Flacăra Iaşului, ianuarie 1970 (Anul 26, nr. 7248-7271)

1970-01-04 / nr. 7248

mi xxii. Nr. 7248 DUMINICĂ 4 IANUARIE 1970 4 RABINI 50 BANI Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, Peste cîteva minute încheiem un nou an, bogat în evenimente, fapte şi îm­pliniri ale poporului român în construi­rea socialismului. Evenimentul cel mai remarcabil al a­­cestui an, cu profunde consecinţe asu­pra viitorului patriei noastre, a fost Con­gresul al X-lea al Partidului Comunist Român, care a elaborat programul de perspectivă al dezvoltării ţării, de întă­rire continuă a bazei tehnico-materiale a noii orînduiri, de perfecţionare a re­laţiilor de producţie şi a întregii orga­nizări sociale , în vederea făuririi so­­cietăţii socialiste multilateral dezvoltate. Anul 1969 a fost, totodată, anul îm­plinirii unui sfert de veac de la elibe­rarea ţării, care a prilejuit trecerea în revistă a transformărilor radicale petre­cute în structura societăţii româneşti, în modul de viaţă al poporului, în exis­tenţa naţiunii noastre socialiste; el a marcat jubileul perioadei în care po­porul român, liber şi stăpîn pe destine­le sale, a înălţat luminosul edificiu al socialismului. In acest an, munca entuziastă, minu­nata capacitate de creaţie a clasei noas­tre muncitoare, a ţărănimii şi intelec­tualităţii şi-au găsit întruchiparea în noi realizări pe tărîmul producţiei de bunuri materiale şi spirituale, în în'ae'd'mrea cu succes a prevederilor plănuit’ stat, în creşterea avuţiei naţion­ale mar­­­­dul şi guvernul au desfăşurat o­­pensa activitate pentru îmbunătăţirea rfgam' zării economiei şi sporirea eficieimi a­­cesteia, pentru valorificarea tot i*1 lar" qj a marilor resurse ale orînduirii^jj^5­, tre 's5«â!«E ’ s-jm SnUtafT p«'fmregjgo” prinsul' tării, noi fabrici şi tiplite, şcoli şi aşezăminte de sănătate, lăcaşuri de cultură şi locuinţe. Pe baza succeselor obţinute în dezvoltarea economiei, s-au putut asigura noi măsuri pentru creşte­rea nivelului de trai al poporului, între care un loc important l-a ocupat majo­rarea salariilor la principalele categorii de salariaţi. Pentru toate aceste­­ succese de seamă, pentru munca eroică consa­crată progresului patriei socialiste, vă adresez, dragi compatrioţi, cele mai calde felicitări. Ne îndreptăm acum cu toţii privirile spre anul 1970. In faţa noastră stă da­toria de a pune în valoare la un nivel şi mai înalt potenţialul material şi uman al societăţii, de a munci şi mai intens pentru a duce mai departe opera de construcţie socialistă — în interesul creş- I terii bunăstării poporului, al înfloririi • multilaterale a patriei. Mersul nostru linainte pe drumul progresului şi civi­­■Flizaţiei cere eforturi mari din partea fie- Icărui cetăţean. Este însă mai presus de ''oric'e îndoială că eroica noastră clasă muncitoare, ţărănimea cooperatistă, in­telectualitatea, toţi oamenii muncii fără deosebire de naţionalitate, animaţi de un profund patriotism, de devotament ne-­lămurit pentru cauza socialismului, vor cuceri noi victorii în măreaţa operă pe care o întreprind sub conducerea parti­dului, vor îndeplini şi depăşi planul pe 1870 — ultimul an al cincinalului — creînd astfel condiţiile pentru transpu­nerea în viaţă a programului trasat de Congresul al X-lea. In primele rînduri ale acestei clocotitoare activităţi, acolo unde este mai greu, unde se cere mai mult efort şi mai multă răspundere, se vor ,afla, desigur, puternicul nostru activ de partid şi de stat, cei aproape două milioane de comunişti din patria noas­­tră. Stimaţi tovarăşi, in acest an, partidul şi statul nostru au desfăşurat o intensă activitate inter­naţională, aducîndu-şi contribuţia la e­­fortul general pentru destindere şi pa­ce. A sporit şi mai mult numărul prie­tenilor României socialiste pe toate me­ridianele globului, prestigiul ei pe arena mondială. In viaţa internaţională a continuat să se dezvolte cursul pozitiv, spre înţe­legere şi colaborare; realitatea a con­­firm­^yMnfl^jyg^jJată-fil.s.t£Í£íL politicii ex­­l’îiA'rie a tăii noastre îndreptată spre crearea unui climat de încredere și co­operare între popoare. In pofida încer­cărilor cercurilor imperialiste de a opri jprocesul progresist al evoluţiei socie­­ftătii contemporane, popoarele îşi afir­mă tot mai imperios voinţa de a se dez­lipita libere şi stăpîne pe soarta lor, 1. a trăi în pace şi înţelegere, pe baza d­iplinei egalităţi în drepturi; opinia pu­fnea înaintată se ridică tot mai hotărît împotriva politicii de forţă şi dominaţie, al dictatului şi agresiunii. Pe continentul nostru s-a accentuat curentul favorabil înfăptuirii securităţii europene; masele populare, numeroşi oameni politici — inclusiv cercuri guvernante — se pro­nunţă pentru o consfătuire consacrată realizării acestui deziderat major al po­poarelor europene, de o însemnătate deosebită pentru înfăptuirea păcii ge­nerale. Desigur, în lumea actuală mai există încă puncte de încordare ca, de pildă, războiul din Vietnam şi conflictul din Orientul Apropiat. Aceasta impune fie­cărei ţări­ — mari sau mici —­ datoria de a milita neobosit pentru, stingerea tuturor focarelor de război, pentru in­staurarea păcii pe toate continentele. Ca ţară socialistă, România va con­tinua să pună în centrul politicii sale externe raporturile multilaterale cu ce­lelalte state socialiste, va acționa con­secvent pentru unitatea sistemului so­cialist, a mişcării comuniste şi munci­toreşti mondiale, a tuturor forţelor anti­­imperialiste. Ţara noastră va continua, totodată, să-şi amplifice legăturile cu toate statele, fără deosebire de orîndui­­re social-politică, sporindu-şi participa­rea la schimbul internaţional de va­lori, la dezvoltarea colaborării şi coope­rării mondiale, pe baza principiilor su­veranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii depline în drepturi, ne­amestecului în treburile interne, avan­tajului reciproc, a respectului faţă de dreptul fiecărui popor de a-şi hotărî sin­gur soarta. Avem toate temeiurile să păşim cu încredere şi optimism în noul an. Po­porului român îi sunt deschise măreţe perspective de muncă şi creaţie, de progres şi prosperitate. Ne­ exprimăm, de asemenea, convingerea că forţele pro­gresului de pretutindeni, uriaşul front antiimperialist mondial vor dobîndi noi victorii în lupta grandioasă pentru re­alizarea aspiraţiilor înaintate ale ome­nirii, pentru împlinirea idealurilor de bunăstare şi pace ale popoarelor. Des­făşurarea evenimentelor creează premi­se ca anul 1970 să marcheze noi înfăp­tuiri pe calea destinderii, a securităţii în Europa şi în lume. In aceste clipe solemne ale tradiţio­nalei sărbători de Anul Nou, urez, din toată inima, în numele conducerii parti­dului şi statului, al meu personal, tutu­ror cetăţenilor patriei noastre — mun­citori, ţărani, oameni de ştiinţă şi cul­tură, femei şi bărbaţi, tineri şi vîrstnici, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — viaţă lungă, sănătate şi fericire, împlinirea dorinţelor, cît mai multe satisfacţii personale, mari succe­se în munca închinată înfloririi patriei, făuririi măreţului ei viitor comunist ! La mulţi ani, tovarăşi şi prieteni ! Uzina mecanică „Nicolina“ Rezultat: economii de metal Operaţie dificilă şi extrem de pretenţioasă, montarea o­­siilor la vagoanele pe rulmenţi ce se repară la Uzina meca­nică „Nicolina" Iași se soldea­ză inevitabil cu un număr a­­preciabil de osii degradate. Drumul lor spre fier vechi şi retopire este însă pe punctul de a fi oprit, şi­ o dată cu aceasta, se închide una din portiţele de risipire a meta­lului. In aceste zile, se aplică un studiu elaborat de un colectiv tehnic din uzină în colabora­re cu Institutul de cercetări în transporturi Bucureşti, care preconizează metalizarea osi­ilor degradate şi reutilizarea lor. In instalaţiile confecţio­nate de uzina ieșeană s-au metalizat deja 25 de osii, ur­­mînd ca să fie montate la va­goane şi experimentate în con­diţii de exploatare. De men­ţionat că examenul probelor de laborator a fost trecut cu rezultate bune. Prin aplicar­ea acestui studiu uzina va recupera anual 300 — 500 de osii a cîte 400 kg. fiecare, ceea ce înseamnă o economie anuală de aproape 200 tone de metal. In plus, la „Nicolina" vor putea fi meta­lizate osii provenind și de la alte uzine reparatoare de ma­terial rulant. Se preconizează extinderea metodei în întrea­ga țară. Complex balneo - climateric în pădurea Crăiasa, din ju­de­ţul Maramureş, a început d­istrucţia unui complex bal­­n­e­o-climateric pentru tratarea efecţiunilor reumatice. El va depune între altele de două meri bazine de apă sărată. De asemenea, se construieşte un hotel, un restaurant, o sta­ţie pentru încălzirea şi pom­parea apei şi altele. Comple­xul urmează să fie dat în fo­losinţă o dată cu deschiderea noii stagiuni de tratament bal­near din primăvara anului 1970. ■ (Agerpres). (i/tt ) Barajul „Timiş-Trei ape“ Constructorii reşiţeni au terminat la sfîrşitul anului tre­cut un nou şi important com­plex hidrotehnic pentru ali­mentarea cu apă industrială a unităţilor de producţie ale centralei siderurgice din Re­şiţa. Situat pe versantul de est al munţilor Semenic, la locul de­numit „Timiş-Trei Ape", com­plexul cuprinde un baraj înalt de 30 m., pentru realizarea căruia s-au folosit peste 140.000 mc materiale. Prin structura sa compoziţională, barajul „Timiş-Trei Ape" este prima construcţie hidrotehnică de acest fel realizată în ţara noastră. .Aici se va forma un lac de acumulare cu o capaci­tate de 4,8 milioane mc. Lacul va asigura sporirea debitului Hirzavei cu mai mult de 200 litri apă pe secundă, ceea ce va permite îmbunătăţirea sub­stanţială a aprovizionării cu apă industrială a uzinelor re­­şiţene.. .O­dată c­u acest complex hi­drotehnic. "­­n jurul barajului „Tu­piurTrei Ape" s-a conturat și o nouă zonă turistică și de agrement. (Agerpres) E or,~­u EM 11'“' \ Proletari din toate turiltr unifi-vá! Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P. C. R. şi al Consiliului popular judeţean y* In pagina a 4-a I CUBA A 11-a aniver­sare a „Zilei eliberării11 ■ Evoluţia conflictului nigeriano-biafrez In noaptea hotarului dintre ani In noaptea de hotar, cînd acele ceasornicelor se grăbeau să depăşească ultimele momen­te ale anului vechi, mii de oameni. In cupele cărora scin­­teiau cristalinele licori de la Cotnari, Uricani, Bucium, Şo­­rogari, Comarna şi alte binecu­vântate podgorii ieşene, şi-au rememorat intr-o clipă un an, o părticică din viaţa fiecăruia, un an plin de însemnate reali­zări, de satisfacţii, un an feri­cit.­­ La a douăsprezecea bătaie a gongului, un torent de bucurie a răbufnit. Eră bucuria inaugu­rării unui moment de viitor, anul nou 1970, o părticică din luminosul viitor spre care se îndreaptă cu paşi siguri harni­cul nostru popor, sub conduce­rea plină de înţelepciune a partidului. In noaptea aceasta, cînd ni­meni nu doarme, într-o atmo­sferă de bucurie ce s-a păstrat pînă în ziuă, e plăcut şi inte­resant să urmăreşti gîndurile atîtor si atîtor oameni. Aceeaşi atmosferă sărbăto­rească am întîlnit-o şi in ca­sa muncitorului Mihai Badea, de la Secţia montaj general a Uzinei mecanice „Nicolina“ şi a soţiei sale, Maria, muncitoa­re la f­abrica de antibiotice. In faţa mesei încărcate, cu pa­harele pline cu vin rubiniu, înconjuraţi de rude şi prie­teni, ei întîmpină cu veselie noul an. — Pe care, ne spune Mihai Badea, îl doresc aducător de bucurii şi fericire tuturor, la fel cum doresc acest lucru celor trei copii ai mei. Vă mărturisesc şi altceva: 1970 va însemna şi anul în care îmi voi instala familia în au­tomobilul personal şi vom por­ni prin ţară. La Fabrica de antibiotice am asistat la un moment emoţio­nant : ultimul schimb din 1969 preda ştafeta primului schimb din 1970. Spiridon Gheorghiu, şef de schimb la Secţia a ll-a fermentaţie, ne-a spus : — Succesele pe care le-am avut în '69 să le depăşim în 1970, aceasta este dorinţa noastră, închin gînduri de fe­ricire fetiţei mele, Oana-An­­ca, de doi ani şi două luni şi soţiei. Aceeaşi însufleţire şi bucu­rie am găsit-o şi la tinerii dmn Rudac, operator, Ion Diacones­­cu, lăcătuş, căruia îi dorim succes la liceul seral unde ne-a mărturisit că se va înscrie în 1970, Gheorghe Vasiliu, opera­tor principal, Constantin Pu­­­săcaru, operator, Mircea Ber­bece, operator principal, şi al­ţii. Inginerul Victor Călătaru, dispecer, şi-a invitat şi soţia, care lucrează tot la Fabrica de antibiotice, să petreacă împreună revelionul în pro­ducţie. Gîndurile lor se în­dreptau în acele momente spre cei doi fii ai lor, Dorei şi Gabriel, elevi în clasa I. Gîn­­durile biologului Ecaterina Po­pov­ici, se îndreptau spre so­ţul ei, compoz­itorul Titel Po­povich căruia îi ură noi suc­cese şi... înregistrări in 1970. La Casa de cultură a tine­retului şi studenţilor, în sala de dans pavoazată festiv, Re­velionul tineretului era în toi. Muncitori, studenţi, funcţio­nari întimpinau împreună noul an. Veselia şi buna dispozi­ţie a domnit aici pînă în zori, ca şi în multe restaurante ale oraşului, gazde primitoare pentru sute de oameni în noaptea fermecată a revelio­nului. Revelion în faţa­­ „focului nestins“ Hotar simbolic între două cicluri anuale, moment solemn în care parcă şi curgerea in­finită a timpului se opreşte pentru o clipă spre a cristali­za în ea împliniri şi speranţe, ora zero a rămas undeva în urmă. Este ora patru al anu­lui 1970, al noului an. Pentru Uzina de fibre sintetice Iaşi cele patru ore scurse înseam­nă patru ore de producţie. Aici munca nu a contenit nici o clipă, ştafeta noului an fiind preluată din mers. Membrii schimbului A, căruia i-a reve­nit cinstea de a fi ultimul schimb al anului trecut şi, totodată, primul din noul an, şi-au adresat tradiţionalul „La mulţi ani !“ în faţa modernelor instalaţii, în faţa tablourilor de comandă, a flacoanelor şi eprubetelor. La secţia policondensare a uzinei, întîlnim pe inginerul Mircea Popescu, şeful schim­bului, pe maistrul Corneliu Munteanu şi cîţiva operatori. Sînt veseli. Tocmai termina­seră de remediat o mică defec­ţiune — înfundarea unui tra­seu de transbord pneumatic „Am mers în plin cu toate li­niile de fabricaţie — ni se spune. Cu cele 7 şarje pe ca­re le-am prelucrat, ne situăm la nivelul celor mai bune per­formanţe“. Operatorul Gheor­ghe Andrei, un tînăr ce abia a împlinit 19 ani, ne declară : „Anul 1969 a fost deosebit de rodnic pentru uzina în care am fericit ea să lucrez. Mă simt mîndru că la sutele de mili­oane de lei, valoarea produc­ţiei realizate peste plan, am avut posibilitatea să aduc şi eu o mică contribuţie. Do­resc ca noul an să-mi aducă satisfacţii la fel de mari — noi succese în producţie şi absolvirea primului an şcolar la Liceul industrial de chimie, unde urmez cursurile serale“. Silueta argintie a instalaţiei de distilare a metanolului şi glicolului scânteiază sub raze­le luminilor ce- o înconjoară. Urcăm o scară şi pătrundem în sala tablourilor de coman­dă a instalaţiei. „A fost o noapte obişnuită în ceea ce priveşte producţia — ne spu­nea maistrul Eduard Lipcov­­schi- Operatorii de serviciu Lucian Leonte, Mihai Cumpă­nă, Mihai Constantiniu şi Ioan Popa au trebuit însă să facă eforturi în plus, având, con­comitent, în prelucrare două şarje de recuperare, trebuind, deci, să execute de două ori încărcarea autoclavei de recu­perare a glicolului“. Ioan Po­pa ţine să precizeze nu fără o anumită mîndrie, că în cei şase ani de cînd lucrează în domeniul chimiei — a fost o­­perator la Săvineşti — a pe­trecut cinci revelioane în fa­ţa tabloului de comandă. „De­sigur, încerc un mic regret că nu sunt în mijlocul familiei, dar trebuie să fie cineva şi aici. Şi apoi, să ştiţi că şi acest mod de a petrece reve­lionul îşi are farmecul său“. Sunt în esenţă aceleaşi cuvin­te pe care ar vrea să ni le spună laborantele Mariana Berberu, Tinca Ionescu şi Te­reza Omuşoru pe care le gă­sim la datorie în laboratoarele interfazic apă şi materii pri­me. In atelierul et­rare al sec­ţiei fibră, sute de serpentine albe se înalţă într-un dans nesfîrşit. Sînt fibre de „TE­­ROM“ care din sute de căni se deşiră pentru a se uni în şuviţe, înainte de a intra sep­tete, maşpeluri, maşini de în­creţit etc., unde vor căpăta noi calităţi. Inginerul V. Vătăma­­nu este foarte mulţumit de fe­lul cum au lucrat oamenii în această noapte. Deşi mai pu­ţini la număr, au reuşit să de­servească în foarte bune con­­diţiuni instalaţiile, astfel ca sarcina de producţie pe schimb să fie îndeplinită. „Ce ne do­rim în noul an ? Desigur mul­te, foarte multe. Şi una din­tre dorinţe, la care ţinem foar­te mult, este ca următorul re­velion să ne găsească pe toţi împreună , afirma şeful de echipă, Florin Cucuteanu. Nu am avea bucurie mai mare“. Continuând drumul urmat de fibră, iată-ne ajunși în ate­lierul convertere. Este locul Reportaj realizat de N. IONESCU Gh. MIHALACHE Eugeniu ZIDĂRIȚA V. FILIP (continuare in pag. a 3-a) „Să ciocnim paharele pentru fericirea tuturor". A­­casă la muncitorul Mihai Badea, de la Uzina meca­nică „Nicolina". Moment emoţionant la Fabrica de antibiotice. Ul­timul schimb din 1969 a predat ştafeta primului schimb din 1970. Foto: AURIAN Intr-una din zilele trecute a deschis uşa redacţiei un tînăr, care a mărturisit în cîteva cu­vinte, politicos, dar fiu lipsit de hotărire, că ... are nişte versuri pe care vrea să le publice. Lu­crul nu e nici neobişnuit, nici rar într-o redacţie. Ne-a spus câ-l cheamă Paul Balahur şi e elev in clasa a X-a. Ne-a lăsat o poezie şi a plecat. Citind, am descoperit o poezie de loc noi dci, ci, din contra scrisă cu destul talent pentru un elev în clasa a X-a. Îşi mărturisea în ea cu multă sensibilitate bucuria de a fi, de a fi prezent în această iarnă, de a face parte din acest timrp şi căutî­ndu-şi un sprijin a­­fectiv l-a găsit­ cîteva versuri: Neîncăput în baladă, sînt voevod frumos Sub zodia zăpezilor - prielnic fior, Creşte in cîntecu! meu arderea rădăcinii Gâsind în ev de domnie ecou ziditor. Un elev a venit să încredin­ţeze tiparului prima sa poezie. Şi cest­ea erau străbătute de o dagoste fierbinte şi convin­­gâto­iie pentru acest pâmînt a! ţârii, din care mărturisea că îşi trage seva. Dăduse glas unui gind care ne străbate pe toţi, în acest sfîrşit şi început de an, un moment care se soldează printr-un bilanţ afectiv materia­lizat într-o solidaritate fără pre­cedent a întregii ţări — care în acest an şi-a Împlinit populaţia la 20 de milioane — în jurul partidului. „ Am căutat Isemnele adinei ale acestei dragoste faţă de ţară şi conducătorul ei încercat şi le­­am găsit in munca pasionată, plină de realizări şi satisfacţii ale celor de la utilajele com­plexe, de pe cimp, de la masa de laborator sau cea de scris. Uzina metalurgică, familiara uzină metalurgică, cu halele cu­tremurate de pasul greu al ma­caralelor rulante, ne-a primit ca de obicei cu o ploaie de scîn­­tei şi cu scrîşnetul metalului. Dintre sutele de muncitori, am stat la o masă, pentru cîteva clipe, cu Mihai Bacaiu, contro­lor tehnic, care ne-a vorbit simplu de bucuriile şi satisfac­ţiile sale .­­Ea a doua uzină metalurgică în care lucrez, prima fiind cea de la Roman. M-am tras mai aproape de casă, fiindcă de loc sunt din Hălâuceşti. Cînd am devenit eu metalurgist, la Iaşi nu era o uzină ca aceasta. Acum este şi lucrez aici din 1964. Sunt de-acum de-al casei. Satisfacţii? Da! Cea mai mare, trebuie să mărturisesc, e cea de-acasa: un băiat de cinci luni. Aici în uzină, realizare pentru mine înseamnă să nu am nici o contestaţie privind calitatea ţevilor pe care ie e­­xecutam. Imi place meseria a­­ceasta şi dorinţa mea cea mai mare e să fac mai mult decit fac acum. Sunt student la fa­cultatea de subingineri, la sec­ţia mecanică, pe care o voi ab­solvi peste doi ani. Să realizez mai mult e nu numai o dorinţă, e şi o obligaţie, e ceea ce mă face sâ mă simt parte integran­tă a acestei epoci. Niciodată n-au fost atît de mulţi oameni care învaţă, care se străduiesc sâ facă ceva. E poate şi acesta un semn al timpului pe care-l trăim — dorinţa şi posibilitatea de afirmare. La laboratorul de biofizică al Institutului de medicină şi far­macie din Iaşi am găsit un alt om care studiază, medicul Valeriu Rusu . — După un stagiu de peste trei ani la o policlinică suce­veana, am dat concurs la Iaşi atras de această ştiinţă de gra­niţă — biofizica, una dintre cele mai actuale ştiinţe. Mă intere­sează bionica, cibernetica şi sunt, trebuie să spun, şi student în anul al lll-lea la filozofie, ceea ce-mi va oferi noţiuni utile cu care se poate face o sinteză sau o generalizare. Eu, deocam­dată, caut. E greu pentru un tî­năr să facă bilanţuri, pentru că adevărata noastră imagine, a celor tineri, e încă virtuală, ţine de viitor mai mult decit de prezent. De aceea acum mă gîndesc la deceniile următoare care înseamnă pentru mine un timp de activitate deosebit de larg şi important. Schimbarea anilor ne obligă la o meditaţie matură să vedem dacă am dat destul, dacă am făcut destul, dacă n-ar trebui să facem chiar mai mult. Pentru Alexandru Şoimaru, pre­şedinte al C.A.P.-ului din Ver­­şeni, sat legat de numele ma­relui povestitor Sadoveanu, a­­nul s-a încheiat mai de mult, o dată cu strînsul recoltei de pe cîmp. Dacă ar fi să facă un bilanţ ar trebui să pună deoparte cei 25.000 de lei, cît era averea obştească la înfi­inţarea C.A.P.-ului, şi de alta cele 2.400.000 de lei cît e a­­ceasta acum. Şi ca orice om gospodar îşi socoteşte realiză­rile în capete de vite, recolte la hectar şi altele.­­ Noi ne profităm. Avem de gînd să creştem mai ales vaci pentru lapte. Anul trecut am fă­cut şi instalaţiile pentru irigaţii, care sunt gata. Am instalat 17 agregate care vor iriga aproa­pe 500 de hectare. Cam ce în­seamnă asta, veţi pricepe ime­diat dacă vă voi spune că de pe ele, vom obţine venituri ca de pe 1.200 de hectare neiri­gate. Apa e şi pentru noi un izvor de venituri, numai că tre­buie să ştii s-o foloseşti. Dacă Sadoveanu ar veni la Verşeni, cum venea pe vremuri la moş Ursachi, ar găsi aici nişte schimbări care l-ar bucu­ra: televizoare şi aparate de ra­dio care se hrănesc de la sis­temul energetic naţional. In ul­timii ani, la o populaţie de vreo 1.000 de locuitori, s-au ridicat vreo 100 de case noi, construite cu tot felul de podoabe şi di­chisuri, moldoveneşte. De fapt în casa lui Alexandru Şoimaru găsim şi un actor, pe micul Gelu, care a jucat rolul țîncu­­lui Mihail Sadoveanu, într-un N. ALDIN icontinuare in pag. a 3-a* 1 Gînduri pentru noul an „Oriunde-aș fi, te întîlnesc în cale“ te în folosi"W SV­­Vinul im Se dezvoltă reţeaua unităţilor comerciale In anul 1969, re­ţeaua unităţilor co­merţului cu amă­nuntul s-a îmbună­tăţit prin darea în folosinţă a noi o­­biective, moderni­zarea sau amenaja­rea altora în vechi vaduri comerciale. Astfel, au fost do­tariile, (1.600 m.p.), barul-cafea „Cor­­so", (500 m.p.), complexul de pro­ducţie din str. Păcu­rari (1.800 m.p.), — toate din Iaşi, au fost a­e început construi­rea din fonduri ne­centralizate a trei pieţe agro-alimen­­tare la Tg. Fru­mos, Ruginoasa şi Şipote. Planu

Next