din Floreşti se construieşte o nouă şi modernă hală, care, începînd cu anul 1969 va asigura un spor de producţie de 400.000 de anvelope anual. (Agerpres) O nouă fabrică GALAŢI . In cadrul planului de extindere şi reutilare a uzinei „Laminorul" din Brăila a fost construită o nouă fabrică de lanţuri comerciale, cu o capacitate finală de 3.000 tone pe an. Prima etapă, marcată de inceperea probelor tehnologice la un grup de 14 maşini, a fost realizată în mai puţin de cinci luni şi va produce anual 1.500 tone lanţuri din sârmă cu diametre între 3 şi 9 mm. (Agerpres) Tovarăşul Mircea Golie, director adjunct la Fabrica de tricotaje „Moldova“ din Iaşi, cunoaşte şi el un proverb: „Mina altuia nu te scarpină cum îţi place ţie“. Drept pentru care, în momentul în care s-a trecut la noul sistem de asigurare a pazei bunurilor obşteşti, prin Direcţia de pază civilă contractuală, s-a străduit din toate puterile pentru păstrarea vechiului sistem de păzire a fabricii, întrucît motivele directorului adjunct, în mod deosebit, nu rezistau unei analize mai profunde, vechiul sistem de pază a fost înlocuit chiar fără asentimentul său. Din constatările ulterioare a reieşit limpede că actualul sistem este mai eficient şi contribuie în mai mare măsură la asigurarea pazei bunurilor obşteşti. Simţindu-şi autoritatea lezată, tovarăşul Mircea Gone a început un ade UN PROVERB PE SĂPTĂMÂNĂ Leul nu prinde muşte vârât război psihologic împotriva paznicilor Direcţiei regionale de pază civilă contractuală. A început cu tactica adreselor. De câte ori avea ocazie, directorul adjunct al Fabricii de tricotaje „Moldova“ trimitea prin poştă, către conducerea Direcţiei de pază civilă contractuală, adrese pe care la semna cu deosebită satisfacţie, prin care cerea sancţionarea unor paznici pentru cele mai năstruşnice motive. Astfel, se cerea sancţionarea unui paznic pentru că se blocase o uşă la o dependinţă, sancţionarea altuia pentru că şoferul de pe autoturismul fabricii, încălcîndu-şi obligaţiile de serviciu, plecase cu maşina in scopuri personale. Aşa incit paznicii ajunseseră într-o permanentă stare de alarmă, păzindu-se mai ales de directorul adjunct. încercăm să reconstituim o scenă elocventă în acest sens. Intr-una din zile, directorul adjunct al fabricii a ieşit pe poartă îndreptîndu-se spre birouri cu o pungă de material plastic în care se zăreau nişte bucăţi de tricot. Paznicul Mitriţă Amuntencu sesizînd aceasta, l-a anunţat pe şeful de grupă care, la rîndul lui, s-a adresat directorului adjunct rugîndu-l să înregistreze tricoturile la poartă. După care paznicul adăugă cu respect : — Nu de alta, dar s-ar putea să mă încercați și să mă reclamați tot dv. că nu sînt vigilent. Zîrrobitor, directorul adjunct a explicat că sînt tricoturi cu defecte, care sînt necesare la birou şi a lăudat vigilenţa paznicului Mitriţă Amuntencu. Păcat însă că a fost ultima zi in care zelosul paznic a fost aprocat pentru că de atunci încolo n-a avut parte decit de observaţii, şicane şi ocări. Consecinţa : Paznicul a fost mutat la altă întreprindere, deşi nu era cu nimic vinovat, numai pentru a se aplana conflictul. Tovarăşul director Golie şi-a mutat şi el „atenţia“ asupra celorlalţi paznici, neiertîndu-i pe nici unul. Se specializase în noduri pe care le cultiva cu mare grijă în fiecare fir de papură, cum se spune. Ar fi continuat poate să ceară sancţionarea paznicile pentru eclipsa de soare de acum cîţiva ani, şi pentru că tramvaiul care merge... aşa cum merge, fiindcă anul are patru anotimpuri sau fiindcă .. fiindcă. In urma unei adrese a conducerii fabricii, paznicul de rond, care avea în grijă şi o anumită N. ALDIN (continuare în pag. a 3-a) PE MERIDIANELE GLOBULUI Pătrunzind In centrul Saigonului Forţele patriotice au atacat concomitent toate punctele strategice ale capitalei Operaţiunile de deblocare a Canalului de Suez au fost suspendate Tovarăşul Mae Ceauşescu s-a întîlnit cu delegaţia Partidului Comunist din Izrael Miercuri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., s-a întîlnit cu delegaţia Partidului Comunist din Izrael, formată din tovarăşii Samuil Mikunis, secretar general al P.C.R., şi Moshe Snek, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.I. In cursul şederii în ţara noastră, delegaţia P.C. din Izrael a avut convorbiri cu tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R. şi Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R. A participat tovarăşul Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. In cadrul întîlnirilor, părţile s-au informat reciproc asupra activităţii celor două partide şi au făcut un schimb de păreri asupra unor probleme ale situaţiei internaţionale actuale şi mişcării comuniste şi muncitoreşti. Ele au relevat necesitatea de a se depune eforturi susţinute pentru întărirea unităţii partidelor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimperialiste, în lupta pentru pace, independenţă naţională, democraţie şi socialism. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a oferit, miercuri seara, o masă în cinstea oaspeţilor. Produse noi ale industriei constructoare de maşini La Uzina „Griviţa Roşie“ din Capitală s-a terminat fabricarea primului recipient de înaltă presiune pentru sinteza amoniacului. Utilajul, realizat la nivelul tehnicii actuale, face parte din gama noilor produse pe care le are de executat în 1968 această importantă unitate producătoare de utilaj chimic. Şi alte produse noi ale industriei noastre constructoare de maşini sunt gata pentru a intra în circuitul economiei naţionale. Uzina „Electroputere" din Craiova a produs primul motor de 900 kilowaţi destinat locomotivelor electrice. Un nou tip de transportor pentru exploatările miniere a fost introdus în fabricaţia curentă a Uzinelor „Unic“ din Satu Mare, iar la Uzinele „Nicolina“ din Iaşi un agregat pentru defrişarea terenurilor agricole. (Agerpres) Şedinţa Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România In ziua de 31 ianuarie 1968, a avut loc, la Palatul Republicii, şedinţa Consiliului de Stat, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. Au luat parte tovarăşii Emil Bodnaraş, Constanţa Crăciun şi Ştefan Peterfi, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, şi Anton Breitenhofer, Ion Gosma, Constantin Daicoviciu, Vasile Daju, Constantin Drăgan, Suzana Gâdea, Nicolae Hudiţeanu, Athanase Joja, Ion Popescu-Puţuri, Cristofor Simionescu, Gheorghe Stoica, Ludovic Takacs şi Iacob Teclu, membri ai Consiliului de Stat. Consiliul a examinat şi a adoptat mai multe proiecte de decrete interesînd diferite domenii ale activităţii de stat. Printre acestea figurează decretul privind organizarea Consiliului Economic, potrivit hotărîrii Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român din 6-8 decembrie 1967; decretul pentru modificarea unor articole din legea nr. 27/1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi pensia suplimentară; decretul pentru completarea articolului 19 al Decretului nr. 76/1953 cu privire la economia vînatului şi pescuitului, precum şi decretul prin care s-au abrogat, cu data de 1 ianuarie 1968, unele dispoziţii referitoare la sistemul de colectare la carne, producătorii fiind scutiţi, pe aceeaşi dată, de obligaţiile restante rezultate din aplicarea dispoziţiilor abrogate. De asemenea, Consiliul de Stat a ratificat Tratatul cu privire la principiile care guvernează activitatea statelor în explorarea şi folosirea spaţiului extra-atmosferic, inclusiv Luna şi celelalte corpuri cereşti, semnat la 27 ianuarie 1967, şi a adoptat decretul privind aderarea Republicii Socialiste România la Convenţia vamală relativă la importul temporar de material profesional, încheiată la Bruxelles, la 8 iunie 1961. Consiliul a rezolvat apoi lucrările curente. Plecarea tovarăşului Joseph Turf Miercuri dimineaţa, a părăsit Capitala tovarăşul Joseph Turf, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C. din Belgia, care a făcut o vizită în ţara noastră la invitaţia C.C. al P.C.R. La plecare, pe aeroportul Băneasa, oaspetele a fost condus de tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, şef de secţie la G.G. al P.G.R., de activişti de partid. (Agerpres) Efectul curativ serului „modern" Registrul de intervenţii şi inovaţii al Fabricii de antibiotice din Iaşi. Citeva litere incîrligate, notind concis, in dreptul numelui autorilor — oameni de-ai fabricii — esența metamorfozării unui proces tehnologic, o nouă reţetă pentru fabricarea aureociclinei, sau un valoros procedeu de purificare a tetraciclinei prin înlăturarea unei faze de intrare. Alături d in alte rubrici, coloane de cifre marchează valoarea beneficiilor obţinute prin aplicarea in practică a inovaţiilor şi invenţiilor anului care a trecut. Totalul lor poate fi citit pînă şi de un şcolar, intii de la dreapta spre stingă: unităţi, zeci, sute, mii, zeci de mii, sute de mii, milioane. Apoi, in sens invers — 6.553.610 lei. O cifră impresionantă, obţinută printr-un efort susţinut al muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor îndreptat intr-un unic sens: introducerea modernului. Şi, ca in orice mare întreprindere, inocularea serului Modern — incluzind in semantica sa progresul tehnic nu doar faţă de stadiul tehnologiei aplicate, in fabrică, ci la nivelul cuceririlor ştiinţifice mondiale, ba chiar in competitivitate cu acestea,se face şi pun serviciul de cercetare. Comunistul Alexandru Sauciuc, şeful serviciului, ne dă lămuriri: „Munca de cercetare implică căutarea de soluţii noi; ea trebuie asimilată cu munca de creaţie, artistul transmite ideile în învelişul cuvintelor, in sonorităţile muzicii sau in culorile pînzei. Noi materializăm ideile in combinaţii chimice, in restructurări ale tehnologiilor, care să aducă avantaje economice. Comună este doar valoarea operei de artă şi a invenţiei, obţinute şi într-un caz şi un altul la capătul unei filiere a efortului intens, in care acţionează, ca puncte de control exigent, pregătirea, pasiunea, perseverenţa şi talentul autorilor. Intr-o anumită măsură, munca de cercetare iţi solicită, spre deosebire de artă, viteză. Maratonul tehnic contemporan nu-ţi permite să zăboveşti o vreme prea îndelungată la elaborarea unui nou sistem tehnologic. Ceea ce astăzi este nou, miine va fi depăşit. In tehnică, viteza a devenit un imperativ, o necesitate. Idei valoroase există. Problema care se ridică este in cit timp se vor rezolva. Cercetarea ştiinţifică se supune deci acestei legi a acceleraţiei, iar pentru a rezista iureşului îşi planifică obiectivele cercetării, atrage masele largi de muncitori, ingineri şi tehnicieni în procesul acesta de modernizare continuă, în plin mers". Am aflat astfel că cei 12 cercetători cu studii superioare din cadrul serviciului se ocupă cu probleme legate de tehnologia de fabricaţie, în special de purificarea antibioticelor şi biosinteza pe fază primară. Realizări bune au fost obţinute, de altfel, in tehnologiile de fabricaţie ale hormonilor steroizi. Alte aspecte, legate de îmbunătăţirea procesului de fabricaţie, au fost discutate in organizaţiile de bază ale comuniştilor. Selectînd propunerile făcute de ei şi de ceilalţi muncitori din secţii s-a alcătuit apoi planul tematic de inovaţii. Ceea ce se cere. Iar oferta n-a intirziat : 87 de invenţii şi inovaţii în anul care a trecut. Un colectiv alcătuit din biologii Veronica Ardelean şi Georgeta Alupei, împreună cu inginerii Ion Niţelea, Sabin Ionescu şi Mina Magazin, a stabilit citeva noi medii de cultură pentru fabricarea antibioticelor. Înlocuirea antispumantului, utilizat la fabricarea BENEDICT JELESCU (continuare în pag. a 2-a) .4 Insecția pasteurizare a noii Fabrici de produse lactate din Bârlad.