Flacăra Iaşului, ianuarie 1970 (Anul 26, nr. 7248-7271)

1970-01-04 / nr. 7248

Prefaţă la un bilanţ în aceste zile, contabilii din cooperativele agricole­­au mult de lucru. E perioada când întocmesc bilanţul muncii u­­nui an, care, în foarte multe de rodnic. „Dacă condiţiile cli­matice ale anului care a tre­­cut ar fi fost mai favorabile producţiei agricole •— ne spu­nea tovarăşa Cojocăriţa, conta­bil şef al cooperativei agricole din Ruginoasa — am fi înscris în bilanţ rezultate şi mai bu­ne. Dar, şi aşa, veniturile pla­nificate au fost depăşite. In loc de 5 202 000 de lei cit am prevăzut la capitolul venituri băneşti, am realizat circa 6 mi­lioane de lei". Sectorul de producţie cel mai important al cooperativei agricole amintite este cel al culturilor cerealiere şi plante­lor tehnice, „toată priceperea şi strădania noastră -- ne spu­nea inginerul Paul Ionescu — au fost îndreptate către spo­rirea producţiei la aceste cul­turi. Ţăranii noştri cooperatori au muncit bine şi au obţinut recolte bune. La cultura griu­lui, de exemplu, au fost obţi­nute aproape cîte 2 tone la hectar, ceea ce ne-a adus locul II pe judeţ. Recolta cea mai mare a fost obţinută în briga­da tovarăşei Maria Hamciuc, lină din inimoasele tehniciene ale unităţii, căreia conducerea i-a încredinţat post legat direct de producţie. La sfecla de za­hăr, producţia a atins 18 000 de kg., iar la mazăre 1 400 de kg. Sigur că ţintim recolte mult mai mari şi în condiţiile unui an normal le putem obţi­ne fiindcă avem posibilităţi". 'v­orbind despre ' Reducţile bune obţinute de colperatorii Ruginoasa nu se poate Să nu aminteşti de contribuţia deosebită a mecanizatorilor din Vasilp Toarbă. Despre st­est colectiv de mecanizator, noi am mai scris. Merită ca şi a­­cum să amint­im despre hărni­cia lor. Toţi sunt localnici, membri ai cooperativei agrico­le. Ceea ce au putut constata la ei este dorinţa de a folosi la maximum toate maşinile pe care Iei au în dotare,­­le a contribuit la extinderea meca­nizării, de o­ f­ce lucru de cali­tate. „Ce lucrar a fost me­canizate?" l-am întrebat pe Iov.­inginer Viorel Burleac, preşedintele cooperativei agri­cole. „Mi-ar veni mai uşor să enumăr ce lucrări au rămas nemecanizate, ne-a răspuns dumnealui. In orice caz, meca­nizatorii noştri execută peste 35 de feluri de lucrări. Totdea­una noi am fost mulţumiţi de calitatea serviciilor lor şi de faptul că răspund prompt soli­citărilor noast­re”. Un loc important în activi­tatea cooperativei agricole 11 ocupă creşterea animalelor. Din efectivul de 665 de taurine, mai bine de jumătate sunt vaci şi juninci. „Unitatea noastră —a preciza­tov. Viorel Bur- teac — se profilează pe creş­terea vacilor de lapte. Anul a­­• - '-fiinţarea unei ferme, 1a conducerea că­reia va fi un specialist. In sectorul vegetal vom înfiinţa o fermă pentru producerea de seminţe. Suntem­ siguri că re­centele măsuri elaborate după Plenara C.C. al P.C.R. din 10— 13 dec. 1969 pentru îmbunătă­ţirea activităţii ce se desfăşoa­ră în sectorul cooperatist al agriculturii vor da rezultate foarte bune". Ca de fiecare dată ţăranii cooperatori din Ruginoasa au adus o contribuţie substanţială la formarea fondului central de produse agricole. Am reţinut că, în anul care s-a încheiat, ei au livrat statului 62 de va­goane de cereale, 362 de va­goane de sfeclă de zahăr şi floarea-soarelui, 3 vagoane de carne, 6,5 tone de caş, 1 980 de hl. de lapte şi alte produ­se. Aceasta a fost una din sur­sele principale de venituri şi, după cum ne-a spus tovarăşa Cojocăriţa, veniturile planifica­te ale unităţii au fost depăşite cu circa 700 000 de lei. La fon­dul de acumulare, cooperatorii din Ruginoasa au repartizat în 1969 suma de 598 000 de lei. Merită a fi subliniat faptul că unitatea lor s-a asociat la con­strucţia viitorului combinat de păsări unde a participat cu su­ma de 300 000 de lei. Cu fiecare an, cooperativa agricolă a contribuit într-o măsură tot mai mare la ridi­carea nivelului de viaţă al membrilor săi. Tovarăşul Flo­rin Gîdea, secretarul comitetu­lui comunal de partid, ne-a vorbit despre construcţia unui însemnat număr de case. „Din 3 case, ne spunea dînsul, una este nouă sau transformată". Tot aici, la Ruginoasa, am a­­flat de existenţa a peste 1 000 de aparate de radio, 100 de televizoare. Şi poate că în darea de sea­mă ce se va prezenta în apro­piata adunare generală va fi evidenţiată şi participarea unui însemnat număr de ţărani co­operatori la acţiunile iniţiate de consiliul popular comunal, sub conducerea directă a co­mitetului comunal de partid pentru înfrumuseţarea comu­nei, cum ar fi amenajarea de trotuare, amenajarea terenu­lui de sport, a pieţei, aşterne­­rea prundişului pe drumurile comunale etc. Tuturor acestor realizări, ţă­ranii cooperatori din Ruginoa­sa, în frunte cu comuniştii, sunt hotărîţi să le adauge al­tele şi mai mari, încât contri­buţia lor la înfăptuirea sarcini­lor trasate agriculturii de că­tre cel de-al X-lea Congres al P.C.R. să fie cît mai substan­ţială, la nivelul posibilităţilor lor. Gheorghe STEJARU însemnări de la C. A. P. Ruginoasa In noaptea hotarului dintre ani (urmare din pag. 1) unde, sub acţiunea pieptănă­­toarelor şi luminoarelor, libre­te se transformă in pufoasa pală pieptănată, care dispune de toate calităţile linii. Şefa de echipă Elena Buhan, ne spune: „Am primit noul an cu­ încredere şi bucurie. Bucu­rie pentru tot ce am realizat in viata uzinei şi cea perso­nală, încredere în posibilităţi­le pe care le avem în 1970. Ce dorim de la noul an ? 11 do­rim rodnic, bogat, plin de rea­lităţi. II dorim un an al înţe­legerii intre popoare, al păcii". Primele ore, primele 10 trenuri Ora a doua din anul 1970 ne-a surprins dlScUd­rid cu şe­ful de tură de la Depoul C.P.It. Iaşi, comunistul Ştefan Gal­ar­­schi, care de mai bine de 32 de ani lucrează la calea ferată, I-a revenit cinstea să întim­­pine noul an lingă tovarăşii săi de muncă, asigurînd buna circulaţie a trenurilor. — Unde v­a fi aliat în mo­mentul cînd orologiul indica sfîrşitul anului 1969? — îndrumam mecanicul tre­nului accelerat 602 laşi — Bucureşti. — ISînt deci realizările a­nului 1970. — Intr-adevăr. In primele o­­re din 1970 am îndrumat 70 trenuri, din care 6 pentru că­lători şi 4 pentru mam­ă — In condiţii de siguranţă a circu­laţiei. — Dar primele gînduri din 1970? — Nepoţelul meu, care are vîrsta respectabilă de două luni, să devină un om destoi­nic, folositor României. In raidul nostru am discutat şi cu Constantin Alexandru, şef de tură la biroul de co­mandă, Vasile Gheorghiţă, im­piegat dispozitor la biroul de mişcare, Constantin Pînzaru, şef de tură, Ioan Marian, im­piegat de mişcare, Maria Dă­­nilă, informatoare, şi mulţi alţi lucrători de la calea letală. Deşi sarcinile de serviciu nu erau deosebite faţă de cele­lalte zile, pe fetele tuturor am putut descifra emoţiile fireşti pe care le-am simţit fiecare dintre noi la „naşterea“ noului an. Erau emoţiile unor oameni dornici să întîm­pine prima zi din 1970 — ultimul an al ac­tualului cincinal — cu reali­zări deosebite. Prin telefon, sute de urări Telefoanele au fost solicitate în noaptea Revelionului mai mult ca oricind. — Și înainte de ora „0" și după, o adevărată avalanșă ele convorbiri — ne-au relatat la ora 1,30 telefonistele Ecaterina Cogut, Leontina Meleșteanu, Eugenia Spituz și celelalte co­lege ale lor, care au „petre­cut" noaptea revelionului cu — Bunt pre­di­­c­ţie pentru dumneavoastră? — Intr-adevăr este toane mult de lucru, sti­e de convor­biri aşteptîndu-ş rindul. Avem însă o deosebită satisfacţie să mulţumim abonați­ noştri în a­­ceste momente solemne, cînd doresc să se leicite reciproc, să-şi adreseze tradi\ionalul „La mulfi anii". — Iaşul „a vobit" cu multe oraşe din fără? — Aproape di fonie coltu­rile tării­­, toletată cu Roma, Paris şi Viena. — Ce vreţi să realizaţi in 1970? — Să reuşesc la facultate (Leontina MeleşUgnul, să am un cămin fericit Itcaterinia Go­gul), şi multe a­/­ asemenea gînduri ne-au împărtăşit inter­locutoarele noastre în primele ore ale lui 1970. Bineînţeles, ne-au asigurat de răspunsuri prompte la apelurile ce le vom face în noul an. Ţăndărel s-a făcut mare Cu citiva ani in urmă, cînd l-am cunoscut şi am scris des­pre el, Ţăndărel era apia în grupa mică la grădiniţă. Acu­ma, prietenul meu­ s-a făcut băiat Mare (e în clasa I) şi ştie că Moş Gerilă e un perso­naj fictiv, născocit de imagi­naţia omenească de cine ştie cită vreme, spre bucuria co­piilor de pretutindeni. Cu toa­te că misterul uncheşului îm­brăcat în manta roşie şi cu chipul împodobit cu o uriaşă barbă albă a fost pătruns de mintea lui ascuţită. Iui Ţăndă­­rel îi place să se prefacă că nu ştie că Moş Gerilă e, în land, tăticul, sau cutare actor­ie la Teatrul de păpuşi, ori nu­m­iu ce salariat de la Magazi­­nul universal; îi place să-şi prelungească cît mai mult şe­derea in lumea de basm şi de feerie a primei copilării, lume în care, a­se­a, ne simţim şi noi, maturii, atît de bine. In ultima zi de şcoală a pri­mului trimeitru din acest an de î­nvăţămîn­l Ţăndărel a ve­nit acasă harte bucuros: în carneţel avei numai medii de zece, iar în prima duminică de vacanţă ea invitat la car­navalul de la Casa pionierilor, eveniment pentru care şi-a pregătit îndeling costumul de pitic din arau­l Albei ca zăpa­da. Apoi avea să ia parte, ală­turi de colegii de clasă şi de şcoală, la serbrea pomului de iarnă, unde avea să recite poe­zia „Uite, vini Moş Gerilă". Apoi... apoi Sa dus în Oră­şelul copiilor din Piaţa Unirii, l-a plăcut şi dioi, dar a fost puţin dezamăgi. Mai întîi a fost dezamăgit de faptul că o­­răşelul arăta la fel ca în anul trecut, ca acum doi ani... Şi se gîndea că pasul cel mare, laşul, îşi schimba mereu înfă­ţişarea; şi se în­reba: „Oare orăşelul nostru de ce rămîne mereu acelaşi?... „Apoi a fost dezamăgit de figura cam tristă şi de trupul can slăbănog al uriaşului Moş Gerilă din cen­trul orăşelului. Şi iar s-a gln­­dit: „In visele m­asice, Moş Gerilă arată niil mai fru­mos“. In sfîrşit, ţăndărel a fost dezamăgit şi de un alt Moş Gorilă, unui m­ăr şi stîn­­gaci, lingă care telerta aproa­pe să te fotografiezi un nene de la cooperativă, Şi, zău, nu-ţi prea venea să te pzezi lingă el: n-avea farmecă aşteptat de copii. Cel mai mult îi pice lui Ţăn­dărel datinile de unul Nou. De aceea, cînd pe clanul te­levizorului a apărut uriaşul şi pitorescul grup de tempii de la Casa pionierilor din Bucureşti cu alaiurile specifici obiceiu­rilor străbune şi cabcf­urarea adresată conducătoilor de partid şi de stat a început să umple parcă toată vira, Ţăn­dărel nu s-a mai putu abţine şi s-a apucat să ure­a el, de parcă s-ar fi au­­it de faţă ce­­vea. In ochii luminii lăun­tric se p­utea citi almi toată bucuria unei copilării fericite, vegheată cu grijă părintească de conducătorii dragi. Apoi, în noaptea de Anul Nou, Ţăndărel s-a pierdut cu toată fiinţa prin mulţimea de urători. Iar cînd s-a întors acasă, faţa lui părea ca un răsărit de soare. Primul răsărit de Soare al anului 1970. Revelionul tineretului e in toi. Foto: G. PAUL La Casa tineretului a sosit tradiţionalul Plu­­guşor. Foto: L. STRATULAT corespondent 99Oriunde­întîlnesc (urmare din pag. 1) film documentar, fapt cu care toata familia se mîndreşte. — Nouă nu ne prea place să ne lăudăm, reia preşedin­tele, dar vrem ca in anul care a venit să avem un ogar mai rodnic, şi pentru asta muncim. Şi anul are semne bune. O fabrică nouă, şi o meserie veche aproape ca istoria: în­treprinderea de produse cera­mice de construcţie. Dacă me­seria îşi poate revendica drep­tul de naştere undeva la în­ceputul omenirii, fabrica ieşea­nă a intrat in funcţie la 15 au­gust 1969, şi şi-a sărbătorit pri­mul sfîrşit de an. Gheorghe Andrei, directorul fabricii, în­cearcă un sentiment de satis­facţie: — E cea mai modernă uzină de acest gen din ţară. Argila din dealul Blănarului, de la numai 700 de m. distanţă, este extrasă mecanizat, aşa cum me­canizate sunt şi celelalte procese tehnologice de preparare, faso­nare, uscare, ardere. Instalaţia de uscare automată pe bază de program este o adevărată bijuterie. Acum se realizează în medie 160.000 de cărămizi zil­nic, iar cînd vom lucra cu în­treaga capacitate vom ajunge la 240.000 de cărămizi. E de la sine înţeles că cea mai mare satisfacţie pentru mine a fost semnarea actului de naştere a­ acestei uzine pe care am vă­zut-o ridicîndu-se sub ochii mei. Dacă vor fi mai multe blocuri in Iaşi, la Suceava şi în alte părţi, la aceasta avem şi noi un merit: sînt şi cărămizile noastre acolo. De nişte satisfacţii diferite, dar totuşi înrudite, ne vorbeşte scriitorul ieşean Mircea Radu Iacoban . „ Satisfacţiile se traduc în cărţi apărute, două în anul 1969: „O mască în plus" — un mi­­croroman, şi o culegere de re­portaje - „Cu microfonul în buzunar”. La acestea se adaugă o piesă de teatru, „Tango la Nisa”, care este în repetiţie la Naţionalul ieşean, iar premiera va avea loc peste două săp­­ as­mi,­te 9­7 în cale romîni. Aceeaşi piesă va intra în repetiţie şi la alte teatre din ţară. Mai există o satisfac­ţie, aş spune deosebită, Editura „Junimea", un vis mai vechi al ieşenilor. Cu toţii dorim un in­strument de cultură menit să contribuie la stimularea actului de creaţie în toate domeniile. Concepută cu un profil complex — ba aş putea spune chiar com­plet — Editura „Junimea" şi-a alcătuit proiectul planului edi­torial pe 1970, plan din care nu lipsesc capitolele: valorificarea moştenirii literare, literatură o­­riginală contemporană, critică şi istorie literară, literatură ştiin­ţifică, literatură pentru copii, traduceri din literatura univer­sală şi chiar literatură de a­­venturi. Menţionez cîteva titluri: „Mărturii despre Eminescu" — antologie cuprinzind amintiri a­­le contemporanilor, „Spiritul cri­tic în literatura românească", de Garabet Ibrăileanu, „Litera­tura română între cele două războaie mondiale" de prof. C. Ciopraga, „Maxime şi aforisme din literatura universală" de Th. Simenski, „Oraşe în istoria muzicii" de George Pascu, o colecţie de poezie originală contemporană, o alta de basme ale popoarelor. Sunt numai cî­teva­ dintre titluri. Alte cărămizi se vor adăuga astfel edificiului culturii ieşene şi celei naţionale şi satisfacţia este a noastră, a tuturor. Apoi, ne-am îndreptat acolo unde lîna oilor sintetice de la U.F.S. laşi se transformă în mătase a­­lunecoasă: Ţesătoria de mă­tase „Victoria". Aici, interlocuto­rul nostru e o femeie: Ioana Dragoş, tehniciană textilistâ, şefa laboratorului fizico-mecanic : — Sunt ieşeancă de numai un an. Vin de la Lugoj unde am făcut o şcoală profesională tex­tilă, apoi am lucrat la filatura de mătase naturală. Intre timp am făcut şi liceul la seral. Nu e prea mult dar e ceva. Am venit la Iaşi tocmai pentru a face mai mult. Pe de o parte munca e mai interesantă, am de făcut determinări ale calităţilor unor materiale noi, necunoscu­te. La Lugoj am făcut o ino­vaţie prin care se trecea de la verificarea manuală la cea au­tomată la un sem­plan. Ceva a­­semănător trebuie să fac şi aici. Mă mai preocupă şi determi­narea unor reţete pentru încle­iat firele. Am satisfacţia că am reuşit să încheg laboratorul a­­cesta, că am reuşit să recrutez cîteva fete din cele venite la început în uzină şi să te învăţ cum se face o determinare. In anul 1970? Cred că-mi voi­ con­­tinua studiile la o facultate le­gată de meseria mea de acum. Cei cu care am stat de vorbă nu se cunosc, probabil n-au auzit niciodată unii despre cei­lalţi. Şi totuşi, ascultîndu-i ai senzaţia unui dialog, a unei în­rudiri spirituale şi morale din­colo de deosebirile structurale. Pentru a găsi numitorul comun al pasiunii şi dorinţei continue de autodepăşire, acea „nemul­ţumire pozitivă" care e resortul mersului înainte al fiecăruia, tre­buie să ne întoarcem la poe­zie, acolo unde ne regăsim îm­preună cu Meşterul Manole şi calfele lui, ucenici întru ridica­rea ţării în care ne zidim cu condeiul sau cărămida noastră, cu ceasurile dăruite muncii, creaţiei, acumulării de noi cu­noştinţe : Oriunde-aş fi, te întîlnesc în cale, O, ţara mea, cu tîmple de arginti Mă-nalţ în piscul frumuseţii tale, Te apăr, şi te laud, şi te cint­­ ii Se angajează imediat — 1 şef depozit papetărie (confecţii de hîrtie) Condiţii de angajare: şcoala medie şi 18 luni stagiu în activita­tea comercială sau şcoala profesională co­mercială şi 30 luni în activitatea comercială sau şcoala elementară şi 48 luni stagiu în activitatea comercială. — 1 conducător auto categoria B, pentru maşina T.V. 4 C capacitate 1 tonă. Cei interesaţi se vor adresa la I. C. R. M. Iaşi b-dul 30 Decembrie nr. 22. Cooperativa „Prestaţiunea“ IAŞI aduce la cunoştinţa populaţiei că pen­tru reparaţii de­ frigidere maşini de spălat rufe aspiratoare de praf funcţionează următoarele unităţi : — str. Lăpuşneanu nr. 28 (vizavi de telefoane), telefon 15.805. — Complexul Podul de Piatră (car­tierul Galata), telefon 14.408. Se execută reparaţii atît în termenul de ga­ranţie cit şi în afara acestui termen. Toate reparaţiile efectuate sunt garantate. ... ■‹ m­.«m»m­ M «m »1 Întreprinderea reparaţii - construcţii Iaşi execută în anul 1970 pentru populaţie lucrări de reparaţii­­construcţii, instala­ţii electrice, sanitare şi încălziri, cu plate în rate şi numerar Doritorii se vor a­­dresa la sediul în­treprinderii din str­­. Panu nr. 7, servi­ciul tehnic. — şoferi autobuze — şoferi taximetre — lăcătuşi mecanici cu şcoala profesională în specialitate angajează de urgenţă ÎNTREPRINDEREA DE TRANSPORT IAȘI Informaţii suplimen­tare se pot lua de la Serviciul personal, str. Uzinei nr. 12 Iaşi. JLACAR. PAGIN­A Se angajează de urgenţă pentru Balastiera Dolhasca _ normator — CONTABIL ŞEF Solicitanţii trebuie să îndeplifaea­scă con­diţiile de studii şi stagiu. Cei interesaţi se vor adresa la Staţia exploatare balastiere Bucureşti strada Emancipării nr. 27, sectorul 2. Informaţii suplimentare se pot obține la telefon 354010, interior 3. Important! CAS­A­ DE ECONOMII ŞI CONSEMN A1- 1IUNI acordă depunătorilor domiciliaţi în oraşele în care se construiesc locuinţe pro­prietate personală, credite pentru constitui­rea avansurilor minime sau pentru comple­tarea sumei necesare acoperirii costului in­tegral al locuinţelor pentru obţinerea prio­rităţii la contractarea lor. Informaţii în legătură cu formalităţile ce trebuie îndeplinite pentru obţinerea de îm­prumuturi, precum şi modele de formulare, se pot primi de la oricare filială C.E.C. Cererile pentru acordarea creditelor se depun numai la filialele G.E.G. din locali­tăţile reşedinţe de judeţe. în judeţul nostru aceste cereri se depun la filiala G. E. G. Iaşi din str. Cuza Vodă nr. 2. — şef de atelier - arhitectură — şef de atelier - rezistenţă — arhitecţi — ingineri angajează INSTITUTUL JUDEŢEAN DE PROIECTARE VÎLCEA Se asigură locuinţă. Informaţii suplimentare se pot obţine la telefon 2493 Rîmnicu Vîlcea. Direcţia judeţeană de drumuri şi poduri Vaslui are vacante următoarele posturi: — un inginer pentru postul de şef al Serviciului producţie. — un inginer pentru postul de şef al Serviciului tehnic, C.T.C. Laborator. — un economist pentru postul de şef Serviciu aprovizionare-transport. — un economist , salarizare. Condiţii de angajare şi salarizare con­form H.C.M. 1053/1959. Informaţii suplimentare se pot da la te­lefon 485 sau la Serviciul personal al Di­recţiei judeţene de drumuri şi poduri Vas­lui, str. Călugăreni nr. 122. Se angajează de urgenţă — doi vitrinieri decoratori I şi la Condiţii de angajare: absolvent al şcolii gene­rale de 7 — 8 ani şi vechime în comerţ de 3 ani; absolvent al şcolii profesionale comerciale şi vechime în comerţ de 2 ani şi 6 luni; absolvent al şcolii medii şi vechime în comerţ de 1 an şi 6 luni. —’ un magaziner — un pictor executant Cei interesaţi se vor adresa la O.C.L. „Metalo - chimice“ IAŞI Informaţii se pot obţine la serviciul plan şi organizarea muncii, zilnic de la orele 8—15, telefon 14035. i ­v

Next