Flacăra Iaşului, iunie 1969 (Anul 25, nr. 7065-7089)

1969-06-01 / nr. 7065

­ Pagina a H­a Directivele Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român privind planul cincinal pe anii 1971-1975 şi liniile directoare ale dezvoltării economiei naţionale pe perioada 1976-1980 Dezvoltarea economiei naţionale în perioada 1971 —1975 Potrivit obiectivelor şi sarcinilor dezvoltării economiei na­­nului cincinal, care va fi supus spre dezbatere şi adoptare Marti­ţionale în perspectivă, se stabilesc următoarele directive pentru Adunări Naţionale în anul 1970: perioada 1971—1975, pe baza cărora se va elabora proiectul pla-Principali indicatori orientativi ai dezvoltării economiei naționale pe perioada 1971—1975 ____________________________________________­ %­­ _________________________________________ - ro ~________ Industria In perioada 1971—1975, industria se va dezvolta intr-un ritm mediu anual de 8,5—9,5 la sută, producţia globală in­dustrială urmînd să crească cu 50—57 la sută în 1975 faţă de 1970. Industria mijloacelor de producţie va creşte, în medie, cu 9—10 la sută anual, iar producţia bunurilor de consum cu 7—8 la sută. La principalele produse se va urmări realizarea următoarelor nivele orientative : 1. Pentru lărgirea bazei interne de materii prime, lucră­rile geologice ce vor fi întreprinse în perioada 1971—1975 vor trebui să ducă la identificarea unor rezerve industriale spo­rite la ţiţei, gaze, minereuri neferoase, minereuri de fier şi alte substanţe minerale utile, care să permită creşterea ex­tracţiei şi, pe această bază, satisfacerea în cît mai mare mă­sură a nevoilor economiei. Cercetările geologice­­ vor trebui să asigure, într-o peri­oadă scurtă de timp, un grad ridicat de cunoaştere a zăcă­mintelor noi şi a zonelor care prezintă interes. Pînă la sâr­­şitul acestui an se vor analiza zonele de perspectivă în do­meniul minereurilor neferoase şi, îndeosebi, cele de mine­reuri cuprifere, întocmindu-se programe speciale privitoare la explorarea şi exploatarea minereurilor complexe, şi cuprifere, care să contribuie în cincinalul 1971—1975 la acoperirea în proporţie însemnată a nevoilor sporite de metale neferoase. Va trebui să crească în măsură însemnată eficienţa activităţii geologice, prin extinderea folosirii metodelor şi aparaturii geofizice moderne, micşorarea duratei de prospectare-explo­­rare a zăcămintelor şi a perioadei de punere în valoare a rezervelor. Este necesar ca punerea în evidenţă de noi re­zerve să se realizeze cu cheltuieli cît mai mici, să se utili­zeze judicios fondurile, să se intensifice preocupările pentru economisirea mijloacelor materiale şi financiare alocate." 2. Ţinînd seama de faptul că rezervele cunoscute şi de perspectivă sunt limitate, precum şi de necesitatea asigurării unui raport raţional între rezerve şi producţie, în perioada 1971—1975, extracţia de ţiţei va fi de 13,1 — 13,5 milioane tone pe an ; se va urmări perfecţionarea metodelor de exploa­tare în scopul creşterii randamentului sondelor şi a coeficien­tului de recuperare a ţiţeiului din Zăcăminte, folosirea mai bună a gazelor de sondă ; se va trece la exploatarea rezerve­lor de la mari adincimi. In sectorul de prelucrare, se va pune accentul pe valorificarea optimă a ţiţeiului, îmbunătăţirea ca­litativă a produselor şi asigurarea cu prioritate a sortimen­telor utilizate ca materii prime în industria chimică. Extracţia de gaz metan va ajunge în 1975 la 22—24 mili­arde m.c., urmărindu-se utilizarea raţională a presiunii gaze­lor în zăcăminte şi menţinerea unui grad normal de asigurare cu rezerve. Capacităţile de transport pentru gaze naturale vor fi mărite, prin construirea in cincinalul 1971—1975 de noi conducte şi prin montarea de staţii moderne pentru com­primarea gazelor în schelele de extracţie şi pe traseele conductelor magistrale. Este necesar ca la elaborarea planului cincinal să se ana­lizeze în mod deosebit folosirea fondului de sonde în ex­tracţia de ţiţei şi gaze, a tuturor mijloacelor materiale şi bă­neşti, în vederea creşterii eficienţei acestora. 8. Extracţia de cărbuni va trebui să atingă un nivel de 86,38 milioane tone în anul 1975. Sporul de producţie in viitorul cincinal se va realiza, în cea mai mare parte, pe seam­a extracţiei de lignit din exploatări: la -zis de-, mare­, ca-­­paci­tate, cu grad înalt de mecanizare. Vor fi perfecţionate procesele tehnologice de preparare a cărbunilor, in ve­derea obţinerii în cantităţi sporite a unor, sortimente superi­oare. In mod deosebit vor trebui luate măsuri pentru manrea producţiei de cărbuni cocsificabili. . ... Pentru îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei cu combus­tibili solizi şi înlocuirea treptată a lemnului de foc — desti­nat valorificării superioare în producţia industrială — se va dezvolta fabricaţia de brichete din cărbune şi se v­or produce în cantităţi sporite cărbuni înnobilaţi. 4. In concordanţă cu necesităţile economiei, producţia de energie electrică va creşte în 1975 la 55—57 miliarde kWh., iar producţia de energie termică — destinată consumului­­ industrie, agricultură şi pentru Încălziri urbane — va ajunge la 55—57 milioane gigacalorii. In anii 1971—1975, se vor lua măsuri pentru punerea în funcțiune, în centralele electrice, a unei puteri instalate noi de 5 400—5 800 megawați, din care aproximativ o treime în Lî r- n .■ - »-\ t T îl 1 O 5. Industria siderurgică se va dezvolta în direcţia creşterii rapide a producţiei de metal şi îmbunătăţirii substanţiale a structurii acesteia, prin fabricarea unor sortimente valoroase­ care să satisfacă în condiţii din ce în ce mai bune cerin­ţele de metal ale economiei. In anul 1975 se vor produce 10­­0,5 milioane tone de oţel, 7,2—7,5 milioane tone de laminate şi 1,0—1,1 milioane tone de ţevi; în cincinalul viitor se va dez­volta producţia de feroaliaje. Dezvoltarea industriei constructoare de maşini, orientarea ei spre ramurile moderne, de înaltă tehnicitate, cer în mod im­perios creşterea accentuată a producţiei de oţeluri de calitate, lărgirea substanţială a gamei mărcilor de oţeluri de înaltă rezistenţă, inoxidabile, oţeluri pentru scule şi rulmenţi. Pînă în 1975 va trebui să se ajungă la o producţie de oţeluri aliate de 1—1,1 milioane tone, îmbunătăţirea substanţială a struc­turii producţiei de metal trebuie considerată ca o sarcină principală a siderurgiei în viitorul cincinal. Capacităţile pentru producerea şi laminarea oţelurilor de calitate vor fi astfel dimensionate incit să asigure producerea unei game variate de sortimente şi vor fi realizate prin dez­voltarea unităţilor existente şi crearea unor capacităţi noi în siderurgie şi pe lingă marile uzine constructoare de­­maşini, consumatoare ale acestor produse. In vederea satisfacerii într-o măsură mai mare a necesa­rului de cocs, vor fi luate măsuri pentru realizarea în termen scurt a unor noi capacităţi de fabricare a cocsului care să folosească şi cărbuni de mărci inferioare, vor fi reluate şi intensificate cercetările pentru a produce mai mult cocs din cărbuni indigeni. Cercetarea ştiinţifică se va ocupa în mai mare măsură de problemele reducerii consumului de cocs, extinderii utilizării gazului metan în furnale, elaborării de oţeluri cu caracteristici superioare, ridicării calităţii şi creării de noi sortimente de produse siderurgice. Prin înzestrarea siderurgiei cu echipamente moderne, de înaltă performanţă, extinderea automatizării, promovarea teh­nologiilor avansate şi perfecţionarea organizării muncii va trebui să se asigure consumuri specifice, indici de calitate şi de utilizare a agregatelor, comparabili cu cei obţinuţi la insta­laţii similare pe plan mondial. Pe această bază, în cincinalul viitor se vor asigura în siderurgie sporirea eficienţei inves­tiţiilor, creşterea mai accentuată a productivităţii muncii şi reducerea cheltuielilor de producţie. 6. In ramura metalurgiei neferoase se va dezvolta în ritm sus­ţinut producţia de aluminiu, care va ajunge în 1975 la 180—200 mii tone, folosindu-se în mai mare măsură resursele interne de materii prime. Va trebui să se urgenteze intrarea in funcţiune a uzinei de prelucrare, să se extindă gama de aliaje din aluminiu, asigurîndu-se astfel valorificarea superioară a metalului şi realizarea exportului de aluminiu, în principal sub formă de produse prelucrate. Pentru sporirea producţiei de cupru, plumb şi zinc, se impune accelerarea deschiderii de noi mine, extinderea ,.capaci­tăţii unor mine existente, creşterea vitezei de înaintare în abataje şi galerii, îmbunătăţirea tehnologiilor de extracţie, de preparare şi prelucrare, organizarea pe scară mai largă a va­lorificării metalelor neferoase din deşeuri şi din cenuşile de pirită. Prin prelucrarea complexă a minereurilor) se va dezvolta producţia de seleniu şi cadmiu şi se va trece la recuperarea vanadiului din bauxită. In acelaşi timp, va începe producţia de metale semiconductoare şi extrapure necesare industriei elec­tronice şi electrotehnice, valorificînd cercetările efectuate în tară. 7. In industria extractivă a minereurilor nemetalifere, a produselor abrazive și cărbunoase, se va pune accentul pe extinderea valorificării zăcămintelor de caolin, feldspat, diato­­mită, bentonită, talc, nisipuri și va începe exploatarea zăcă­­mîntului de sulf. Pentru satisfacerea cererilor sporite şi în conti­nuă diversificare de produse nemetalifere, vor trebui extinse tehnologiile moderne de înnobilare a minereurilor, care să con­tribuie la lărgirea gamei de produse şi ridicarea calităţii acestora. În dom­eniul produselor cărbunoase, vor fi mărite capaci­tăţile de producţie, îndeosebi pentru satisfacerea necesităţilor sporite de electrozi ale industriei metalurgice şi chimice; se va dezvolta şi moderniza producţia de abrazive destinate indus­triilor prelucrătoare. 8. Industria construcţiilor de maşini va fi consecvent orientată spre producţii de înaltă tehnicitate, în vederea echi­pării cu tehnică modernă a economiei, valorificării superioare a metalului, fructificării concepţiei tehnice proprii, creşterii contribuţiei acestei ramuri la extinderea schimburilor econo­mice externe. Producţia industriei construcţiilor de maşini va trebui să crească în cincinalul viitor cu 72—76 la sută, într-un ritm mediu anual de 11,5—12 la sută. Un obiectiv major trebuie să-l constituie dezvoltarea susţi­nută a unor subramuri moderne. Cum sunt industria electro­tehnică şi electronică, mecanica fină şi fabricaţia de maşini­­unelte. Industria electrotehnică va creşte într-un ritm de 15—17 la sută anual, punîndu-se accentul pe producţia de maşini electrice, transformatoare de forţă, aparataj de înaltă şi joasă tensiune, precum şi pe asimilarea sortimentelor necesare elec­trificării, printre care transformatoare de foarte mare putere şi aparatură de tensiuni pînă la 400 kV. Industria electronică va creşte de 2,2—2,4 ori, îndeosebi prin dezvoltarea producţiei de aparate electronice industriale, de aparate de măsură şi control electronice, de mijloace de automatizare pentru înzestrarea instalaţiilor cu echipamente moderne de comandă, control şi reglaj , va spori, de aseme­nea, cu prioritate, producţia de componente electronice de clasă profesională­, se va trece la producţia de dispozitive semiconductoare ,­e bază de siliciu şi de circuite integrate ; se va organiza şi extinde producţia de aparate­­ de radiocom­u­­nicaţii pentru utilizări profesionale. In acelaşi timp, se va lărgi substanţial producţia tehnicii de calcul electronice, prin asimilarea în fabricaţie a maşinilor electrono-mecanice şi electronice, precum şi a calculatoarelor electronice de capa­citate­ medie. — Producţia maşinilor-unelte va trebui să sporească de 1,8—2 ori, urmărindu-se îmbunătăţirea structurii prin realizarea de maşini şi agregate de înaltă tehnicitate, cu parametri tehnico­­economici superiori şi gabarit redus, cu un grad ridicat de automatizare, inclusiv a celor cu comandă-program. In acest scop, vor fi mărite capacităţile la uzinele care dispun de ex­perienţă şi de cadre calificate, se vor lua măsuri pentru extin­derea cooperării cu ţările socialiste şi cu firme din alte ţ°ro astfel incit să fie asimilate în termen scurt noi tipuri de maşini-unelte pentru nevoile interne şi pentru export.­ Producţia de utilaje tehnologice va trebui să asigure, în cea mai mare, parte, necesarul intern de agregate energetice de puteri mari, de instalaţii şi utilaje pentru in­dustria materialelor de construcţii, industria uşoară şi alimentară, industria minieră şi petrolieră. O sarcină deose­bit de importantă a industriei construcţiilor de maşini este asimilarea de utilaje şi instalaţii­­pentru realizarea programului nuclear naţional şi­ pentru re-dotar­ea noilor obiective , din­­ indus­tria chimică. ‘ Ministerele vor lua măsuri în vederea utilizării, intensive a capacităţilor de prelucrări mecanice din unităţile proprii, pentru a-şi acoperi cea mai mare parte din necesarul de piese de schimb şi a realiza o serie de maşini şi utilaje specifice ramurii. Pentru a asigura nevoile de transport ale economiei, industria constructoare de maşini va trebui să sporească în continuare şi­­ să perfecţioneze producţia de material rulant, prin realizarea de locomotive Diesel de viteze şi puteri spo­rite şi prin diversificarea producţiei­­de vagoane. In industria de autovehicule vor fi asimilate în fabricaţie autocamioane de tonaj sporit şi autobuze de mare capacitate acţionate cu motor Diesel, precum şi diferite tipuri de autovehicule specializate, se va încheia procesul de integrare a fabricaţiei de autoturisme în ţară. Profilarea în perspectivă a industriei constructoare de maşini va trebui să fie astfel realizată încît să asigure parti­ciparea intensă a acestei ramuri la înzestrarea tehnică a eco­nomiei naţionale, specializarea în producţie şi dezvoltarea cooperării cu ţările membre ale C.A.E.R., cu celelalte ţări socialiste, precum şi cu alte state. Ramura construcţiilor de maşini va trebui să-şi sporească din ce în ce mai mult participarea la exportul ţării cu pro­duse eficiente, de tehnicitate ridicată. In vederea realizării ritmurilor de dezvoltare a produc­ţiei în cincinalul viitor, se vor lua măsuri pentru utilizarea deplină a capacităţilor de producţie, în fiecare unitate tre­buie să se ajungă la folosirea intensivă a spaţiilor de produc­ţie, a maşinilor şi utilajelor, a timpului de lucru, să se obţină parametri tehnici şi economici la nivelul capacităţilor similare din străinătate. Este necesar, totodată, să fie dezvoltate şi dotate sectoa­rele de concepţie ale uzinelor constructoare de maşini în scopul modernizării şi perfecţionării continue a maşinilor şi utilajelor fabricate şi menţinerii acestora la un nivel tehnic competitiv pe pieţele externe. Activitatea de cercetare ştiinţi­fică se va realiza în strînsă legătură cu direcţiile de dezvoltare ale industriei constructoare de maşini, electrotehnicii, elec­tronicii, mecanicii fine şi industriei optice; se va urmări în­deosebi elaborarea de echipamente de înalt nivel tehnic, care asigură valorificarea superioară a metalului, folosirea eficien­tă şi modernizarea capacităţilor de producţie în industrie şi în alte ramuri ale economiei naţionale. Pentru ca sectoarele industriei construcţiilor de maşini să fie dezvoltate într-o concepţie de largă perspectivă, pe baza studierii multilaterale a cerinţelor pieţei interne şi externe, vor fi elaborate — o dată cu viitorul plan cincinal — pro­grame speciale privind dezvoltarea electrotehnicii, electronicii, maşinilor-unelte, mecanicii fine şi industriei optice, utilaje­lor tehnologice şi a utilajelor pentru construcţii. 9. Industria chimică trebuie să ocupe un loc principal în dezvoltarea economiei, ţinînd seama de materiile prime e­­xistente în ţară, de cerinţele crescînde de produse chimice pentru consumul intern şi de posibilităţile de export pe care le creează. Producţia acestei ramuri va creşte pînă in 1975 cu 85—92 la sută, într-un ritm mediu anual de 13—14­ la sută, îndeosebi pe baza chimizării gazului metan, a pro­duselor petroliere şi. Valorificării resurselor de sare. Producţia­­ de îngrăşăminte chimice va ajunge în anul 1975 la 2.200—2.400 mii tone, urmărindu-se asigurarea pen­tru nevoile agriculturii noastre a unui raport normal în­tre îngrăşămintele cu azot şi cele cu fosfor; va trebui lărgită gama de produse pentru combaterea dăunătorilor şi va spori producţia de biostimulatori şi medicamente de uz veterinar. Va creşte producţia de fibre şi fire chimice, cu deo­sebire al celor sintetice. Producţia de mase plastice va fi orientată spre realizarea de noi sortimente — polietilenă de joasă presiune, poliesteri şi alte răşini sintetice; se va dezvolta în continuare fabricaţia de policlorură de vinil, polietilenă de înaltă presiune, polistiren şi alte materiale pentru înlocuirea metalelor, lemnului şi a pielei, precum şi pentru satisfacerea nevoilor sporite de ambalaje ale economiei. In industria cauciucului sintetic, producţia va trebui să spo­rească în speciale pe seama însuşirii în fabricaţie a unor noi sortimente, cu caracteristici superioare, destinate să înlocu­iască in proporţie însemnată consumul de cauciuc natural. Se va dezvolta fabricaţia de produse sodice pentru a­­coperirea consumului intern şi sporirea cantităţilor pentru export, îndeosebi la sodă caustică. Paralel cu creşterea industriei chimice de bază, este ne­cesar să se dezvolte şi să se diversifice chimia fină şi de mic tonaj. Vor trebui analizate, posibilităţile măririi producţiei de coloranţi prin cooperare cu firme străine, pentru a asi­gura, pe această cale,, acoperirea în cea mai mare măsură a nevoilor economiei. Producţia de medicamente va fi orientată spre satisfacerea consumului intern ; vor fi examinate posi­bilităţile de cooperare cu firme străine pentru fabricaţia de medicamente cu desfacere certă pe piețele externe. Vor fi luate măsuri pentru economisirea pe toate căile a materialului lemnos de răşinoase, asigurindu-se astfel dezvol­tarea producției de celuloza şi semiceluloză la 650—680 mii tone în 1975. Producţia de hîrtie și cartoane va creşte cu 40—43 la sută, sporind mai rapid producţia de cartoane pen­tru ambalaje. Ţinînd seama de volumul mare de investiţii Ce se­ va ev­loca industriei chimice, este necesar să se analizeze temei­nic costurile lucrărilor realizate pină in prezent In vederea reducerii acestora, amplasînd în mai mare măsură instalaţi­ile în aer liber, eliminînd exagerările în dimensionarea spa­ţiilor productive, a laboratoarelor uzinale şi a construcţiilor anexe neproductive. Pentru îndeplinirea sarcinilor legate de dezvoltarea indus­triei chimice va trebui să fie îmbunătăţită activitatea de­­ cer­cetare şi proiectare. Se va urmări cu deosebire intensificarea cercetărilor privind elaborarea de noi produse pentru care dispunem de materii prime, realizarea de înlocuitori ai me­talului şi lemnului, de fire şi fibre textile sintetice, de noi catalizatori, coloranţi, materiale anticorosive şi electroizolante ş.a.; se vor amplifica cercetările privind prelucrarea com­plexă a hidrocarburilor. Ministerul Industriei Chimice trebuie să asigure proiec­tarea tehnologiei şi a utilajelor specifice, precum şi o îmbi­nare mai strînsă între activitatea de cercetare şi cea de proiectare. 10. Industria materialelor de construcţii va fi orientată în Cincinalul viitor, spre o dezvoltare rapidă, care să satis­facă cerinţele crescînde determinate de programul amplu de investiţii productive, de locuinţe și obiective social-culturale sa asigure cererile populației. Vor fi dezvoltate capacităţi speciale în vederea fabricării de produse pentru export. Pro­ducţia de materiale de construcţii va trebui să crească într-un ritm mediu anual de 12—13 la sută. Se va acorda o mare atenţie diversificării sortimentelor, atît prin realizarea de ma­teriale şi elemente noi de construcţii, printre care şi cele din materiale plastice, cît şi prin Introducerea în fabricaţie a unor noi tipuri de ciment, de materiale uşoare pentru zidărie şi de materiale izolatoare, va fi lărgită gama sortimentelor de­s prefabricate. In îndeplinirea acestor obiective, o contri­buţie importantă trebuie să aducă cercetarea ştiinţifică proprie Producţia de ciment va ajunge la 13—14 milioane tone, iar cea de geamuri la 65—70 milioane m.p. Va spori pro­ducţia de prefabricate din beton şi din alte materiale, cu grad ridicat de finisare, destinate pentru: construcţia noilor obiective industriale şi agrozootehnice, social-culturale şi ad­ministrative, precum şi producţia de panouri mari pentru con­strucţia de locuinţe, economisindu-se pe această cale impor­tante cantităţi de material lemnos şi creindu-se condiţii fa­vorabile pentru extinderea industrializării construcţiilor. in concordanţă cu programul de irigaţii, va fi dezvoltată fabri­caţia de tuburi de presiune din azbociment şi din beton pre­­comprimat. Se va intensifica producţia de materiale izolatoare şi ceramice, care să permită îmbunătăţirea lucrărilor de i­­zolaţii şi de finisaj, precum şi producţia de materiale re­fractare. Vor fi luate măsuri în scopul realizării de materiale u­­şoare, cu caracteristici calitative superioare pentru învelitori, şi elaborării de soluţii constructive care să ducă la economi­sirea şi înlocuirea lemnului la acoperişuri. Pentru dezvoltarea producţiei de materiale de construcţii şi diversificarea sortimentelor, se va elabora un program de durată cuprinzînd sarcini pe ministere şi consilii populare judeţene care să ţină seama de nevoile în perspectivă ale economiei şi populaţiei, să asigure introducerea în fabricaţie şi consum a unor noi produse uşoare şi ieftine, precum şi înlocuirea materialelor lemnoase şi raţionalizarea consumului de metal. 11. Producția In industria de exploatare și prelucrare a lemnului va crește pînă în 1975 cu 13—14 la sută, prin valo­rificarea superioară "a­­"resurselor. Vor fi luate, măsuri pentru sporirea ponderii lemnului prelucrat, industrial ,,în­ cantitatea totală de masă _ lemnoasă exploatată., Se va dezvolta, cu pre­cădere, producţia de plăci aglomerate şi fibrolemnoase, va fi extinsă fabricaţia produselor cu grad superior de prelucrare, îndeosebi a mobilei. Producţia de mobilă va trebui diversificată, acordându-se o atenţie deosebită tipurilor cu consum redus de lemn; se vor introduce pe scară largă masele plastice şi metalul, în­deosebi în fabricaţia mobilierului pentru laboratoare, birouri, reţeaua comercială ş.a. Vor fi dezvoltate capacităţi de produ­cere a mobilei pentru export, în măsura în care sunt asigu­rate pieţe de desfacere în condiţii avantajoase. La dimensio­narea producţiei de uşi-ferestre va trebui să se ţină seama de folosirea tîmplăriei metalice la construcţiile­­industriale clădi­rile administrative şi social-culturale. 12. Producţia industriei uşoare va creşte cu 40—45 la sută, realizîndu-se un volum sporit de ţesături, tricotaje, încălţă­minte, într-o gamă largă de sortimente şi de calitate supe­rioară, corespunzător exigenţelor populaţiei. Va creşte în mod substanţial fabricaţia de articole de menaj din sticlă, porţelan, faianţă, precum şi de bunuri metalice de uz casnic. In scopul valorificării mai bune a resurselor de materii prime, va tre­bui să fie extinsă în mare măsură folosirea fibrelor artificiale şi sintetice, precum şi a înlocuitorilor de piele naturală. Dezvoltarea capacităţilor în industria uşoară va trebui să aibă în vedere, în primul rînd, asigurarea consumului intern. In cazul producţiei pentru export se va acorda o atenţie deo­sebită cerinţelor şi conjuncturii pieţei externe, asigurîndu-se în cît mai mare măsură acorduri şi contracte pe termen lung pentru vînzarea produselor şi importul de materii prime ne­cesare. Noile capacităţi de producţie din industria uşoară­­vor trebui dimensionate în aşa fel încît să asigure un sortiment variat, o mai mare adaptabilitate la cerinţele pieţei. Intreaga activitate a acestei ramuri va fi orientată în direcția întăririi laturii calitative, îmbunătăţirii generale a rezultatelor econo­­mico-financiare. 13. Industria alimentară va trebui să prelucreze, într-o proporţie mai mare şi cu randamente sporite, resursele de materii prime agricole,, Producţia, întreprinderilor din această ramură va fi în 1975 cu 85—40 la sută mai mare decît în 1970, asigurîndu-se creşteri însemnate la carne,, lapte şi deri­vatele acestor produse, la conserve de fructe şi legume, ulei comestibil, bere şi altele. Concomitent, va spori şi fabricaţia de produse alimentare în întreprinderile agricole de stat şi în cooperativele agricole de producţie, prin. prelucrarea­­unor cantităţi mai mari de materii prime din resurse proprii ; creşterea producţiei de conserve de fructe şi legume va fi realizată, în cea mai mare măsură, în capacităţi mici construite pe lingă aceste unităţi. O atenţie deosebită va trebui acordată creşterii produc­ţiei de peşte, prin acţiuni susţinute pentru valorificarea mai intensă a resurselor din interiorul ţării şi dezvoltarea pescui­tului oceanic. Va fi întocmit, în cursul acestui an, un pro­gram complex pentru dezvoltarea pisciculturii şi se va crea un organism specializat care să aibă atribuţii­ şi să răspundă de întreaga activitate din acest domeniu. Pentru a satisface în condiţii tot mai bune, cererea popu­laţiei de produse alimentare, este necesar să se adopte mă­suri care să ducă la îmbogăţirea sortimentelor, creşterea pro­ducţiei de semifabricate culinare,­ ridicarea calităţii produse­lor, extinderea reţelei de spaţii şi mijloace de transport frigo­rifice şi aprovizionarea ritmică a pieţei în tot cursul anului. 14. In industria locală de stat, producţia va creşte pînă în anul 1975 cu 52—54 la sută faţă de anul 1970, prin valori­ficarea mai bună a resurselor locale de materii prime şi ma­teriale din toate zonele ţării. Va trebui să crească aportul a­­cestui sector la producţia de bunuri de consum de serie mică, la acoperirea necesităţilor economiei cu materiale de con­strucţii , industria locală va dezvolta cooperarea cu întreprin­derile republicane, în realizarea unor repere, subansamble şi piese de schimb. Activitatea de producţie a cooperaţiei meşteşugăreşti va fi orientată, cu precădere, spre produse, lucrări şi servicii e­­xecutate la comandă pentru populaţie, realizarea­ de bunuri de consum în serie mită pentru fondul pieţei şi pentru export, lărgirea producţiei de artă populară şi artizanat; se va dez­volta, de asemenea, producţia de piese, subansamble şi pro­duse în cooperare cu întreprinderile de stat. Volumul acti­vităţii productive din acest sector, va creşte în cincinalul viitor cu 48—58 la sută. Se vor lua măsuri pentru extinderea muncii la domi­ciliu, atît de către unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti şi ale cooperaţiei de consum, cît şi de către unele întreprinderi in­dustriale şi organizaţii comerciale de stat. Această formă de producţie oferă largi posibilităţi pentru îmbogăţirea gamei sortimentelor de bunuri de consum şi articolelor de­­ artizanat, cu investiţii mici şi cheltuieli de regie scăzute,, pentru uti­lizarea mai bună a resurselor de muncă din unele localităţi şi zone. Va fi sprijinită activitatea micilor, meşteşugari, creîndu­­li-se posibilităţi sporite de aprovizionare cu unele materiale, (continuare în pag. a 3-a) „ , Nivelul Unitate. anului de 1975 ,1975 față măsură de 1970 - ■-%­Energie electrică mid. kWh 55 — 57 156 —162 Cărbune extras mil. tone 36 — 38 154 —163 Titel mil. tone 13,1— 13,5 98,5—101,5 Gaz metan mid. mc. 22 — 24 118 —129 Otel mil. tone 10 — 10,5 154 —161 Aluminiu mii tone 180 — 200 163 —187 Locomotive Diesel şi electrice magistrale buc. 280 — 300 108 —115 Motoare electrice Mw 4 600 — 5 200 159 —179 Transformatoare de forţă Mwa 15 000 —17 000 167 —189 Mijloace de automati­zare şi ale tehnicii de calcul, aparate elec­trice de măsură şi control mici, lei 3,5— 4,0 307 —347 Maşini şi utilaje pen­tru industria minieră mii tone 35 — 38 125 —136 Tractoare mii buc. 30 — 35 105 —123 Autocamioane şi autotractoare mii buc. 35 — 40 100 —114 Autoturisme de oraş mii buc. 45 — 50 375 —417 Îngrăşăminte chimice (100 la sută substanţă activă) mii tone 2 200 — 2 400 200 —219 Cauciuc sintetic mii tone 110 — 130 200 —236 Materiale plastice şi răşini sintetice mii tone 420 — 450 185 —193 Fibre şi fire chimice mii tone 130 — 150 170 —197 Celuloză şi semiceluloză mii tone 650 — 680 142­­—148 Hîrtie şi cartoane mii tone 720 — 740 140 —143 Ciment mil. tone 13 — 14 160 —172 Plăci din particule aglo­merate și fibro-lem­noase mii tone 950 — 1 100 180 —210 Mobilă mld. lei 6,7— 7,0 125 —130 Aparate radio mii buc. 650 — 700 143 —151 Televizoare mii buc. 450 — 500 150 —167 Aparate electrice de uz casnic mil. lei 1 200 — 1 500 200 —250 Ţesături mii. mp. 840 — 880 136 —142 Tricotaje mii. buc. 180 — 190 137 —145 încălțăminte mii. per. 75 — 80 110 —117 Carne mii tone 770 — 830 154 —166 Ulei comestibil mii tone 380 — 420 121 —133 Zahăr mii tone 580 — 610 105 —111 Conserve sterilizate și congelate de legume și fructe și pastă de tomate mil tone 450 — 500 158 —176 -4 f­ f­ * y A .

Next