Flacăra Iaşului, ianuarie 1970 (Anul 26, nr. 7248-7271)
1970-01-04 / nr. 7248
Prefaţă la un bilanţ în aceste zile, contabilii din cooperativele agricoleau mult de lucru. E perioada când întocmesc bilanţul muncii unui an, care, în foarte multe de rodnic. „Dacă condiţiile climatice ale anului care a trecut ar fi fost mai favorabile producţiei agricole •— ne spunea tovarăşa Cojocăriţa, contabil şef al cooperativei agricole din Ruginoasa — am fi înscris în bilanţ rezultate şi mai bune. Dar, şi aşa, veniturile planificate au fost depăşite. In loc de 5 202 000 de lei cit am prevăzut la capitolul venituri băneşti, am realizat circa 6 milioane de lei". Sectorul de producţie cel mai important al cooperativei agricole amintite este cel al culturilor cerealiere şi plantelor tehnice, „toată priceperea şi strădania noastră -- ne spunea inginerul Paul Ionescu — au fost îndreptate către sporirea producţiei la aceste culturi. Ţăranii noştri cooperatori au muncit bine şi au obţinut recolte bune. La cultura griului, de exemplu, au fost obţinute aproape cîte 2 tone la hectar, ceea ce ne-a adus locul II pe judeţ. Recolta cea mai mare a fost obţinută în brigada tovarăşei Maria Hamciuc, lină din inimoasele tehniciene ale unităţii, căreia conducerea i-a încredinţat post legat direct de producţie. La sfecla de zahăr, producţia a atins 18 000 de kg., iar la mazăre 1 400 de kg. Sigur că ţintim recolte mult mai mari şi în condiţiile unui an normal le putem obţine fiindcă avem posibilităţi". 'vorbind despre ' Reducţile bune obţinute de colperatorii Ruginoasa nu se poate Să nu aminteşti de contribuţia deosebită a mecanizatorilor din Vasilp Toarbă. Despre stest colectiv de mecanizator, noi am mai scris. Merită ca şi acum să amintim despre hărnicia lor. Toţi sunt localnici, membri ai cooperativei agricole. Ceea ce au putut constata la ei este dorinţa de a folosi la maximum toate maşinile pe care Iei au în dotare,le a contribuit la extinderea mecanizării, de o fce lucru de calitate. „Ce lucrar a fost mecanizate?" l-am întrebat pe Iov.inginer Viorel Burleac, preşedintele cooperativei agricole. „Mi-ar veni mai uşor să enumăr ce lucrări au rămas nemecanizate, ne-a răspuns dumnealui. In orice caz, mecanizatorii noştri execută peste 35 de feluri de lucrări. Totdeauna noi am fost mulţumiţi de calitatea serviciilor lor şi de faptul că răspund prompt solicitărilor noastre”. Un loc important în activitatea cooperativei agricole 11 ocupă creşterea animalelor. Din efectivul de 665 de taurine, mai bine de jumătate sunt vaci şi juninci. „Unitatea noastră —a precizatov. Viorel Bur- teac — se profilează pe creşterea vacilor de lapte. Anul a• - '-fiinţarea unei ferme, 1a conducerea căreia va fi un specialist. In sectorul vegetal vom înfiinţa o fermă pentru producerea de seminţe. Suntem siguri că recentele măsuri elaborate după Plenara C.C. al P.C.R. din 10— 13 dec. 1969 pentru îmbunătăţirea activităţii ce se desfăşoară în sectorul cooperatist al agriculturii vor da rezultate foarte bune". Ca de fiecare dată ţăranii cooperatori din Ruginoasa au adus o contribuţie substanţială la formarea fondului central de produse agricole. Am reţinut că, în anul care s-a încheiat, ei au livrat statului 62 de vagoane de cereale, 362 de vagoane de sfeclă de zahăr şi floarea-soarelui, 3 vagoane de carne, 6,5 tone de caş, 1 980 de hl. de lapte şi alte produse. Aceasta a fost una din sursele principale de venituri şi, după cum ne-a spus tovarăşa Cojocăriţa, veniturile planificate ale unităţii au fost depăşite cu circa 700 000 de lei. La fondul de acumulare, cooperatorii din Ruginoasa au repartizat în 1969 suma de 598 000 de lei. Merită a fi subliniat faptul că unitatea lor s-a asociat la construcţia viitorului combinat de păsări unde a participat cu suma de 300 000 de lei. Cu fiecare an, cooperativa agricolă a contribuit într-o măsură tot mai mare la ridicarea nivelului de viaţă al membrilor săi. Tovarăşul Florin Gîdea, secretarul comitetului comunal de partid, ne-a vorbit despre construcţia unui însemnat număr de case. „Din 3 case, ne spunea dînsul, una este nouă sau transformată". Tot aici, la Ruginoasa, am aflat de existenţa a peste 1 000 de aparate de radio, 100 de televizoare. Şi poate că în darea de seamă ce se va prezenta în apropiata adunare generală va fi evidenţiată şi participarea unui însemnat număr de ţărani cooperatori la acţiunile iniţiate de consiliul popular comunal, sub conducerea directă a comitetului comunal de partid pentru înfrumuseţarea comunei, cum ar fi amenajarea de trotuare, amenajarea terenului de sport, a pieţei, aşternerea prundişului pe drumurile comunale etc. Tuturor acestor realizări, ţăranii cooperatori din Ruginoasa, în frunte cu comuniştii, sunt hotărîţi să le adauge altele şi mai mari, încât contribuţia lor la înfăptuirea sarcinilor trasate agriculturii de către cel de-al X-lea Congres al P.C.R. să fie cît mai substanţială, la nivelul posibilităţilor lor. Gheorghe STEJARU însemnări de la C. A. P. Ruginoasa In noaptea hotarului dintre ani (urmare din pag. 1) unde, sub acţiunea pieptănătoarelor şi luminoarelor, librete se transformă in pufoasa pală pieptănată, care dispune de toate calităţile linii. Şefa de echipă Elena Buhan, ne spune: „Am primit noul an cu încredere şi bucurie. Bucurie pentru tot ce am realizat in viata uzinei şi cea personală, încredere în posibilităţile pe care le avem în 1970. Ce dorim de la noul an ? 11 dorim rodnic, bogat, plin de realităţi. II dorim un an al înţelegerii intre popoare, al păcii". Primele ore, primele 10 trenuri Ora a doua din anul 1970 ne-a surprins dlScUdrid cu şeful de tură de la Depoul C.P.It. Iaşi, comunistul Ştefan Galarschi, care de mai bine de 32 de ani lucrează la calea ferată, I-a revenit cinstea să întimpine noul an lingă tovarăşii săi de muncă, asigurînd buna circulaţie a trenurilor. — Unde va fi aliat în momentul cînd orologiul indica sfîrşitul anului 1969? — îndrumam mecanicul trenului accelerat 602 laşi — Bucureşti. — ISînt deci realizările anului 1970. — Intr-adevăr. In primele ore din 1970 am îndrumat 70 trenuri, din care 6 pentru călători şi 4 pentru mamă — In condiţii de siguranţă a circulaţiei. — Dar primele gînduri din 1970? — Nepoţelul meu, care are vîrsta respectabilă de două luni, să devină un om destoinic, folositor României. In raidul nostru am discutat şi cu Constantin Alexandru, şef de tură la biroul de comandă, Vasile Gheorghiţă, impiegat dispozitor la biroul de mişcare, Constantin Pînzaru, şef de tură, Ioan Marian, impiegat de mişcare, Maria Dănilă, informatoare, şi mulţi alţi lucrători de la calea letală. Deşi sarcinile de serviciu nu erau deosebite faţă de celelalte zile, pe fetele tuturor am putut descifra emoţiile fireşti pe care le-am simţit fiecare dintre noi la „naşterea“ noului an. Erau emoţiile unor oameni dornici să întîmpine prima zi din 1970 — ultimul an al actualului cincinal — cu realizări deosebite. Prin telefon, sute de urări Telefoanele au fost solicitate în noaptea Revelionului mai mult ca oricind. — Și înainte de ora „0" și după, o adevărată avalanșă ele convorbiri — ne-au relatat la ora 1,30 telefonistele Ecaterina Cogut, Leontina Meleșteanu, Eugenia Spituz și celelalte colege ale lor, care au „petrecut" noaptea revelionului cu — Bunt predicţie pentru dumneavoastră? — Intr-adevăr este toane mult de lucru, stie de convorbiri aşteptîndu-ş rindul. Avem însă o deosebită satisfacţie să mulţumim abonați noştri în aceste momente solemne, cînd doresc să se leicite reciproc, să-şi adreseze tradi\ionalul „La mulfi anii". — Iaşul „a vobit" cu multe oraşe din fără? — Aproape di fonie colturile tării, toletată cu Roma, Paris şi Viena. — Ce vreţi să realizaţi in 1970? — Să reuşesc la facultate (Leontina MeleşUgnul, să am un cămin fericit Itcaterinia Gogul), şi multe a/ asemenea gînduri ne-au împărtăşit interlocutoarele noastre în primele ore ale lui 1970. Bineînţeles, ne-au asigurat de răspunsuri prompte la apelurile ce le vom face în noul an. Ţăndărel s-a făcut mare Cu citiva ani in urmă, cînd l-am cunoscut şi am scris despre el, Ţăndărel era apia în grupa mică la grădiniţă. Acuma, prietenul meu s-a făcut băiat Mare (e în clasa I) şi ştie că Moş Gerilă e un personaj fictiv, născocit de imaginaţia omenească de cine ştie cită vreme, spre bucuria copiilor de pretutindeni. Cu toate că misterul uncheşului îmbrăcat în manta roşie şi cu chipul împodobit cu o uriaşă barbă albă a fost pătruns de mintea lui ascuţită. Iui Ţăndărel îi place să se prefacă că nu ştie că Moş Gerilă e, în land, tăticul, sau cutare actorie la Teatrul de păpuşi, ori numiu ce salariat de la Magazinul universal; îi place să-şi prelungească cît mai mult şederea in lumea de basm şi de feerie a primei copilării, lume în care, asea, ne simţim şi noi, maturii, atît de bine. In ultima zi de şcoală a primului trimeitru din acest an de învăţămînl Ţăndărel a venit acasă harte bucuros: în carneţel avei numai medii de zece, iar în prima duminică de vacanţă ea invitat la carnavalul de la Casa pionierilor, eveniment pentru care şi-a pregătit îndeling costumul de pitic din araul Albei ca zăpada. Apoi avea să ia parte, alături de colegii de clasă şi de şcoală, la serbrea pomului de iarnă, unde avea să recite poezia „Uite, vini Moş Gerilă". Apoi... apoi Sa dus în Orăşelul copiilor din Piaţa Unirii, l-a plăcut şi dioi, dar a fost puţin dezamăgi. Mai întîi a fost dezamăgit de faptul că orăşelul arăta la fel ca în anul trecut, ca acum doi ani... Şi se gîndea că pasul cel mare, laşul, îşi schimba mereu înfăţişarea; şi se înreba: „Oare orăşelul nostru de ce rămîne mereu acelaşi?... „Apoi a fost dezamăgit de figura cam tristă şi de trupul can slăbănog al uriaşului Moş Gerilă din centrul orăşelului. Şi iar s-a glndit: „In visele masice, Moş Gerilă arată niil mai frumos“. In sfîrşit, ţăndărel a fost dezamăgit şi de un alt Moş Gorilă, unui măr şi stîngaci, lingă care telerta aproape să te fotografiezi un nene de la cooperativă, Şi, zău, nu-ţi prea venea să te pzezi lingă el: n-avea farmecă aşteptat de copii. Cel mai mult îi pice lui Ţăndărel datinile de unul Nou. De aceea, cînd pe clanul televizorului a apărut uriaşul şi pitorescul grup de tempii de la Casa pionierilor din Bucureşti cu alaiurile specifici obiceiurilor străbune şi cabcfurarea adresată conducătoilor de partid şi de stat a început să umple parcă toată vira, Ţăndărel nu s-a mai putu abţine şi s-a apucat să urea el, de parcă s-ar fi auit de faţă cevea. In ochii luminii lăuntric se putea citi almi toată bucuria unei copilării fericite, vegheată cu grijă părintească de conducătorii dragi. Apoi, în noaptea de Anul Nou, Ţăndărel s-a pierdut cu toată fiinţa prin mulţimea de urători. Iar cînd s-a întors acasă, faţa lui părea ca un răsărit de soare. Primul răsărit de Soare al anului 1970. Revelionul tineretului e in toi. Foto: G. PAUL La Casa tineretului a sosit tradiţionalul Pluguşor. Foto: L. STRATULAT corespondent 99Oriundeîntîlnesc (urmare din pag. 1) film documentar, fapt cu care toata familia se mîndreşte. — Nouă nu ne prea place să ne lăudăm, reia preşedintele, dar vrem ca in anul care a venit să avem un ogar mai rodnic, şi pentru asta muncim. Şi anul are semne bune. O fabrică nouă, şi o meserie veche aproape ca istoria: întreprinderea de produse ceramice de construcţie. Dacă meseria îşi poate revendica dreptul de naştere undeva la începutul omenirii, fabrica ieşeană a intrat in funcţie la 15 august 1969, şi şi-a sărbătorit primul sfîrşit de an. Gheorghe Andrei, directorul fabricii, încearcă un sentiment de satisfacţie: — E cea mai modernă uzină de acest gen din ţară. Argila din dealul Blănarului, de la numai 700 de m. distanţă, este extrasă mecanizat, aşa cum mecanizate sunt şi celelalte procese tehnologice de preparare, fasonare, uscare, ardere. Instalaţia de uscare automată pe bază de program este o adevărată bijuterie. Acum se realizează în medie 160.000 de cărămizi zilnic, iar cînd vom lucra cu întreaga capacitate vom ajunge la 240.000 de cărămizi. E de la sine înţeles că cea mai mare satisfacţie pentru mine a fost semnarea actului de naştere a acestei uzine pe care am văzut-o ridicîndu-se sub ochii mei. Dacă vor fi mai multe blocuri in Iaşi, la Suceava şi în alte părţi, la aceasta avem şi noi un merit: sînt şi cărămizile noastre acolo. De nişte satisfacţii diferite, dar totuşi înrudite, ne vorbeşte scriitorul ieşean Mircea Radu Iacoban . „ Satisfacţiile se traduc în cărţi apărute, două în anul 1969: „O mască în plus" — un microroman, şi o culegere de reportaje - „Cu microfonul în buzunar”. La acestea se adaugă o piesă de teatru, „Tango la Nisa”, care este în repetiţie la Naţionalul ieşean, iar premiera va avea loc peste două săp asmi,te 97 în cale romîni. Aceeaşi piesă va intra în repetiţie şi la alte teatre din ţară. Mai există o satisfacţie, aş spune deosebită, Editura „Junimea", un vis mai vechi al ieşenilor. Cu toţii dorim un instrument de cultură menit să contribuie la stimularea actului de creaţie în toate domeniile. Concepută cu un profil complex — ba aş putea spune chiar complet — Editura „Junimea" şi-a alcătuit proiectul planului editorial pe 1970, plan din care nu lipsesc capitolele: valorificarea moştenirii literare, literatură originală contemporană, critică şi istorie literară, literatură ştiinţifică, literatură pentru copii, traduceri din literatura universală şi chiar literatură de aventuri. Menţionez cîteva titluri: „Mărturii despre Eminescu" — antologie cuprinzind amintiri ale contemporanilor, „Spiritul critic în literatura românească", de Garabet Ibrăileanu, „Literatura română între cele două războaie mondiale" de prof. C. Ciopraga, „Maxime şi aforisme din literatura universală" de Th. Simenski, „Oraşe în istoria muzicii" de George Pascu, o colecţie de poezie originală contemporană, o alta de basme ale popoarelor. Sunt numai cîteva dintre titluri. Alte cărămizi se vor adăuga astfel edificiului culturii ieşene şi celei naţionale şi satisfacţia este a noastră, a tuturor. Apoi, ne-am îndreptat acolo unde lîna oilor sintetice de la U.F.S. laşi se transformă în mătase alunecoasă: Ţesătoria de mătase „Victoria". Aici, interlocutorul nostru e o femeie: Ioana Dragoş, tehniciană textilistâ, şefa laboratorului fizico-mecanic : — Sunt ieşeancă de numai un an. Vin de la Lugoj unde am făcut o şcoală profesională textilă, apoi am lucrat la filatura de mătase naturală. Intre timp am făcut şi liceul la seral. Nu e prea mult dar e ceva. Am venit la Iaşi tocmai pentru a face mai mult. Pe de o parte munca e mai interesantă, am de făcut determinări ale calităţilor unor materiale noi, necunoscute. La Lugoj am făcut o inovaţie prin care se trecea de la verificarea manuală la cea automată la un semplan. Ceva asemănător trebuie să fac şi aici. Mă mai preocupă şi determinarea unor reţete pentru încleiat firele. Am satisfacţia că am reuşit să încheg laboratorul acesta, că am reuşit să recrutez cîteva fete din cele venite la început în uzină şi să te învăţ cum se face o determinare. In anul 1970? Cred că-mi voi continua studiile la o facultate legată de meseria mea de acum. Cei cu care am stat de vorbă nu se cunosc, probabil n-au auzit niciodată unii despre ceilalţi. Şi totuşi, ascultîndu-i ai senzaţia unui dialog, a unei înrudiri spirituale şi morale dincolo de deosebirile structurale. Pentru a găsi numitorul comun al pasiunii şi dorinţei continue de autodepăşire, acea „nemulţumire pozitivă" care e resortul mersului înainte al fiecăruia, trebuie să ne întoarcem la poezie, acolo unde ne regăsim împreună cu Meşterul Manole şi calfele lui, ucenici întru ridicarea ţării în care ne zidim cu condeiul sau cărămida noastră, cu ceasurile dăruite muncii, creaţiei, acumulării de noi cunoştinţe : Oriunde-aş fi, te întîlnesc în cale, O, ţara mea, cu tîmple de arginti Mă-nalţ în piscul frumuseţii tale, Te apăr, şi te laud, şi te cint ii Se angajează imediat — 1 şef depozit papetărie (confecţii de hîrtie) Condiţii de angajare: şcoala medie şi 18 luni stagiu în activitatea comercială sau şcoala profesională comercială şi 30 luni în activitatea comercială sau şcoala elementară şi 48 luni stagiu în activitatea comercială. — 1 conducător auto categoria B, pentru maşina T.V. 4 C capacitate 1 tonă. Cei interesaţi se vor adresa la I. C. R. M. Iaşi b-dul 30 Decembrie nr. 22. Cooperativa „Prestaţiunea“ IAŞI aduce la cunoştinţa populaţiei că pentru reparaţii de frigidere maşini de spălat rufe aspiratoare de praf funcţionează următoarele unităţi : — str. Lăpuşneanu nr. 28 (vizavi de telefoane), telefon 15.805. — Complexul Podul de Piatră (cartierul Galata), telefon 14.408. Se execută reparaţii atît în termenul de garanţie cit şi în afara acestui termen. Toate reparaţiile efectuate sunt garantate. ... ■‹ m.«m»m M «m »1 Întreprinderea reparaţii - construcţii Iaşi execută în anul 1970 pentru populaţie lucrări de reparaţiiconstrucţii, instalaţii electrice, sanitare şi încălziri, cu plate în rate şi numerar Doritorii se vor adresa la sediul întreprinderii din str. Panu nr. 7, serviciul tehnic. — şoferi autobuze — şoferi taximetre — lăcătuşi mecanici cu şcoala profesională în specialitate angajează de urgenţă ÎNTREPRINDEREA DE TRANSPORT IAȘI Informaţii suplimentare se pot lua de la Serviciul personal, str. Uzinei nr. 12 Iaşi. JLACAR. PAGINA Se angajează de urgenţă pentru Balastiera Dolhasca _ normator — CONTABIL ŞEF Solicitanţii trebuie să îndeplifaească condiţiile de studii şi stagiu. Cei interesaţi se vor adresa la Staţia exploatare balastiere Bucureşti strada Emancipării nr. 27, sectorul 2. Informaţii suplimentare se pot obține la telefon 354010, interior 3. Important! CASA DE ECONOMII ŞI CONSEMN A1- 1IUNI acordă depunătorilor domiciliaţi în oraşele în care se construiesc locuinţe proprietate personală, credite pentru constituirea avansurilor minime sau pentru completarea sumei necesare acoperirii costului integral al locuinţelor pentru obţinerea priorităţii la contractarea lor. Informaţii în legătură cu formalităţile ce trebuie îndeplinite pentru obţinerea de împrumuturi, precum şi modele de formulare, se pot primi de la oricare filială C.E.C. Cererile pentru acordarea creditelor se depun numai la filialele G.E.G. din localităţile reşedinţe de judeţe. în judeţul nostru aceste cereri se depun la filiala G. E. G. Iaşi din str. Cuza Vodă nr. 2. — şef de atelier - arhitectură — şef de atelier - rezistenţă — arhitecţi — ingineri angajează INSTITUTUL JUDEŢEAN DE PROIECTARE VÎLCEA Se asigură locuinţă. Informaţii suplimentare se pot obţine la telefon 2493 Rîmnicu Vîlcea. Direcţia judeţeană de drumuri şi poduri Vaslui are vacante următoarele posturi: — un inginer pentru postul de şef al Serviciului producţie. — un inginer pentru postul de şef al Serviciului tehnic, C.T.C. Laborator. — un economist pentru postul de şef Serviciu aprovizionare-transport. — un economist , salarizare. Condiţii de angajare şi salarizare conform H.C.M. 1053/1959. Informaţii suplimentare se pot da la telefon 485 sau la Serviciul personal al Direcţiei judeţene de drumuri şi poduri Vaslui, str. Călugăreni nr. 122. Se angajează de urgenţă — doi vitrinieri decoratori I şi la Condiţii de angajare: absolvent al şcolii generale de 7 — 8 ani şi vechime în comerţ de 3 ani; absolvent al şcolii profesionale comerciale şi vechime în comerţ de 2 ani şi 6 luni; absolvent al şcolii medii şi vechime în comerţ de 1 an şi 6 luni. —’ un magaziner — un pictor executant Cei interesaţi se vor adresa la O.C.L. „Metalo - chimice“ IAŞI Informaţii se pot obţine la serviciul plan şi organizarea muncii, zilnic de la orele 8—15, telefon 14035. i v