Flacăra Iaşului, ianuarie 1970 (Anul 26, nr. 7248-7271)

1970-01-04 / nr. 7248

FLACĂRA IAȘULUI PAGINA 2­4 ^ » Din comorile Muzeului de literatură din Iaşi­ ­ Avind drept scop prezentarea celor mai însemnate aspecte ale dezvoltării literaturii române de-a lungul veacurilor, cu precădere pe teritoriul Moldovei, Muzeul de literatură din Iaşi îşi îmbo­găţeşte mereu colecţiile de cărţi, documente, manuscrise, fotografii, obiecte care au a­­parţinut scriitorilor etc. atît prin achiziţii cit şi prin donaţii.­­Există încă surse multiple şi deosebit de valoroase care a­­sigură acestei instituţii în fază de organizare un fond de ex­ponate muzeistice de mare im­portanţă. Dacă pentru perioada de pî­­nă în sec. XVI - cînd se in­troduce tiparul în Ţara Româ­nească­­ problema intrării în posesia unor manuscrise sau documente valoroase este pusă in balanţa marii probabilităţi, pentru cea de după anul 1500 cărţile tipărite sau copiate în Principatele române mai pot fi găsite. Nici aici însă colectivul muzeului nu este scutit de e­­forturi. O serie de cărţi tipă­rite în diverse perioade, dato­rită atît tirajului redus, cît şi condiţiilor vitrege prin care au trecut, s-au împuţinat extrem de mult, devenind cu adevărat ra­rităţi. Şi cît de necesare sînt a­­ceste rarităţi ! Un exemplu edi­ficator în acest sens ni-l pot oferi ,.Psaltirea" în versuri şi ..Acatistul Precestei", ambele ti­părite în acelaşi tom de mitro­politul Dosoftei, la Kiev, în anul 1673. Lucrare de o excepţio­nală valoare sub aspectul crea­ţiei artistice, precum și al rolu­lui pe care l-a jucat pe par­cursul cîtorva sute de ani în procesul formării limbii noastre literare, ,,Psaltirea" în versuri, considerată drept „ . . . unul dintre monumentele cele mai remarcabile ale secolului al XVIII­ea", cum e caracterizată de Grand Larousse Encyclopedi­­que, se mai păstrează doar în puţine exemplare răspîndite în cîteva mari biblioteci din ţară. De curînd şi muzeul nostru a intrat în posesia unui exemplar. Majoritatea cărţilor din sec. XVI - tipărite la Tirgovişte, Bra­şov, Sibiu, Al­ba-I­ul­ia sau în al­te centre — sunt, de asemenea, greu de găsit. ,,Triodul slavon" tipăriţi de Cores­ în anul 1578, păstrat astăzi doar în trei bi­blioteci din lume, a intrat re­cent în colecţia de cărţi rare a mareului. Valoarea acestuia se ridică şi prin faptul că este completat pentru f­u­isa intro­ductivă cu un text manuscris din anul 1622, aparţinând cali­grafului ieremic diacul, precum şi datorită cîtorva însemnări marginale de o mare impor­tanţă. Pentru epoca anterioară in­troducerii tiparului în Moldova, posedăm cîteva manuscrise sla­vone, îndeosebi cărţi bisericeşti, copiate pe teritoriul Moldovei în sec. XVI. Deosebit de interesantă şi va­loroasă sub toate aspectele este şi ,,Cazania" sau ,,Carte româ­nească de învăţătură", tipărită de mitropolitul Varlaam, la Iaşi, în anul 1643, prima tipăritură în limba română pe teritoriul Moldovei, care a constituit mo­delul multor copii şi tipărituri de mai tîrziu în diverse centre din Principatele române. Cele două exemplare existente in muzeul nostru atestă din plin circulaţia intensă a acestei ca­podopere în toate ţinuturile populate de români. Un moment de răscruce în dezvoltarea artei tipografice ro­mâneşti îl reprezintă „Biblia de la Bucureşti", tipărită de fraţii Radu şi Şerban Grecianu în c­­nul 1688. Aceasta a fost prece­dată de alte tipărituri valoroa­se, dintre care menţionăm „Sfin­­ta şi dumnezeiasca evanghe­lie", Bucureşti, 1682, „Aposto­lul", Bucureşti, 1683, şi altele, toate acestea existînd în colec­ţiile muzeului. . Dintre numeroasele tipărituri apărute la Iaşi în tipografiile de la Biserica Trei Ierarhi, Mi­tropolie, Sf. Sava, Cetăţuia, po­sedăm mai multe titluri repre­zentative pentru epocile mitro­­poliţilor lacob Putneanu, Gavriil, Leon Gheuca, lacob Stamati, Veniamin Costachi şi alţii. Re­ţin în mod deosebit atenţia insă o serie de cărţi populare de lar­gă răspindire, calendare, abe­cedare sau bucoavne, gromom­­nice, zodiacuri, multe dintre ele păstrate in variate copii manu­scrise. Dintre cele mai renumi­te amintim : „Alexandria", „E­­sopia", „Halima", „Alfavita cea sufletească", „De obşte gheo­­grafie", „Remenii arithmetice" ş. a. De un interes major pentru cercetătorii din domeniul filolo­giei, istoriei literare­­şi­ folcloru­lui sunt cele două cronografe din sec. XVIII, unul care a a­­parţinut marelui poet M. Emi­­nescu şi altul total inedit, scris la Mon­ostirea Coşula de iero­­momihul Lavrente. Alte surpriza­­ se vor oferi vizitatorilor ce vor trece pragul Casei V. Pogor, locul unde s-au ţinut, multe din şedinţele Juni­mii. In vitrinele muzeului îşi vor arăta strălucirea o serie de documente de o rară valoare. Dintre acestea menţionăm : un document original cu semnătu­ra Luceaflăcului poeziei româ­neşti, M. Em­inescu, o colecţie de 537 afişe de teatru din pe­rioada 1820—1900, manuscrise aparţinînd lui C. Negruzzi, V. Alecsaridri, Matilda Cugler-Poni, V. Pogor şi alţii care vor fi ex­puse în salonul Junimii, salon ce va fi prezentat aşa cum era în timpul cînd aici se ţineau şe­dinţele sub conducerea lui T. Maiorescu. Pentru redarea fide­lă a acestui cadru s-a şi achizi­ţionat piese de mobilier care impresionează prin stilul lor. Printre acestea se numără birou­rile la care lucrau junimiştii : V. Pogor, lacob Negruzzi, N. Cu­­lianu ş.a. Sunt obiecte care ne readuc în memorie un trecut glorios din istoria culturii noas­tre. In sertarele lor au stat la acea vreme manuscrisele lui E­­minescu, Creangă, Alecsandri ş. a. Perioada „Contemporanului" va fi ilustrată printr-o serie de documente inedite în care sunt atestate aspecte din activitatea lui C. Dobrogeanu-Gherea, Ion şi Gheorghe Nădejde ş. a. In sălile rezervate „Vieţii ro­mâneşti", la „Masa umbrelor" vor fi aşezate cu grijă peste 1.000 de piese originale. Pose­dăm o bogată corespondenţă a lui Calistrat Hogaş, manuscri­sele unor lucrări ale lui Paul Bujor, Ionel Teodoreanu, Al. O. Teodoreanu, Gh. Tutoveanu, G. Topîrceanu, Lucia Mantu, Otilia Cazimir ş.a. Intr-un viitor apropiat, în o­­raşul lui Bvetm­escu şi Creangă se va deschide un nou obiectiv muzeistic, care prin bogatele ex­ponate ce le va prezenta va constitui, cu siguranţă, un punct de mare atracţie pentru vizita­tori. Este vorba de Vila Sonet ,,M. Codreanu", unde sunt păs­trate cu grijă toate obiectele și manuscrisele marelui nostru sonetist. Prof I. ARHIP Prof. D. VACARIU Muzeul de istorie a literaturii române - Iaşi Victima? Ronald Ziegler! Se pare că 1969 este anul în c­are personalul Casei Albe a fost cel mai mult ,apreciat" de. .. hoţi. La întoarcerea din vizita pe care a întreprins-o în Europa, împreună cu preşe­dintele Nixon, secretara aces­tuia a constatat că în lipsa ei a fost „vizitată" de nişte „prie­teni" care îi luaseră, ca „amin­tire" desigur, toate bijuteriile şi obiectele de valoare pe care le avea în apartament. Paguba se cifrează la o sumă fie ordinul zecilor de mii de dolari. La scurt timp un con­silier prezidenţial a fost victi­ma unui furt în timp ce parti­cipa la o conferinţă privitoare la ... criminalitate. Ultima victimă de la Casa Albă este purtătorul de cuvînt Ronald Ziegler. Din apartamen­tul acestuia s-au furat cele do­uă televizoare pe care le avea. Cine va fi următoarea victimă? Recunoştinţă eternă Tici avocat din San Francisco caută trei femei pentru a le îm­părţi moştenirea bogătaşului Julin Hartman. Defunctul le-a cer­ut pe toate trei cîndva în căsătorie, toate trei refuzîndu-i. Le-a făcut moştenitoare „în sorin de recunoştinţă pentru pacea pe cu­re a gustat-o ră­­mînînd celibatar". Staţiune cosmică pentru uz casnic „Futura“ se numeşte lo­cuinţa transportabilă adecvată mai ales pentru concediu şi week-end. Ea va fi expusă şi discutată in februarie, în faţa in­trării principale a expoziţiei germane pentru construcţii DEUBAU din Essen (Republica Federală a Germaniei). Locuinţa este rea­lizată din răşină poliesterică întărită cu fibre de sticlă şi se com­pune din 16 piese separate care pot fi îmbinate cu uşurinţă. În­treaga casă cântăreşte 2.500 kg., are un diametru de 8 metri, 4 metri inălţi­me şi 50 mp. suprafaţă locuibilă. Pereţii interiori pot foce în locuinţă sunt montate 6 fotolii extensi­­s crv este Si la aerisire şi poate fi r­atată. WC, duş şi menţionat este a­lop ren­dur, ca Cadru din filmul „Mihai Viteazu" — în lucru pe platourile Studioului cinematografic de la Buftea. Foto: AGERPRES „EXPO - 70“ Organizatorii lui „E­xpo-70" au calculat c­ă în şase luni cît va dura expoziţia universală ea va fi vizitată de 50 milioa­ne de persoane, din care peste un milion de turişti străini. Maşinile electronice de cal­cul au stabilit că lunile de „vîrf" vor fi martie şi aprilie 1970. In aceste luni, dumini­cile, expoziţia va fi vizitată de aproximativ 700 000 de per­soane pe zi. * In vederea lui „Expo-70" gu­vernul japonez a hotărît să emită 30 milioane de monezi speciale de 100 de yeni. Pe una din feţele monedei va fi înfăţişat muntele Fudzi, iar pe cealaltă parte — globul pămîn­­tesc Îşi efigia expoziţiei. S-au încheiat cu succes pro­bele monoraiului inelar cons­­struit pe teritoriul viitoarei expoziţii universale de la Osa­ka. Lungimea lui este de 4 300 metri, iar traseul trece prin ce­le mai importante puncte ale expoziţiei. Monoraiul va putea transporta simultan 1 000 de pasageri. Pentru vizitatorii lui „Expo- 70" se pregăteşte un vast program cultural. Zilnic, în cinci­ săli de concerte, special amenajate, vor da spectacole cunoscuţi artişti din Japonia şi din alte ţări. Printre cei invi­taţi se numără Orchestra sim­fonică din Montreal, ansamblul Teatrului Mare din Moscova, Orchestra din Cleveland şi al­tele. * O comisie de experţi conti­nuă selecţionarea­ operelor de artă care vor fi expuse în ca­drul galeriilor de artă ale „Expo-70". Se preconizează ca în aceste galerii să fie expuse opere de artă plastică din timpurile cele mai vecin și pînă în timpurile noastre. -¥■ * Port plutitor Un nou tip de catamaran, a­­devărat port plutitor, a fost proiectat de constructorii din Kaliningrad și Gorki. El va fi folosit, la ancorarea navelor în Jocuri RECE ORIZONTAL: 1. Cu singe rece­ — f­ace să-i îngheţe sin­­gele in vine sărmanului ie­puraş; 2. Minte de îngheaţă apele — Terminaţie franceză; 3. Gură rea! (Pr.) — Notă mu­zicală — Zăpadă dusă de vis­col; 4. De nu s-ar răci nici­odată! — Nota redacţiei; 5. Intre cald şi rece; 6. Alb ca zăpada — Gheaţă călătoare ; 7. Acoperit cu nea­ca în po­emele lui Coşbuc — Oprea D. Călin — Inimă de poet!; 9. Zboară pe nesfîrşitele porţ­­i albe —­ Vesel; 9. Brr! —Pusă la... răcoare; 10. In arie — Ban ... gheaţă! — Etaj; 11. Vînăt de frig — Fluviu spaniol; 12. Pînze albe — Iţi strepezeşte din­ţii. VERTICAL: 1. Judecă la rece! Gheaţă meta­forică (PI.); 2. Lo­cuitor al nordului îngheţat — Staţiu­ne climaterică m­­ol­­doveană; 3. îşi fac încălzirea pe gheaţă —­ Vasile Rebreanu; 4. Scu­­turătură de frig — A reven­i la viaţă ; 5. Noroi (Mold.) — A început iarna — Măsură veche - - In Rodna; 11. Băutură numai rece; 7. Din­­tr-Un anume continent —Poet american născut la Boston; 8. Bărbierit — Dacă nu e rece, nu face dou­ă parale; 9. Gea­mul din faţă al automobilului — Rece!; 10. Irig, nu glumă! — Podoabă ţărănească - Li­cărire; 11. Autorul tabloului „Transport de buti, iarna" Se învirteste de pe vremea Babilonului. 12. Răcire în la­borator. I. MIRCEA porturi şi la executarea opera­ţiilor de descărcare. Tonajul vasului­ este de 23 000 tonee, iar lungimea lui de 162 m, puţind fi instalate la bordul lui un rigorifer cu capacitate de 5 000 t, cisterne cu combusti­bil, instalaţii tehnologice, ca­bine pentru 100 de pasageri. Acest tip de navă va sosi la locul de pescuit de unde va lua încărcătura pescadoarelor și le va alimenta cu combusti­bil. 7 Pe Lună cu maşina Astronauţii Char­les Conrad şi Alan Bean şi-au croit cu greu drum , pe su­prafaţa lunară pen­tru a ajunge la „Surveyor-3". Dar astronauţii care vor explora Luna în 1971 vor profi­ta de mobilitatea pe c­are le-o va o­­feri un vehicul cu patru roţi, asemă­nător automobilu­lui. Un „lunar ro­ving vehicle" (L.R.V.) este pro­iectat de compa­nia Boeing în ba­za unui contract recent încheiat cu N.A.S.A. El va transporta doi oa­meni pe Lună în­­tr-o manieră si­milară unei „tră­suri". L.R.V. va reprezenta tot­odată un nou pas în dezvoltarea mij­loacelor rutiere terestre, întrucît, pe Lună, nu e­­xistă atmosferă ca­re să asigure ar­derea combustibi­lului, iar acesta va fi în consecinţă automobilul nepo­­luabil. Energia ne­cesară pentru miş­care va fi furni­zată de baterii de zinc argintate, ca­re vor pune în mişcare electromo­toarele fixate pe fiecare din cele patru osii ale ve­il lei Iubii. Călătorind c­u vi­teza de 16,5 km. pe oră, el se va putea deplasa în medie cam 120 km. pe suprafaţa Lunii, consumînd doar un rînd de baterii. Cu toate acestea, distanţa maximă pe care ar putea să o par­curgă în cursul unei singure că­lătorii nu pare să fie mai mare de 36 km., din cauza limitei de patru ore impuse de du­rata de funcţiona­re a sistemului in­dividual de supra­vieţuire. Henry Kudish, conducătorul pro­gramului L.R.V., a declarat că astro­­nauţii vor sta u­­nul lîngă altul în acest vehicul des­chis. Intre ei se va afla un singur sistem de control al vitezei. Pentru a pune vehiculul în mişcare, în sen­sul înainte, ei vor utiliza o manetă şi apoi vor putea să controleze viteza de deplasare prin sistemul menţio­nat. Toate cele patru roţi ale ve­hiculului au mo­toare autonome, sisteme de frînare şi direcţionare pro­prii. Cînd au fost concepute aceste sisteme, s-a ţinut seama de eventua­lele situaţii difici­le create de con­figuraţia supafe­­ţei lunare, în ca­­re roţile din faţă şi cele din Skate ar trebui so­­­rientate veri­ şi manevr­e mop­pender, aş cit­­ii ion 8 fi depsite toetes ob­stacolele. Deoarece fistro­­nauții nu pot să utilizeze un­­ com­pas magnetis ,r Lung, iar orizon­tul lunar este atît de aproape înclt nu permite o o­­rientare virtuală în adîncime, la pro­iectarea­­trăsurii" s-a avut îr­ vede­re elaborarea unui sistem de naviga­ție încorporat — un sistem­ minia­tural de Quentare inerţiabii dublat de un compiler care să memor 7eze în­tregul trafeu , par­curs de LIR.V. As­tronaut.! Vor fi astfel­­ perma­nentă în­ situaţia de a cunoaşte po­ziţia L.R.V. f­aţă de modulul lunar şi drumul i s-a mai scurt de reîntoar­cere. Computerul va indica tot.* data distant., fată de modulul innfir si distanta total., pe care ai parcurs-o. („The Christian Seien« Monitor") U.R.S.S. Pensionarul Vasilko Ozarovski, fost profesor tie fizică la Universitatea de stat din R.S.S. Kirchiză,* are o mare pasiune pentru șerpi. El a reușit să îmblînzească unul dintre cei mai veninoşi şerpi — ghiurza. Aceştia erau socotiţi ca im­posibil de îmblînzit. Pensionarul din oraşul Frunze are in­ co­lecţia sa aproape 30 de şerpi. In clişeu , Vasilko Ozarovski supraveghează şi alintă un şarpe ghiurza de 6 ani. SATIRĂ ŞI UMOR JIM ŞI TIM, doi scoţieni şomeri înfo­metaţi, se plimbă de-a lungul cheiului Ta­nasei, gîndindu-se cum ar putea face rost de câţiva penny. , La un moment dat Jim îl opreşte pe Tim şi-i arată un afiş : „Pen­tru fiecare om salvat de la înec, o recom­pensă de 50 lire ster­line". — S­ă­­­em­ salvaţi exclamă Jim. Tu sari în apă, eu le salvez, şi ne-am ales cu 50 de lire ! ANECDOTE — Dar nu ştiu să înot ! — Nu face nimic, le scot eu imediat, îi spune Jim. Zis şi fă­cut. Tim sare în apă şi începe să strige după ajutor. Jim aş­teaptă. — Jim, ce faci, mă înec ! — Stai puţin, răs­punde Jim. Mai văd un afiş : „Pentru fie­care cadavru pescuit, o recompensă de 100 lire". INTIM N orăşel, o splendidă maşină sport s-a oprit in fa­­ta unei minuscule staţii de benzină. Conductorul a cerut să i se facă plinul, apoi a întrebat: — Puteţi să-mi in­dicaţi drumul spre o­­raşul cel mai apro­piat ? Vîn/ritorul, un om­ bătrîn, ■- =■ gîndit n clipă, «P°i l-a aratat pe un puști care se sprijinea de o bicicle­ta zicindu-i : — Nu aveţi derit Să-l urmnaţi pe puştiul de colo. A DL. BLAROPY îi fac­e morală fiului l­ui Billy care este cam leneş — Gindește-te că într-o zi va trebui să-ţi câștigi plinea prin propriile tale mijloace. — In­i este ego!, tot nu-mi plăcu pu­nea ! Poşta Naivului Nea Naivule. 1. M-am bucurat extrem cind am auz­it că ţi-ai des­chis poşta matale persona­lă, că omul dacă-i gospo­­dares nu strică să aibă poşta lui care te scuteşte din multe şi numai matale mă pofi crede şi repara o gre­şeală ce s-a făcut din mo­tive de confuzie al topo­rului care n-am vrut să mă dedau la comisie cu el, că nu se face dacă susţii că ai obraz, şi, comisia s-a speriat şi s-a făcut verde la fată de gin­­ileai că dă mortul popii cu m­îinile pe vătămătură şi in poziţie de covrig de pazeci de bani. Dar să vezi cum a devenit cazul cu macazul şi cu doamna de la Breazu (asta-i o glumă de-a mea şi­­i-o vindi ma­tale că am auzit că eşti pontagiu şi apreciezi), vine comisia la mine de imi zice că îmi saltă instrumentele de făcut îngheţată care ar fi, chipurile, clandestină şi ilegală, da eu, zic nu vilid notmai pentru sufleţelul *** "~i ei zic halal sufle­te! de mânincă 20 kile în­gheţată pe zi, iar eu că mă­­ninc şi noaptea şi ei că -i serios, m­ie, care vasă­zică. La care eu am vrut să-i deservesc cu ceva ca poli­teţă, dar neştiind unde a pus dinsa dulceaţa care lipsea de acasă, m-am re­pezit din suflet cu toporul să-l fac cadou de amintire Foileton comisiei şi n-a Înţeles miş­carea după cum a început să Urle. Eu am fugit de a­­ctisă, da numai aşa ca să văd cit de repede mă prin­de, ceea ce s-a şi intimplat după tipicul ce-l cunosc de la celelalte dap cind am fost condamnat pentru furt şi ultraj, da cu toporul a fost din tocilă inima, păcat că nu s-a înţeles şi l-am vându­t. PETRU CIRDEI str. CuM Vodă nr. 25 Iaşi 2. Locatarii din blocul unde stau meu ales eu, la scara C, aleea Decebal nr. 18, au cerut să fiu evacuat din bloc, eu, care încă n-am reuşit să bat nicilinul, iar de insultat n-am insultat ca lumea decit vreo zece. Eu, om serios ! Cică vin beat şi-mi bat soţia, alungind-o de-acasă ! Păi de unde vor, nefericiţii, s-o alung ? In plus, am auzit că şi mata, Naiv ciun eşti, le dai lor crezare. Eu te rog să scrii la ziar să fie evacuaţi toţi vecinii mei pe o rază de un kilometru. Că mie n-are nimeni ce-mi face şi dacă nu iese cu scandal, să nu­mi zici mie pe nume, adică MIHAI STINGACIU de la „Ţesătura". 3. „Mă aflu intr-o mare încurcătură şi te rog să mă ajuţi. Iti spun adevărul: mi-am abandonat soţia şi cei trei copii. Instanţa a hotărît să le plătesc pen­sie ele întreţinere, ceea ce mie nu-mi convine.’ Ca să-i păcălesc, m-am mutat me­reu de la o întreprindere la alta. De aici mi se trage actualul ponos: m-am tre­zit azi dimineaţă, m-am îmbrăcat, dar cind să plec la serviciu, am uitat unde m-am trasferat ultima dată. Aşa că dă matale următo­rul anunţ : „Ultima între­prindere care l-a tranga­jat pe electricianul Va­sile Bis­­triceanu este rugat să tri­mită pe cineva la domici­liu, pe str. Imosului nr. 22, unde el aşteaptă să i se aducă aminte". P.S. Nu po­meni nimic de pensie de întreţinere, că iar mă tran­sfer. V.B.". (fragment dintr-o scrisoare) 4. .. .şi să publici urmă­torul anunţ : „locatar tem­perament vulcanic terminat toţi vecinii înjurat, bruscat, bătut, închiriez contra-cost vecin proaspăt o oră pe zi pentru antrenament exerciţii­le de mai sus. A se adresa la DUMITRU CREŢU, Iaşi str. K. Marx nr. 48“. 5. ÎNTREBARE: Cit. fac 41 de găini -1 1 cocoş -(-1 curca ? (Răspud solicitat de PROFIRA SERB­AM, care pitici mai ieri domiciliu în Iaşi, str. Duzilor nr. 1). întrebarea dumneavoastră presupune întinse cunoştin­ţe de materne!ieri, obiect , la care sărmanii mei profe­sori mă asemănau cu un samovar stil . Dar să în­cercăm totuşi să lămurim problema, lată un răspuns primit de la miliţie : 41 de găini + 1 cu­coş -f­­ curcă — 5 furturi diferite, însă comise de dumneavoastră. Susţineţi că a dunei cinci vă alcoolizaţi nu mai ştiţi ce facep ?i, iară să vreţi, vă apucaţi să furaţi găini, co­coşi, curcani. Trag conclu­zia că aveţi un caracter larg cu puternice înclinaţii spre avicultură. Cu banii reali­zaţi din vânzarea păsărilor consumaţi băutură şi iar nu mai ştiţi ce faceţi. . . şi cşa mai depart..­. Un alt răspuns la între­barea dumneavoastră îl veţi obține de In. .. tribunal. In rest toaté-s bune. I. NAIVU de &rp Radio laşi DUMINICĂ 4 IANUARIE — o singură ediţie, între orele 16.00 —­20.00; 16.00 Buletin de ştiri* 16.05 Arii de popularitate din o­­pere» 16.30 Cîntecul care mi-a drag? 17.00 Radio-almanah; 18.00 Tot mai citesc măiastra-ţi carte? 18.15 Muzică corală; 18.30 Pe portativul undelor — melodia preferată; 19.00 Radiojurnal; 19.15 Melodii-club — revistă radiofo­nică de muzică uşoară. LUNI S IANUARIE (PROGRA­MUL DE DIMINEAŢĂ); 5.30 Bu­letin de ştiri; 5.40 Cîntece popu­lare româneşti; 6 00 Cronica a­grară; 6.10 Cîntece populare ro­mâneşti; 6.20 Uverturi şi coruri din opere; 6.45 Răsfoim pentru dv. programul nostru săptămî­­nal ; 7.00 In compania muzicii uşoare. EDIŢIA DE PRINZ; 12.00 Re­vista presei; 12.10 Selecţiuni din operete; 12.30 Pagini de antologţ­­ie literară; 12.45 Muzică instru­mentală; 13.00 Buletin de ştiri; 13.10 Muzică populară interpre­tată la diferite instrumente; 13.30 Cinci minute pentru pietoni şi automobilişti» 13.35 Interpreţi de muzică uşoară românească. Televiziune 8.45 Matineu duminical pen­tru copii şi tineretul şcolar; ,,Tristan şi Isoldă", scenariu de Al. Mitru. Şah, marelui maestru ! Film serial: ,,Fiul mă­rii"; 10.15 Ora satului; 11.15 Concert simfonic: Simfonia a IV-a de Schumann I Simfonia spaniolă ’de Ravel. Orchestra Naţională a Radioteleviziunii franceze; 12.00 De strajă pa­triei; 12.35 Emisiunea în limba maghiară; 15.00 Rugby: Franţa —Romănia (filmul Intilnirii de la Tarves). Realitatea ilustrată; 19.0­1 Telejurnalul de seară; 19.20 Noutăţi cinematografice; 19.40 Muzică populară; 20.0­1 Roman foileton: ,,Moara de la Floss" (ultimul episod); 20.45 Pe micul dv. ecran: „Profil pe 025 de linii"; 21.25 Epoca de­­ piatră — desen animat; 21.50 I Telejurnalul de noapte; 22.05 i spiit c­u VP"*’a' 22­ T»’*' ( 1 Cinematografe VICTORIA: „Jocul care ucide“, orele: 9; 11.05; 14.45; 16.5­0; 13.55; 21. REPUBLICA: „Opera­țiunea Lady Chaplin", orele: 9; 11; 15; 17; 19; 21. COPOU : ..La război ca la război", orele: 9; 11; 15; 17; 19; 21. ARTA: Program de filme pentru copii şi tineret, ora 9; „Morţii tării în tineri“, orele: 11.15; 14.30; 16.40; 18.50; 21. TATARASI: Program de filme de desene animate, ora 10; „Paria“, orele: 16; 38 - 2Ö. NICOLINA: Program de filme pentru copii şi tin­eret, oră 10 . „Tigrul", orele: 16?­­18. 20. PAȘ­CANI: „Paria". TG. FRUMOS: „Omul care valora miliarde“. HIRLAU: „Baltagul“. PODU­ILOAIEI: „Vremuri minunate la Spessart“. Teatrul Maftona. La ora 10.00, un spectacol cu piesa: „Stan Păţitul", sunt vala­bile biletele cu seria 5. La ora 19.30, va avea loc un­ spectacol cu piesa: „Travesti“. Sínt valabile biletele cu seria 6. Opera de Stat La ora 15.00, un spectacol cu baletul : „G/ser­e". Sínt valabile biletele cu seria 2. Timpul probabil Vreme schimbătoare cu cerul variabil la noros Vor cădea precipitații locale sub formă de ninsoare. Vint slab la potrivit din sectorul vestic. Temperatu­ra aerului uşor variabilă; mi­­nimele vor fi cuprinse între minus 10 şi minus 6 grade, iar­­ maximele între minus 4 grad©­­1 şi 0 grade. p Sport BERLIN 3 (Agerpres). t­­­rneul internaţional mas­culin de handbal de la Berlin a fost cîştigat de e­­chipa oraşului Leipzig, care în finală a învins cu sco­rul de 10—7 (6—3) echipa Berlinului. Pentru locul 3, selecţionata Bucureştiului a întrecut cu scorul de 16 -13 (9— 6) echipa oraşului Co­penhaga. Clasamentul final se prezintă astfel : 1. Leip­zig ; 2. Berlin; 3. Bucureşti; 4. Copenhaga ; 5. Katowice; 6. Budapesta. STENA 3 (Agerpres). Echipa No­­vegiei a cîşti­­gat grupa B a campionatu­lui european de hochei pe gheaţă (juniori), care s-a desfăşurat timp de mai multe zile în cîteva orașe austriece. In finală, hocheiș­­tii norvegieni au învins cu scorul de 8—0 (1—0, 1_0, 6-0), echipa Italiei. Pe tonul trei s-a clasat echipa Poloniei, învingătoare cu 7 1 (0—1, 2 -0,­­6 -0) în meciul cu România, care a ocupat locul 4. Austria s-a clasat pe locul 5, fiind ur­­r­mată de Iugoslavia și Ua­­* ■­garia.

Next