Flacăra Iaşului, ianuarie 1970 (Anul 26, nr. 7248-7271)
1970-01-04 / nr. 7248
mi xxii. Nr. 7248 DUMINICĂ 4 IANUARIE 1970 4 RABINI 50 BANI Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, Peste cîteva minute încheiem un nou an, bogat în evenimente, fapte şi împliniri ale poporului român în construirea socialismului. Evenimentul cel mai remarcabil al acestui an, cu profunde consecinţe asupra viitorului patriei noastre, a fost Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, care a elaborat programul de perspectivă al dezvoltării ţării, de întărire continuă a bazei tehnico-materiale a noii orînduiri, de perfecţionare a relaţiilor de producţie şi a întregii organizări sociale , în vederea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Anul 1969 a fost, totodată, anul împlinirii unui sfert de veac de la eliberarea ţării, care a prilejuit trecerea în revistă a transformărilor radicale petrecute în structura societăţii româneşti, în modul de viaţă al poporului, în existenţa naţiunii noastre socialiste; el a marcat jubileul perioadei în care poporul român, liber şi stăpîn pe destinele sale, a înălţat luminosul edificiu al socialismului. In acest an, munca entuziastă, minunata capacitate de creaţie a clasei noastre muncitoare, a ţărănimii şi intelectualităţii şi-au găsit întruchiparea în noi realizări pe tărîmul producţiei de bunuri materiale şi spirituale, în în'ae'd'mrea cu succes a prevederilor plănuit’ stat, în creşterea avuţiei naţionale mardul şi guvernul au desfăşurat opensa activitate pentru îmbunătăţirea rfgam' zării economiei şi sporirea eficieimi acesteia, pentru valorificarea tot i*1 lar" qj a marilor resurse ale orînduirii^jj^5, tre 's5«â!«E ’ s-jm SnUtafT p«'fmregjgo” prinsul' tării, noi fabrici şi tiplite, şcoli şi aşezăminte de sănătate, lăcaşuri de cultură şi locuinţe. Pe baza succeselor obţinute în dezvoltarea economiei, s-au putut asigura noi măsuri pentru creşterea nivelului de trai al poporului, între care un loc important l-a ocupat majorarea salariilor la principalele categorii de salariaţi. Pentru toate aceste succese de seamă, pentru munca eroică consacrată progresului patriei socialiste, vă adresez, dragi compatrioţi, cele mai calde felicitări. Ne îndreptăm acum cu toţii privirile spre anul 1970. In faţa noastră stă datoria de a pune în valoare la un nivel şi mai înalt potenţialul material şi uman al societăţii, de a munci şi mai intens pentru a duce mai departe opera de construcţie socialistă — în interesul creş- I terii bunăstării poporului, al înfloririi • multilaterale a patriei. Mersul nostru linainte pe drumul progresului şi civi■Flizaţiei cere eforturi mari din partea fie- Icărui cetăţean. Este însă mai presus de ''oric'e îndoială că eroica noastră clasă muncitoare, ţărănimea cooperatistă, intelectualitatea, toţi oamenii muncii fără deosebire de naţionalitate, animaţi de un profund patriotism, de devotament ne-lămurit pentru cauza socialismului, vor cuceri noi victorii în măreaţa operă pe care o întreprind sub conducerea partidului, vor îndeplini şi depăşi planul pe 1870 — ultimul an al cincinalului — creînd astfel condiţiile pentru transpunerea în viaţă a programului trasat de Congresul al X-lea. In primele rînduri ale acestei clocotitoare activităţi, acolo unde este mai greu, unde se cere mai mult efort şi mai multă răspundere, se vor ,afla, desigur, puternicul nostru activ de partid şi de stat, cei aproape două milioane de comunişti din patria noastră. Stimaţi tovarăşi, in acest an, partidul şi statul nostru au desfăşurat o intensă activitate internaţională, aducîndu-şi contribuţia la efortul general pentru destindere şi pace. A sporit şi mai mult numărul prietenilor României socialiste pe toate meridianele globului, prestigiul ei pe arena mondială. In viaţa internaţională a continuat să se dezvolte cursul pozitiv, spre înţelegere şi colaborare; realitatea a confirm^yMnfl^jyg^jJată-fil.s.t£Í£íL politicii exl’îiA'rie a tăii noastre îndreptată spre crearea unui climat de încredere și cooperare între popoare. In pofida încercărilor cercurilor imperialiste de a opri jprocesul progresist al evoluţiei socieftătii contemporane, popoarele îşi afirmă tot mai imperios voinţa de a se dezlipita libere şi stăpîne pe soarta lor, 1. a trăi în pace şi înţelegere, pe baza diplinei egalităţi în drepturi; opinia pufnea înaintată se ridică tot mai hotărît împotriva politicii de forţă şi dominaţie, al dictatului şi agresiunii. Pe continentul nostru s-a accentuat curentul favorabil înfăptuirii securităţii europene; masele populare, numeroşi oameni politici — inclusiv cercuri guvernante — se pronunţă pentru o consfătuire consacrată realizării acestui deziderat major al popoarelor europene, de o însemnătate deosebită pentru înfăptuirea păcii generale. Desigur, în lumea actuală mai există încă puncte de încordare ca, de pildă, războiul din Vietnam şi conflictul din Orientul Apropiat. Aceasta impune fiecărei ţări — mari sau mici — datoria de a milita neobosit pentru, stingerea tuturor focarelor de război, pentru instaurarea păcii pe toate continentele. Ca ţară socialistă, România va continua să pună în centrul politicii sale externe raporturile multilaterale cu celelalte state socialiste, va acționa consecvent pentru unitatea sistemului socialist, a mişcării comuniste şi muncitoreşti mondiale, a tuturor forţelor antiimperialiste. Ţara noastră va continua, totodată, să-şi amplifice legăturile cu toate statele, fără deosebire de orînduire social-politică, sporindu-şi participarea la schimbul internaţional de valori, la dezvoltarea colaborării şi cooperării mondiale, pe baza principiilor suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii depline în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, a respectului faţă de dreptul fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta. Avem toate temeiurile să păşim cu încredere şi optimism în noul an. Poporului român îi sunt deschise măreţe perspective de muncă şi creaţie, de progres şi prosperitate. Ne exprimăm, de asemenea, convingerea că forţele progresului de pretutindeni, uriaşul front antiimperialist mondial vor dobîndi noi victorii în lupta grandioasă pentru realizarea aspiraţiilor înaintate ale omenirii, pentru împlinirea idealurilor de bunăstare şi pace ale popoarelor. Desfăşurarea evenimentelor creează premise ca anul 1970 să marcheze noi înfăptuiri pe calea destinderii, a securităţii în Europa şi în lume. In aceste clipe solemne ale tradiţionalei sărbători de Anul Nou, urez, din toată inima, în numele conducerii partidului şi statului, al meu personal, tuturor cetăţenilor patriei noastre — muncitori, ţărani, oameni de ştiinţă şi cultură, femei şi bărbaţi, tineri şi vîrstnici, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — viaţă lungă, sănătate şi fericire, împlinirea dorinţelor, cît mai multe satisfacţii personale, mari succese în munca închinată înfloririi patriei, făuririi măreţului ei viitor comunist ! La mulţi ani, tovarăşi şi prieteni ! Uzina mecanică „Nicolina“ Rezultat: economii de metal Operaţie dificilă şi extrem de pretenţioasă, montarea osiilor la vagoanele pe rulmenţi ce se repară la Uzina mecanică „Nicolina" Iași se soldează inevitabil cu un număr apreciabil de osii degradate. Drumul lor spre fier vechi şi retopire este însă pe punctul de a fi oprit, şi o dată cu aceasta, se închide una din portiţele de risipire a metalului. In aceste zile, se aplică un studiu elaborat de un colectiv tehnic din uzină în colaborare cu Institutul de cercetări în transporturi Bucureşti, care preconizează metalizarea osiilor degradate şi reutilizarea lor. In instalaţiile confecţionate de uzina ieșeană s-au metalizat deja 25 de osii, urmînd ca să fie montate la vagoane şi experimentate în condiţii de exploatare. De menţionat că examenul probelor de laborator a fost trecut cu rezultate bune. Prin aplicarea acestui studiu uzina va recupera anual 300 — 500 de osii a cîte 400 kg. fiecare, ceea ce înseamnă o economie anuală de aproape 200 tone de metal. In plus, la „Nicolina" vor putea fi metalizate osii provenind și de la alte uzine reparatoare de material rulant. Se preconizează extinderea metodei în întreaga țară. Complex balneo - climateric în pădurea Crăiasa, din judeţul Maramureş, a început distrucţia unui complex balneo-climateric pentru tratarea efecţiunilor reumatice. El va depune între altele de două meri bazine de apă sărată. De asemenea, se construieşte un hotel, un restaurant, o staţie pentru încălzirea şi pomparea apei şi altele. Complexul urmează să fie dat în folosinţă o dată cu deschiderea noii stagiuni de tratament balnear din primăvara anului 1970. ■ (Agerpres). (i/tt ) Barajul „Timiş-Trei ape“ Constructorii reşiţeni au terminat la sfîrşitul anului trecut un nou şi important complex hidrotehnic pentru alimentarea cu apă industrială a unităţilor de producţie ale centralei siderurgice din Reşiţa. Situat pe versantul de est al munţilor Semenic, la locul denumit „Timiş-Trei Ape", complexul cuprinde un baraj înalt de 30 m., pentru realizarea căruia s-au folosit peste 140.000 mc materiale. Prin structura sa compoziţională, barajul „Timiş-Trei Ape" este prima construcţie hidrotehnică de acest fel realizată în ţara noastră. .Aici se va forma un lac de acumulare cu o capacitate de 4,8 milioane mc. Lacul va asigura sporirea debitului Hirzavei cu mai mult de 200 litri apă pe secundă, ceea ce va permite îmbunătăţirea substanţială a aprovizionării cu apă industrială a uzinelor reşiţene.. .Odată cu acest complex hidrotehnic. "n jurul barajului „TupiurTrei Ape" s-a conturat și o nouă zonă turistică și de agrement. (Agerpres) E or,~u EM 11'“' \ Proletari din toate turiltr unifi-vá! Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P. C. R. şi al Consiliului popular judeţean y* In pagina a 4-a I CUBA A 11-a aniversare a „Zilei eliberării11 ■ Evoluţia conflictului nigeriano-biafrez In noaptea hotarului dintre ani In noaptea de hotar, cînd acele ceasornicelor se grăbeau să depăşească ultimele momente ale anului vechi, mii de oameni. In cupele cărora scinteiau cristalinele licori de la Cotnari, Uricani, Bucium, Şorogari, Comarna şi alte binecuvântate podgorii ieşene, şi-au rememorat intr-o clipă un an, o părticică din viaţa fiecăruia, un an plin de însemnate realizări, de satisfacţii, un an fericit. La a douăsprezecea bătaie a gongului, un torent de bucurie a răbufnit. Eră bucuria inaugurării unui moment de viitor, anul nou 1970, o părticică din luminosul viitor spre care se îndreaptă cu paşi siguri harnicul nostru popor, sub conducerea plină de înţelepciune a partidului. In noaptea aceasta, cînd nimeni nu doarme, într-o atmosferă de bucurie ce s-a păstrat pînă în ziuă, e plăcut şi interesant să urmăreşti gîndurile atîtor si atîtor oameni. Aceeaşi atmosferă sărbătorească am întîlnit-o şi in casa muncitorului Mihai Badea, de la Secţia montaj general a Uzinei mecanice „Nicolina“ şi a soţiei sale, Maria, muncitoare la fabrica de antibiotice. In faţa mesei încărcate, cu paharele pline cu vin rubiniu, înconjuraţi de rude şi prieteni, ei întîmpină cu veselie noul an. — Pe care, ne spune Mihai Badea, îl doresc aducător de bucurii şi fericire tuturor, la fel cum doresc acest lucru celor trei copii ai mei. Vă mărturisesc şi altceva: 1970 va însemna şi anul în care îmi voi instala familia în automobilul personal şi vom porni prin ţară. La Fabrica de antibiotice am asistat la un moment emoţionant : ultimul schimb din 1969 preda ştafeta primului schimb din 1970. Spiridon Gheorghiu, şef de schimb la Secţia a ll-a fermentaţie, ne-a spus : — Succesele pe care le-am avut în '69 să le depăşim în 1970, aceasta este dorinţa noastră, închin gînduri de fericire fetiţei mele, Oana-Anca, de doi ani şi două luni şi soţiei. Aceeaşi însufleţire şi bucurie am găsit-o şi la tinerii dmn Rudac, operator, Ion Diaconescu, lăcătuş, căruia îi dorim succes la liceul seral unde ne-a mărturisit că se va înscrie în 1970, Gheorghe Vasiliu, operator principal, Constantin Pusăcaru, operator, Mircea Berbece, operator principal, şi alţii. Inginerul Victor Călătaru, dispecer, şi-a invitat şi soţia, care lucrează tot la Fabrica de antibiotice, să petreacă împreună revelionul în producţie. Gîndurile lor se îndreptau în acele momente spre cei doi fii ai lor, Dorei şi Gabriel, elevi în clasa I. Gîndurile biologului Ecaterina Popovici, se îndreptau spre soţul ei, compozitorul Titel Popovich căruia îi ură noi succese şi... înregistrări in 1970. La Casa de cultură a tineretului şi studenţilor, în sala de dans pavoazată festiv, Revelionul tineretului era în toi. Muncitori, studenţi, funcţionari întimpinau împreună noul an. Veselia şi buna dispoziţie a domnit aici pînă în zori, ca şi în multe restaurante ale oraşului, gazde primitoare pentru sute de oameni în noaptea fermecată a revelionului. Revelion în faţa „focului nestins“ Hotar simbolic între două cicluri anuale, moment solemn în care parcă şi curgerea infinită a timpului se opreşte pentru o clipă spre a cristaliza în ea împliniri şi speranţe, ora zero a rămas undeva în urmă. Este ora patru al anului 1970, al noului an. Pentru Uzina de fibre sintetice Iaşi cele patru ore scurse înseamnă patru ore de producţie. Aici munca nu a contenit nici o clipă, ştafeta noului an fiind preluată din mers. Membrii schimbului A, căruia i-a revenit cinstea de a fi ultimul schimb al anului trecut şi, totodată, primul din noul an, şi-au adresat tradiţionalul „La mulţi ani !“ în faţa modernelor instalaţii, în faţa tablourilor de comandă, a flacoanelor şi eprubetelor. La secţia policondensare a uzinei, întîlnim pe inginerul Mircea Popescu, şeful schimbului, pe maistrul Corneliu Munteanu şi cîţiva operatori. Sînt veseli. Tocmai terminaseră de remediat o mică defecţiune — înfundarea unui traseu de transbord pneumatic „Am mers în plin cu toate liniile de fabricaţie — ni se spune. Cu cele 7 şarje pe care le-am prelucrat, ne situăm la nivelul celor mai bune performanţe“. Operatorul Gheorghe Andrei, un tînăr ce abia a împlinit 19 ani, ne declară : „Anul 1969 a fost deosebit de rodnic pentru uzina în care am fericit ea să lucrez. Mă simt mîndru că la sutele de milioane de lei, valoarea producţiei realizate peste plan, am avut posibilitatea să aduc şi eu o mică contribuţie. Doresc ca noul an să-mi aducă satisfacţii la fel de mari — noi succese în producţie şi absolvirea primului an şcolar la Liceul industrial de chimie, unde urmez cursurile serale“. Silueta argintie a instalaţiei de distilare a metanolului şi glicolului scânteiază sub razele luminilor ce- o înconjoară. Urcăm o scară şi pătrundem în sala tablourilor de comandă a instalaţiei. „A fost o noapte obişnuită în ceea ce priveşte producţia — ne spunea maistrul Eduard Lipcovschi- Operatorii de serviciu Lucian Leonte, Mihai Cumpănă, Mihai Constantiniu şi Ioan Popa au trebuit însă să facă eforturi în plus, având, concomitent, în prelucrare două şarje de recuperare, trebuind, deci, să execute de două ori încărcarea autoclavei de recuperare a glicolului“. Ioan Popa ţine să precizeze nu fără o anumită mîndrie, că în cei şase ani de cînd lucrează în domeniul chimiei — a fost operator la Săvineşti — a petrecut cinci revelioane în faţa tabloului de comandă. „Desigur, încerc un mic regret că nu sunt în mijlocul familiei, dar trebuie să fie cineva şi aici. Şi apoi, să ştiţi că şi acest mod de a petrece revelionul îşi are farmecul său“. Sunt în esenţă aceleaşi cuvinte pe care ar vrea să ni le spună laborantele Mariana Berberu, Tinca Ionescu şi Tereza Omuşoru pe care le găsim la datorie în laboratoarele interfazic apă şi materii prime. In atelierul etrare al secţiei fibră, sute de serpentine albe se înalţă într-un dans nesfîrşit. Sînt fibre de „TEROM“ care din sute de căni se deşiră pentru a se uni în şuviţe, înainte de a intra septete, maşpeluri, maşini de încreţit etc., unde vor căpăta noi calităţi. Inginerul V. Vătămanu este foarte mulţumit de felul cum au lucrat oamenii în această noapte. Deşi mai puţini la număr, au reuşit să deservească în foarte bune condiţiuni instalaţiile, astfel ca sarcina de producţie pe schimb să fie îndeplinită. „Ce ne dorim în noul an ? Desigur multe, foarte multe. Şi una dintre dorinţe, la care ţinem foarte mult, este ca următorul revelion să ne găsească pe toţi împreună , afirma şeful de echipă, Florin Cucuteanu. Nu am avea bucurie mai mare“. Continuând drumul urmat de fibră, iată-ne ajunși în atelierul convertere. Este locul Reportaj realizat de N. IONESCU Gh. MIHALACHE Eugeniu ZIDĂRIȚA V. FILIP (continuare in pag. a 3-a) „Să ciocnim paharele pentru fericirea tuturor". Acasă la muncitorul Mihai Badea, de la Uzina mecanică „Nicolina". Moment emoţionant la Fabrica de antibiotice. Ultimul schimb din 1969 a predat ştafeta primului schimb din 1970. Foto: AURIAN Intr-una din zilele trecute a deschis uşa redacţiei un tînăr, care a mărturisit în cîteva cuvinte, politicos, dar fiu lipsit de hotărire, că ... are nişte versuri pe care vrea să le publice. Lucrul nu e nici neobişnuit, nici rar într-o redacţie. Ne-a spus câ-l cheamă Paul Balahur şi e elev in clasa a X-a. Ne-a lăsat o poezie şi a plecat. Citind, am descoperit o poezie de loc noi dci, ci, din contra scrisă cu destul talent pentru un elev în clasa a X-a. Îşi mărturisea în ea cu multă sensibilitate bucuria de a fi, de a fi prezent în această iarnă, de a face parte din acest timrp şi căutîndu-şi un sprijin afectiv l-a găsit cîteva versuri: Neîncăput în baladă, sînt voevod frumos Sub zodia zăpezilor - prielnic fior, Creşte in cîntecu! meu arderea rădăcinii Gâsind în ev de domnie ecou ziditor. Un elev a venit să încredinţeze tiparului prima sa poezie. Şi cestea erau străbătute de o dagoste fierbinte şi convingâtoiie pentru acest pâmînt a! ţârii, din care mărturisea că îşi trage seva. Dăduse glas unui gind care ne străbate pe toţi, în acest sfîrşit şi început de an, un moment care se soldează printr-un bilanţ afectiv materializat într-o solidaritate fără precedent a întregii ţări — care în acest an şi-a Împlinit populaţia la 20 de milioane — în jurul partidului. „ Am căutat Isemnele adinei ale acestei dragoste faţă de ţară şi conducătorul ei încercat şi leam găsit in munca pasionată, plină de realizări şi satisfacţii ale celor de la utilajele complexe, de pe cimp, de la masa de laborator sau cea de scris. Uzina metalurgică, familiara uzină metalurgică, cu halele cutremurate de pasul greu al macaralelor rulante, ne-a primit ca de obicei cu o ploaie de scîntei şi cu scrîşnetul metalului. Dintre sutele de muncitori, am stat la o masă, pentru cîteva clipe, cu Mihai Bacaiu, controlor tehnic, care ne-a vorbit simplu de bucuriile şi satisfacţiile sale .Ea a doua uzină metalurgică în care lucrez, prima fiind cea de la Roman. M-am tras mai aproape de casă, fiindcă de loc sunt din Hălâuceşti. Cînd am devenit eu metalurgist, la Iaşi nu era o uzină ca aceasta. Acum este şi lucrez aici din 1964. Sunt de-acum de-al casei. Satisfacţii? Da! Cea mai mare, trebuie să mărturisesc, e cea de-acasa: un băiat de cinci luni. Aici în uzină, realizare pentru mine înseamnă să nu am nici o contestaţie privind calitatea ţevilor pe care ie executam. Imi place meseria aceasta şi dorinţa mea cea mai mare e să fac mai mult decit fac acum. Sunt student la facultatea de subingineri, la secţia mecanică, pe care o voi absolvi peste doi ani. Să realizez mai mult e nu numai o dorinţă, e şi o obligaţie, e ceea ce mă face sâ mă simt parte integrantă a acestei epoci. Niciodată n-au fost atît de mulţi oameni care învaţă, care se străduiesc sâ facă ceva. E poate şi acesta un semn al timpului pe care-l trăim — dorinţa şi posibilitatea de afirmare. La laboratorul de biofizică al Institutului de medicină şi farmacie din Iaşi am găsit un alt om care studiază, medicul Valeriu Rusu . — După un stagiu de peste trei ani la o policlinică suceveana, am dat concurs la Iaşi atras de această ştiinţă de graniţă — biofizica, una dintre cele mai actuale ştiinţe. Mă interesează bionica, cibernetica şi sunt, trebuie să spun, şi student în anul al lll-lea la filozofie, ceea ce-mi va oferi noţiuni utile cu care se poate face o sinteză sau o generalizare. Eu, deocamdată, caut. E greu pentru un tînăr să facă bilanţuri, pentru că adevărata noastră imagine, a celor tineri, e încă virtuală, ţine de viitor mai mult decit de prezent. De aceea acum mă gîndesc la deceniile următoare care înseamnă pentru mine un timp de activitate deosebit de larg şi important. Schimbarea anilor ne obligă la o meditaţie matură să vedem dacă am dat destul, dacă am făcut destul, dacă n-ar trebui să facem chiar mai mult. Pentru Alexandru Şoimaru, preşedinte al C.A.P.-ului din Verşeni, sat legat de numele marelui povestitor Sadoveanu, anul s-a încheiat mai de mult, o dată cu strînsul recoltei de pe cîmp. Dacă ar fi să facă un bilanţ ar trebui să pună deoparte cei 25.000 de lei, cît era averea obştească la înfiinţarea C.A.P.-ului, şi de alta cele 2.400.000 de lei cît e aceasta acum. Şi ca orice om gospodar îşi socoteşte realizările în capete de vite, recolte la hectar şi altele. Noi ne profităm. Avem de gînd să creştem mai ales vaci pentru lapte. Anul trecut am făcut şi instalaţiile pentru irigaţii, care sunt gata. Am instalat 17 agregate care vor iriga aproape 500 de hectare. Cam ce înseamnă asta, veţi pricepe imediat dacă vă voi spune că de pe ele, vom obţine venituri ca de pe 1.200 de hectare neirigate. Apa e şi pentru noi un izvor de venituri, numai că trebuie să ştii s-o foloseşti. Dacă Sadoveanu ar veni la Verşeni, cum venea pe vremuri la moş Ursachi, ar găsi aici nişte schimbări care l-ar bucura: televizoare şi aparate de radio care se hrănesc de la sistemul energetic naţional. In ultimii ani, la o populaţie de vreo 1.000 de locuitori, s-au ridicat vreo 100 de case noi, construite cu tot felul de podoabe şi dichisuri, moldoveneşte. De fapt în casa lui Alexandru Şoimaru găsim şi un actor, pe micul Gelu, care a jucat rolul țîncului Mihail Sadoveanu, într-un N. ALDIN icontinuare in pag. a 3-a* 1 Gînduri pentru noul an „Oriunde-aș fi, te întîlnesc în cale“ te în folosi"W SVVinul im Se dezvoltă reţeaua unităţilor comerciale In anul 1969, reţeaua unităţilor comerţului cu amănuntul s-a îmbunătăţit prin darea în folosinţă a noi obiective, modernizarea sau amenajarea altora în vechi vaduri comerciale. Astfel, au fost dotariile, (1.600 m.p.), barul-cafea „Corso", (500 m.p.), complexul de producţie din str. Păcurari (1.800 m.p.), — toate din Iaşi, au fost ae început construirea din fonduri necentralizate a trei pieţe agro-alimentare la Tg. Frumos, Ruginoasa şi Şipote. Planu