Flacăra Iaşului, ianuarie 1970 (Anul 26, nr. 7248-7271)
1970-01-04 / nr. 7248
FLACĂRA IAȘULUI PAGINA 24 ^ » Din comorile Muzeului de literatură din Iaşi Avind drept scop prezentarea celor mai însemnate aspecte ale dezvoltării literaturii române de-a lungul veacurilor, cu precădere pe teritoriul Moldovei, Muzeul de literatură din Iaşi îşi îmbogăţeşte mereu colecţiile de cărţi, documente, manuscrise, fotografii, obiecte care au aparţinut scriitorilor etc. atît prin achiziţii cit şi prin donaţii.Există încă surse multiple şi deosebit de valoroase care asigură acestei instituţii în fază de organizare un fond de exponate muzeistice de mare importanţă. Dacă pentru perioada de pînă în sec. XVI - cînd se introduce tiparul în Ţara Românească problema intrării în posesia unor manuscrise sau documente valoroase este pusă in balanţa marii probabilităţi, pentru cea de după anul 1500 cărţile tipărite sau copiate în Principatele române mai pot fi găsite. Nici aici însă colectivul muzeului nu este scutit de eforturi. O serie de cărţi tipărite în diverse perioade, datorită atît tirajului redus, cît şi condiţiilor vitrege prin care au trecut, s-au împuţinat extrem de mult, devenind cu adevărat rarităţi. Şi cît de necesare sînt aceste rarităţi ! Un exemplu edificator în acest sens ni-l pot oferi ,.Psaltirea" în versuri şi ..Acatistul Precestei", ambele tipărite în acelaşi tom de mitropolitul Dosoftei, la Kiev, în anul 1673. Lucrare de o excepţională valoare sub aspectul creaţiei artistice, precum și al rolului pe care l-a jucat pe parcursul cîtorva sute de ani în procesul formării limbii noastre literare, ,,Psaltirea" în versuri, considerată drept „ . . . unul dintre monumentele cele mai remarcabile ale secolului al XVIIIea", cum e caracterizată de Grand Larousse Encyclopedique, se mai păstrează doar în puţine exemplare răspîndite în cîteva mari biblioteci din ţară. De curînd şi muzeul nostru a intrat în posesia unui exemplar. Majoritatea cărţilor din sec. XVI - tipărite la Tirgovişte, Braşov, Sibiu, Alba-Iulia sau în alte centre — sunt, de asemenea, greu de găsit. ,,Triodul slavon" tipăriţi de Cores în anul 1578, păstrat astăzi doar în trei biblioteci din lume, a intrat recent în colecţia de cărţi rare a mareului. Valoarea acestuia se ridică şi prin faptul că este completat pentru fuisa introductivă cu un text manuscris din anul 1622, aparţinând caligrafului ieremic diacul, precum şi datorită cîtorva însemnări marginale de o mare importanţă. Pentru epoca anterioară introducerii tiparului în Moldova, posedăm cîteva manuscrise slavone, îndeosebi cărţi bisericeşti, copiate pe teritoriul Moldovei în sec. XVI. Deosebit de interesantă şi valoroasă sub toate aspectele este şi ,,Cazania" sau ,,Carte românească de învăţătură", tipărită de mitropolitul Varlaam, la Iaşi, în anul 1643, prima tipăritură în limba română pe teritoriul Moldovei, care a constituit modelul multor copii şi tipărituri de mai tîrziu în diverse centre din Principatele române. Cele două exemplare existente in muzeul nostru atestă din plin circulaţia intensă a acestei capodopere în toate ţinuturile populate de români. Un moment de răscruce în dezvoltarea artei tipografice româneşti îl reprezintă „Biblia de la Bucureşti", tipărită de fraţii Radu şi Şerban Grecianu în cnul 1688. Aceasta a fost precedată de alte tipărituri valoroase, dintre care menţionăm „Sfinta şi dumnezeiasca evanghelie", Bucureşti, 1682, „Apostolul", Bucureşti, 1683, şi altele, toate acestea existînd în colecţiile muzeului. . Dintre numeroasele tipărituri apărute la Iaşi în tipografiile de la Biserica Trei Ierarhi, Mitropolie, Sf. Sava, Cetăţuia, posedăm mai multe titluri reprezentative pentru epocile mitropoliţilor lacob Putneanu, Gavriil, Leon Gheuca, lacob Stamati, Veniamin Costachi şi alţii. Reţin în mod deosebit atenţia insă o serie de cărţi populare de largă răspindire, calendare, abecedare sau bucoavne, gromomnice, zodiacuri, multe dintre ele păstrate in variate copii manuscrise. Dintre cele mai renumite amintim : „Alexandria", „Esopia", „Halima", „Alfavita cea sufletească", „De obşte gheografie", „Remenii arithmetice" ş. a. De un interes major pentru cercetătorii din domeniul filologiei, istoriei literareşi folclorului sunt cele două cronografe din sec. XVIII, unul care a aparţinut marelui poet M. Eminescu şi altul total inedit, scris la Monostirea Coşula de ieromomihul Lavrente. Alte surpriza se vor oferi vizitatorilor ce vor trece pragul Casei V. Pogor, locul unde s-au ţinut, multe din şedinţele Junimii. In vitrinele muzeului îşi vor arăta strălucirea o serie de documente de o rară valoare. Dintre acestea menţionăm : un document original cu semnătura Luceaflăcului poeziei româneşti, M. Eminescu, o colecţie de 537 afişe de teatru din perioada 1820—1900, manuscrise aparţinînd lui C. Negruzzi, V. Alecsaridri, Matilda Cugler-Poni, V. Pogor şi alţii care vor fi expuse în salonul Junimii, salon ce va fi prezentat aşa cum era în timpul cînd aici se ţineau şedinţele sub conducerea lui T. Maiorescu. Pentru redarea fidelă a acestui cadru s-a şi achiziţionat piese de mobilier care impresionează prin stilul lor. Printre acestea se numără birourile la care lucrau junimiştii : V. Pogor, lacob Negruzzi, N. Culianu ş.a. Sunt obiecte care ne readuc în memorie un trecut glorios din istoria culturii noastre. In sertarele lor au stat la acea vreme manuscrisele lui Eminescu, Creangă, Alecsandri ş. a. Perioada „Contemporanului" va fi ilustrată printr-o serie de documente inedite în care sunt atestate aspecte din activitatea lui C. Dobrogeanu-Gherea, Ion şi Gheorghe Nădejde ş. a. In sălile rezervate „Vieţii româneşti", la „Masa umbrelor" vor fi aşezate cu grijă peste 1.000 de piese originale. Posedăm o bogată corespondenţă a lui Calistrat Hogaş, manuscrisele unor lucrări ale lui Paul Bujor, Ionel Teodoreanu, Al. O. Teodoreanu, Gh. Tutoveanu, G. Topîrceanu, Lucia Mantu, Otilia Cazimir ş.a. Intr-un viitor apropiat, în oraşul lui Bvetmescu şi Creangă se va deschide un nou obiectiv muzeistic, care prin bogatele exponate ce le va prezenta va constitui, cu siguranţă, un punct de mare atracţie pentru vizitatori. Este vorba de Vila Sonet ,,M. Codreanu", unde sunt păstrate cu grijă toate obiectele și manuscrisele marelui nostru sonetist. Prof I. ARHIP Prof. D. VACARIU Muzeul de istorie a literaturii române - Iaşi Victima? Ronald Ziegler! Se pare că 1969 este anul în care personalul Casei Albe a fost cel mai mult ,apreciat" de. .. hoţi. La întoarcerea din vizita pe care a întreprins-o în Europa, împreună cu preşedintele Nixon, secretara acestuia a constatat că în lipsa ei a fost „vizitată" de nişte „prieteni" care îi luaseră, ca „amintire" desigur, toate bijuteriile şi obiectele de valoare pe care le avea în apartament. Paguba se cifrează la o sumă fie ordinul zecilor de mii de dolari. La scurt timp un consilier prezidenţial a fost victima unui furt în timp ce participa la o conferinţă privitoare la ... criminalitate. Ultima victimă de la Casa Albă este purtătorul de cuvînt Ronald Ziegler. Din apartamentul acestuia s-au furat cele două televizoare pe care le avea. Cine va fi următoarea victimă? Recunoştinţă eternă Tici avocat din San Francisco caută trei femei pentru a le împărţi moştenirea bogătaşului Julin Hartman. Defunctul le-a cerut pe toate trei cîndva în căsătorie, toate trei refuzîndu-i. Le-a făcut moştenitoare „în sorin de recunoştinţă pentru pacea pe cure a gustat-o rămînînd celibatar". Staţiune cosmică pentru uz casnic „Futura“ se numeşte locuinţa transportabilă adecvată mai ales pentru concediu şi week-end. Ea va fi expusă şi discutată in februarie, în faţa intrării principale a expoziţiei germane pentru construcţii DEUBAU din Essen (Republica Federală a Germaniei). Locuinţa este realizată din răşină poliesterică întărită cu fibre de sticlă şi se compune din 16 piese separate care pot fi îmbinate cu uşurinţă. Întreaga casă cântăreşte 2.500 kg., are un diametru de 8 metri, 4 metri inălţime şi 50 mp. suprafaţă locuibilă. Pereţii interiori pot foce în locuinţă sunt montate 6 fotolii extensis crv este Si la aerisire şi poate fi ratată. WC, duş şi menţionat este alop rendur, ca Cadru din filmul „Mihai Viteazu" — în lucru pe platourile Studioului cinematografic de la Buftea. Foto: AGERPRES „EXPO - 70“ Organizatorii lui „Expo-70" au calculat că în şase luni cît va dura expoziţia universală ea va fi vizitată de 50 milioane de persoane, din care peste un milion de turişti străini. Maşinile electronice de calcul au stabilit că lunile de „vîrf" vor fi martie şi aprilie 1970. In aceste luni, duminicile, expoziţia va fi vizitată de aproximativ 700 000 de persoane pe zi. * In vederea lui „Expo-70" guvernul japonez a hotărît să emită 30 milioane de monezi speciale de 100 de yeni. Pe una din feţele monedei va fi înfăţişat muntele Fudzi, iar pe cealaltă parte — globul pămîntesc Îşi efigia expoziţiei. S-au încheiat cu succes probele monoraiului inelar consstruit pe teritoriul viitoarei expoziţii universale de la Osaka. Lungimea lui este de 4 300 metri, iar traseul trece prin cele mai importante puncte ale expoziţiei. Monoraiul va putea transporta simultan 1 000 de pasageri. Pentru vizitatorii lui „Expo- 70" se pregăteşte un vast program cultural. Zilnic, în cinci săli de concerte, special amenajate, vor da spectacole cunoscuţi artişti din Japonia şi din alte ţări. Printre cei invitaţi se numără Orchestra simfonică din Montreal, ansamblul Teatrului Mare din Moscova, Orchestra din Cleveland şi altele. * O comisie de experţi continuă selecţionarea operelor de artă care vor fi expuse în cadrul galeriilor de artă ale „Expo-70". Se preconizează ca în aceste galerii să fie expuse opere de artă plastică din timpurile cele mai vecin și pînă în timpurile noastre. -¥■ * Port plutitor Un nou tip de catamaran, adevărat port plutitor, a fost proiectat de constructorii din Kaliningrad și Gorki. El va fi folosit, la ancorarea navelor în Jocuri RECE ORIZONTAL: 1. Cu singe rece — face să-i îngheţe singele in vine sărmanului iepuraş; 2. Minte de îngheaţă apele — Terminaţie franceză; 3. Gură rea! (Pr.) — Notă muzicală — Zăpadă dusă de viscol; 4. De nu s-ar răci niciodată! — Nota redacţiei; 5. Intre cald şi rece; 6. Alb ca zăpada — Gheaţă călătoare ; 7. Acoperit cu neaca în poemele lui Coşbuc — Oprea D. Călin — Inimă de poet!; 9. Zboară pe nesfîrşitele porţi albe — Vesel; 9. Brr! —Pusă la... răcoare; 10. In arie — Ban ... gheaţă! — Etaj; 11. Vînăt de frig — Fluviu spaniol; 12. Pînze albe — Iţi strepezeşte dinţii. VERTICAL: 1. Judecă la rece! Gheaţă metaforică (PI.); 2. Locuitor al nordului îngheţat — Staţiune climaterică moldoveană; 3. îşi fac încălzirea pe gheaţă — Vasile Rebreanu; 4. Scuturătură de frig — A reveni la viaţă ; 5. Noroi (Mold.) — A început iarna — Măsură veche - - In Rodna; 11. Băutură numai rece; 7. Dintr-Un anume continent —Poet american născut la Boston; 8. Bărbierit — Dacă nu e rece, nu face două parale; 9. Geamul din faţă al automobilului — Rece!; 10. Irig, nu glumă! — Podoabă ţărănească - Licărire; 11. Autorul tabloului „Transport de buti, iarna" Se învirteste de pe vremea Babilonului. 12. Răcire în laborator. I. MIRCEA porturi şi la executarea operaţiilor de descărcare. Tonajul vasului este de 23 000 tonee, iar lungimea lui de 162 m, puţind fi instalate la bordul lui un rigorifer cu capacitate de 5 000 t, cisterne cu combustibil, instalaţii tehnologice, cabine pentru 100 de pasageri. Acest tip de navă va sosi la locul de pescuit de unde va lua încărcătura pescadoarelor și le va alimenta cu combustibil. 7 Pe Lună cu maşina Astronauţii Charles Conrad şi Alan Bean şi-au croit cu greu drum , pe suprafaţa lunară pentru a ajunge la „Surveyor-3". Dar astronauţii care vor explora Luna în 1971 vor profita de mobilitatea pe care le-o va oferi un vehicul cu patru roţi, asemănător automobilului. Un „lunar roving vehicle" (L.R.V.) este proiectat de compania Boeing în baza unui contract recent încheiat cu N.A.S.A. El va transporta doi oameni pe Lună într-o manieră similară unei „trăsuri". L.R.V. va reprezenta totodată un nou pas în dezvoltarea mijloacelor rutiere terestre, întrucît, pe Lună, nu există atmosferă care să asigure arderea combustibilului, iar acesta va fi în consecinţă automobilul nepoluabil. Energia necesară pentru mişcare va fi furnizată de baterii de zinc argintate, care vor pune în mişcare electromotoarele fixate pe fiecare din cele patru osii ale veil lei Iubii. Călătorind cu viteza de 16,5 km. pe oră, el se va putea deplasa în medie cam 120 km. pe suprafaţa Lunii, consumînd doar un rînd de baterii. Cu toate acestea, distanţa maximă pe care ar putea să o parcurgă în cursul unei singure călătorii nu pare să fie mai mare de 36 km., din cauza limitei de patru ore impuse de durata de funcţionare a sistemului individual de supravieţuire. Henry Kudish, conducătorul programului L.R.V., a declarat că astronauţii vor sta unul lîngă altul în acest vehicul deschis. Intre ei se va afla un singur sistem de control al vitezei. Pentru a pune vehiculul în mişcare, în sensul înainte, ei vor utiliza o manetă şi apoi vor putea să controleze viteza de deplasare prin sistemul menţionat. Toate cele patru roţi ale vehiculului au motoare autonome, sisteme de frînare şi direcţionare proprii. Cînd au fost concepute aceste sisteme, s-a ţinut seama de eventualele situaţii dificile create de configuraţia supafeţei lunare, în care roţile din faţă şi cele din Skate ar trebui sorientate veri şi manevre moppender, aş citii ion 8 fi depsite toetes obstacolele. Deoarece fistronauții nu pot să utilizeze un compas magnetis ,r Lung, iar orizontul lunar este atît de aproape înclt nu permite o orientare virtuală în adîncime, la proiectareatrăsurii" s-a avut îr vedere elaborarea unui sistem de navigație încorporat — un sistem miniatural de Quentare inerţiabii dublat de un compiler care să memor 7eze întregul trafeu , parcurs de LIR.V. Astronaut.! Vor fi astfel permanentă în situaţia de a cunoaşte poziţia L.R.V. faţă de modulul lunar şi drumul i s-a mai scurt de reîntoarcere. Computerul va indica tot.* data distant., fată de modulul innfir si distanta total., pe care ai parcurs-o. („The Christian Seien« Monitor") U.R.S.S. Pensionarul Vasilko Ozarovski, fost profesor tie fizică la Universitatea de stat din R.S.S. Kirchiză,* are o mare pasiune pentru șerpi. El a reușit să îmblînzească unul dintre cei mai veninoşi şerpi — ghiurza. Aceştia erau socotiţi ca imposibil de îmblînzit. Pensionarul din oraşul Frunze are in colecţia sa aproape 30 de şerpi. In clişeu , Vasilko Ozarovski supraveghează şi alintă un şarpe ghiurza de 6 ani. SATIRĂ ŞI UMOR JIM ŞI TIM, doi scoţieni şomeri înfometaţi, se plimbă de-a lungul cheiului Tanasei, gîndindu-se cum ar putea face rost de câţiva penny. , La un moment dat Jim îl opreşte pe Tim şi-i arată un afiş : „Pentru fiecare om salvat de la înec, o recompensă de 50 lire sterline". — Săem salvaţi exclamă Jim. Tu sari în apă, eu le salvez, şi ne-am ales cu 50 de lire ! ANECDOTE — Dar nu ştiu să înot ! — Nu face nimic, le scot eu imediat, îi spune Jim. Zis şi făcut. Tim sare în apă şi începe să strige după ajutor. Jim aşteaptă. — Jim, ce faci, mă înec ! — Stai puţin, răspunde Jim. Mai văd un afiş : „Pentru fiecare cadavru pescuit, o recompensă de 100 lire". INTIM N orăşel, o splendidă maşină sport s-a oprit in fata unei minuscule staţii de benzină. Conductorul a cerut să i se facă plinul, apoi a întrebat: — Puteţi să-mi indicaţi drumul spre oraşul cel mai apropiat ? Vîn/ritorul, un om bătrîn, ■- =■ gîndit n clipă, «P°i l-a aratat pe un puști care se sprijinea de o bicicleta zicindu-i : — Nu aveţi derit Să-l urmnaţi pe puştiul de colo. A DL. BLAROPY îi face morală fiului lui Billy care este cam leneş — Gindește-te că într-o zi va trebui să-ţi câștigi plinea prin propriile tale mijloace. — Ini este ego!, tot nu-mi plăcu punea ! Poşta Naivului Nea Naivule. 1. M-am bucurat extrem cind am auzit că ţi-ai deschis poşta matale personală, că omul dacă-i gospodares nu strică să aibă poşta lui care te scuteşte din multe şi numai matale mă pofi crede şi repara o greşeală ce s-a făcut din motive de confuzie al toporului care n-am vrut să mă dedau la comisie cu el, că nu se face dacă susţii că ai obraz, şi, comisia s-a speriat şi s-a făcut verde la fată de ginileai că dă mortul popii cu mîinile pe vătămătură şi in poziţie de covrig de pazeci de bani. Dar să vezi cum a devenit cazul cu macazul şi cu doamna de la Breazu (asta-i o glumă de-a mea şii-o vindi matale că am auzit că eşti pontagiu şi apreciezi), vine comisia la mine de imi zice că îmi saltă instrumentele de făcut îngheţată care ar fi, chipurile, clandestină şi ilegală, da eu, zic nu vilid notmai pentru sufleţelul *** "~i ei zic halal suflete! de mânincă 20 kile îngheţată pe zi, iar eu că măninc şi noaptea şi ei că -i serios, mie, care vasăzică. La care eu am vrut să-i deservesc cu ceva ca politeţă, dar neştiind unde a pus dinsa dulceaţa care lipsea de acasă, m-am repezit din suflet cu toporul să-l fac cadou de amintire Foileton comisiei şi n-a Înţeles mişcarea după cum a început să Urle. Eu am fugit de actisă, da numai aşa ca să văd cit de repede mă prinde, ceea ce s-a şi intimplat după tipicul ce-l cunosc de la celelalte dap cind am fost condamnat pentru furt şi ultraj, da cu toporul a fost din tocilă inima, păcat că nu s-a înţeles şi l-am vândut. PETRU CIRDEI str. CuM Vodă nr. 25 Iaşi 2. Locatarii din blocul unde stau meu ales eu, la scara C, aleea Decebal nr. 18, au cerut să fiu evacuat din bloc, eu, care încă n-am reuşit să bat nicilinul, iar de insultat n-am insultat ca lumea decit vreo zece. Eu, om serios ! Cică vin beat şi-mi bat soţia, alungind-o de-acasă ! Păi de unde vor, nefericiţii, s-o alung ? In plus, am auzit că şi mata, Naiv ciun eşti, le dai lor crezare. Eu te rog să scrii la ziar să fie evacuaţi toţi vecinii mei pe o rază de un kilometru. Că mie n-are nimeni ce-mi face şi dacă nu iese cu scandal, să numi zici mie pe nume, adică MIHAI STINGACIU de la „Ţesătura". 3. „Mă aflu intr-o mare încurcătură şi te rog să mă ajuţi. Iti spun adevărul: mi-am abandonat soţia şi cei trei copii. Instanţa a hotărît să le plătesc pensie ele întreţinere, ceea ce mie nu-mi convine.’ Ca să-i păcălesc, m-am mutat mereu de la o întreprindere la alta. De aici mi se trage actualul ponos: m-am trezit azi dimineaţă, m-am îmbrăcat, dar cind să plec la serviciu, am uitat unde m-am trasferat ultima dată. Aşa că dă matale următorul anunţ : „Ultima întreprindere care l-a trangajat pe electricianul Vasile Bistriceanu este rugat să trimită pe cineva la domiciliu, pe str. Imosului nr. 22, unde el aşteaptă să i se aducă aminte". P.S. Nu pomeni nimic de pensie de întreţinere, că iar mă transfer. V.B.". (fragment dintr-o scrisoare) 4. .. .şi să publici următorul anunţ : „locatar temperament vulcanic terminat toţi vecinii înjurat, bruscat, bătut, închiriez contra-cost vecin proaspăt o oră pe zi pentru antrenament exerciţiile de mai sus. A se adresa la DUMITRU CREŢU, Iaşi str. K. Marx nr. 48“. 5. ÎNTREBARE: Cit. fac 41 de găini -1 1 cocoş -(-1 curca ? (Răspud solicitat de PROFIRA SERBAM, care pitici mai ieri domiciliu în Iaşi, str. Duzilor nr. 1). întrebarea dumneavoastră presupune întinse cunoştinţe de materne!ieri, obiect , la care sărmanii mei profesori mă asemănau cu un samovar stil . Dar să încercăm totuşi să lămurim problema, lată un răspuns primit de la miliţie : 41 de găini + 1 cucoş -f curcă — 5 furturi diferite, însă comise de dumneavoastră. Susţineţi că a dunei cinci vă alcoolizaţi nu mai ştiţi ce facep ?i, iară să vreţi, vă apucaţi să furaţi găini, cocoşi, curcani. Trag concluzia că aveţi un caracter larg cu puternice înclinaţii spre avicultură. Cu banii realizaţi din vânzarea păsărilor consumaţi băutură şi iar nu mai ştiţi ce faceţi. . . şi cşa mai depart... Un alt răspuns la întrebarea dumneavoastră îl veţi obține de In. .. tribunal. In rest toaté-s bune. I. NAIVU de &rp Radio laşi DUMINICĂ 4 IANUARIE — o singură ediţie, între orele 16.00 —20.00; 16.00 Buletin de ştiri* 16.05 Arii de popularitate din opere» 16.30 Cîntecul care mi-a drag? 17.00 Radio-almanah; 18.00 Tot mai citesc măiastra-ţi carte? 18.15 Muzică corală; 18.30 Pe portativul undelor — melodia preferată; 19.00 Radiojurnal; 19.15 Melodii-club — revistă radiofonică de muzică uşoară. LUNI S IANUARIE (PROGRAMUL DE DIMINEAŢĂ); 5.30 Buletin de ştiri; 5.40 Cîntece populare româneşti; 6 00 Cronica agrară; 6.10 Cîntece populare româneşti; 6.20 Uverturi şi coruri din opere; 6.45 Răsfoim pentru dv. programul nostru săptămînal ; 7.00 In compania muzicii uşoare. EDIŢIA DE PRINZ; 12.00 Revista presei; 12.10 Selecţiuni din operete; 12.30 Pagini de antologţie literară; 12.45 Muzică instrumentală; 13.00 Buletin de ştiri; 13.10 Muzică populară interpretată la diferite instrumente; 13.30 Cinci minute pentru pietoni şi automobilişti» 13.35 Interpreţi de muzică uşoară românească. Televiziune 8.45 Matineu duminical pentru copii şi tineretul şcolar; ,,Tristan şi Isoldă", scenariu de Al. Mitru. Şah, marelui maestru ! Film serial: ,,Fiul mării"; 10.15 Ora satului; 11.15 Concert simfonic: Simfonia a IV-a de Schumann I Simfonia spaniolă ’de Ravel. Orchestra Naţională a Radioteleviziunii franceze; 12.00 De strajă patriei; 12.35 Emisiunea în limba maghiară; 15.00 Rugby: Franţa —Romănia (filmul Intilnirii de la Tarves). Realitatea ilustrată; 19.01 Telejurnalul de seară; 19.20 Noutăţi cinematografice; 19.40 Muzică populară; 20.01 Roman foileton: ,,Moara de la Floss" (ultimul episod); 20.45 Pe micul dv. ecran: „Profil pe 025 de linii"; 21.25 Epoca de piatră — desen animat; 21.50 I Telejurnalul de noapte; 22.05 i spiit cu VP"*’a' 22 T»’*' ( 1 Cinematografe VICTORIA: „Jocul care ucide“, orele: 9; 11.05; 14.45; 16.50; 13.55; 21. REPUBLICA: „Operațiunea Lady Chaplin", orele: 9; 11; 15; 17; 19; 21. COPOU : ..La război ca la război", orele: 9; 11; 15; 17; 19; 21. ARTA: Program de filme pentru copii şi tineret, ora 9; „Morţii tării în tineri“, orele: 11.15; 14.30; 16.40; 18.50; 21. TATARASI: Program de filme de desene animate, ora 10; „Paria“, orele: 16; 38 - 2Ö. NICOLINA: Program de filme pentru copii şi tineret, oră 10 . „Tigrul", orele: 16?18. 20. PAȘCANI: „Paria". TG. FRUMOS: „Omul care valora miliarde“. HIRLAU: „Baltagul“. PODUILOAIEI: „Vremuri minunate la Spessart“. Teatrul Maftona. La ora 10.00, un spectacol cu piesa: „Stan Păţitul", sunt valabile biletele cu seria 5. La ora 19.30, va avea loc un spectacol cu piesa: „Travesti“. Sínt valabile biletele cu seria 6. Opera de Stat La ora 15.00, un spectacol cu baletul : „G/sere". Sínt valabile biletele cu seria 2. Timpul probabil Vreme schimbătoare cu cerul variabil la noros Vor cădea precipitații locale sub formă de ninsoare. Vint slab la potrivit din sectorul vestic. Temperatura aerului uşor variabilă; minimele vor fi cuprinse între minus 10 şi minus 6 grade, iar maximele între minus 4 grad©1 şi 0 grade. p Sport BERLIN 3 (Agerpres). trneul internaţional masculin de handbal de la Berlin a fost cîştigat de echipa oraşului Leipzig, care în finală a învins cu scorul de 10—7 (6—3) echipa Berlinului. Pentru locul 3, selecţionata Bucureştiului a întrecut cu scorul de 16 -13 (9— 6) echipa oraşului Copenhaga. Clasamentul final se prezintă astfel : 1. Leipzig ; 2. Berlin; 3. Bucureşti; 4. Copenhaga ; 5. Katowice; 6. Budapesta. STENA 3 (Agerpres). Echipa Novegiei a cîştigat grupa B a campionatului european de hochei pe gheaţă (juniori), care s-a desfăşurat timp de mai multe zile în cîteva orașe austriece. In finală, hocheiștii norvegieni au învins cu scorul de 8—0 (1—0, 1_0, 6-0), echipa Italiei. Pe tonul trei s-a clasat echipa Poloniei, învingătoare cu 7 1 (0—1, 2 -0,6 -0) în meciul cu România, care a ocupat locul 4. Austria s-a clasat pe locul 5, fiind urrmată de Iugoslavia și Ua* ■garia.