Flacăra Iaşului, februarie 1970 (Anul 26, nr. 7272-7295)
1970-02-01 / nr. 7272
mi mi, Nr. 7272 DUMINICĂ 1 fEB 11 I ARII 1970 I PAGINI 10 BANI ^WVVWVWVAlVWVVNAA^VVVVVWVW» Luna cărţii la sate Astăzi, începe cea de a X-a ediţie a „Lunii cărţii la sate“, acţiune a cărei denumire ar putea să pară improprie dacă ne gindim că în prezent fiecare zi este întrucîtva şi „a cărţii“, deoarece lectura a devenit un obicei cotidian pentru numeroşi oameni ai muncii. Totuşi o lună a cărţii în accepţiunea de sărbătoare a literaturii rămâne un act de cultură, devenit tradiţional în ţara noastră şi cunoscut ca un prilej de sporire a numărului de cititori, a manifestărilor de popularizare a cărţii, a contactelor dintre scriitori şi săteni etc. Căci tipărirea în ultimii 25 de ani în Republica Socialistă România a 120 000 de titluri în peste 1 300 000 000 de exemplare semnifică, de asemenea, nu doar un simplu bilanţ editorial, ci tot atîtea „cărămizi“ care formează edificiul culturii înălţat şi lărgit an de an. Fără îndoială că perenitatea fiecărei opere ţine de valoarea ei, iar epuizarea rapidă a unor tiraje neobişnuit de mari depinde în primul rînd tot de indicele calitativ. Dincolo de acestea, însă, se pot desprinde cu uşurinţă concluziile existenţei unui climat deosebit de favorabil creaţiei literare şi tehnico-ştiinţifice, precum şi a setei de cultură a unor mase din ce în ce mai dense de cititori. Acestor prieteni nedezminţiţi ai cărţilor se străduiesc să le răspundă activităţile din luna cărţii concretizate în şezători literare, concursuri, seri de întrebări şi răspunsuri, recenzii şi expoziţii tematice, standuri cu vînzare, întîlnîri ale autorilor cu cititorii etc. Evident, acestea nu sînt manifestări ocazionale, deoarece ele au loc în tot cursul anului, numai că în această perioadă vom asista la o adevăratăofensivă" pefrontul“ difuzării cărţii care, neavind totuşi un caracter de campanie, va imprima şi pentru, viitor un ritm mai alert răspîndirii noutăţilor din biblioteci şi librării şi va duce totodată la îmbunătăţirea metodelor de lucru cu cititorii. O concentrare a tuturor, forţelor — biblioteci, cămine culturale, librării, şcoli, organizaţii de roasă şi obşteşti etc. — antrenarea intelectualilor din mediul rural nu înseamnă numai garanţia creşterii volumului difuzării cărţii, dar şi formarea de noi propagatori entuziaşti ai cuvîntului tipărit, sporirea interesului pentru nobila misiune de ,făclieri" ai satelor noastre. Subliniem aceasta deoarece mai sunt suficienţi bibliotecari sau alţi difuzori care-şi îndeplinesc sarcinile pur forma, funcţionăreşte, limitindu-se la a oferi volumele numai al unei tind simbicitate. Evident, nu aşteptămmiracole“ de la această lună a cărţii, care nu poate aduce pretutindeni chiar schimbări radicale, dar ea este în măsură totuşi să determine pe ansamblu o cotitură in sensul evitării unor manifestări stereotipe, anoste şi formale ce s-au organizat în trecut şi desfăşurării unei activităţi formative prin intermediul cărţilor de tot felul ideologice, agrotehnice, beletristice, a broşurilor de ştiinţă popularizată etc. Un accent deosebit în aceste săptămîni de iarnă trebuie pus pe literatura agrotehnică, menită să-i ajute pe ţăranii cooperatori să-şi însuşească cunoştinţe complexe, extrem de necesare în munca lor de fiecare zi. In judeţul Iaşi, în fiecare comună, există cite o bibliotecă publică cu un fond de cărţi care depăşeşte in majoritatea cazurilor 10 000 de volume, în afară de bibliotecile săteşti, librării etc., capabile să devină toate, fară excepţie, focare de cultură, puternice centre de atracţie. Nu de mult, Iaşului i s-a îndeplinit şi un mai vechi deziderat prin înfiinţarea Editurii „Junimea", iar activitatea scriitoricească s-a soldat cu o recoltă destul de bogată de volume recente, fiind lansate de curind şi nume noi, care constituie tot atîtea promisiuni pentru viitor. In asemenea împrejurări sondajele in rîndul cititorilor pentru a le cunoaşte preferinţele, pentru a contribui la educarea literară a publicului nostru sînt absolut necesare. In numele datoriei sale cetăţeneşti, a conştiinţei artistice, scriitorul trebuie să se facă ecoul cerinţelor societăţii noastre, să comunice cu masele şi să răspundă dezideratelor lor, imperativelor secolului nostru. Folosind toate mijloacele, luna cărţii poate contribui la strîngerea legăturilor dintre creatori, difuzori şi beneficiari, in aşa fel incit cărţile — aceşti mesageri ai spiritualităţii — să pătrundă tot mai adine în cugetele milioanelor de cititori, luminlndu-i şi înălţîndu-i sufleteşte. Constituirea pentru munca în rîndul elevilor de pe lingă Comitetul municipal Iaşi al U.T.C. Zilele trecute a avut loc constituirea Consiliului pentru munca în rîndul elevilor de pe lîngă Comitetul municipal Iaşi al U.T.C. La şedinţa de constituire au participat elevi, cadre didactice, activişti ai U.T.C., reprezentanţi ai Inspectoratului şcolar judeţean, ai Consiliului municipal al Organizaţiei pionierilor, ai Consiliului municipal al Uniunii Generale a Sindicatelor. S-a ales consiliul format din 41 de membri, biroul executiv format din 11 membri şi comisiile pe domenii de activitate ale consiliului. S-a dezbătut şi aprobat planul de activitate. Preşedinte al consiliului este tov. prof. Tudoriţa Atanase, secretar al Comitetului municipal Iaşi al U.T.C. Faima meșterilor olari din Tansa este bine cunoscută în întreaga tară. In fotocrafie : Gheorghe Sbiera în vîrstă de 70 de ani și fiul său Mihai Sbiera în atelierul lor. Foto : G- PALIL . LV Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Primele gradaţii de merit Ministerul Invăţămîntului a acordat primele gradaţii de merit unui număr de 116 cadre didactice de la universităţile din Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara, Institutul de construcţii din Bucureşti, Institutul de arhitectură „Ion Mincu" din Bucureşti, institutele politehnice din Iaşi, Cluj, Timişoara, Institutul de petrol din Ploieşti, institutele agronomice din Bucureşti, Cluj, Iaşi Timişoara. Gradaţia de merit s-a conferit la propunerea senatelor sau consiliilor profesorale din cadrul instituţiilor de învăţămînt superior respective— personalului didactic cu o vechime de cel puţin 25 de ani învăţămîntul superior şi cu rezultate deosebite în activitatea instructiv-educativă şi ştiinţifică. Conferirea gradaţiilor de merit pentru personalul didactic universitar continuă. (Agerpres) Astăzi începe Sesiunea de iarnă a examenelor studenţeşti Astăzi începe, in toate centrele universitare ale ţării, sesiunea de iarnă a examenelor din învăţământul superior. Paralel cu examenele prevăzute de programa analitică, studenţii care doresc au posibilitatea să susţină în aceste zile şi probe cu caracter parţial, ce nu se vor mai cere la examenele finale. După 17 februarie — data încheierii primei sesiuni de examene a anului 1970 — ei vor beneficia de o săptămînă de odihnă, pînă la 25 februarie. (Agerpres) IN PAG. A 2-A Cadran săptămînal Proletari din toate țárile, unifi-vá! Pe şantierele de construcţii de locuinţe şi social - culturale ieşene Orice oră pierdută se transformă în restanţe ■ Justificările nu pot ţine loc de documentaţie ■ De ce lipseşte frontul de lucru pentru finisori In trimestrul I al anului 1970, Trustul de construcţii Iaşi are de executat 22,2 la sută din planul anual de producţie. Aşa stînd lucrurile, era de presupus că s-a demarat puternic din primele zile de lucru ale anului — mai ales că vremea a fost în general favorabilă, — pentru o realizare ritmică a sarcinilor de producţie. Dar, realizările din primele două decade ale lui ianuarie 1970 vorbesc, dimpotrivă, despre un start destul de timid. Planul lunar a fost îndeplinit, după două decade, doar în proporţie de aproximativ 54 la sută. Discutăm cu cadre din conducerea Trustului de construcţii şi a şantierelor componente. Constatăm că cifra realizărilor din primele două decade nu este privită ca fin semnal de alarmă aşa cum, poate, s-ar cuveni. Ni se spune chiar că ,,s-a luat un start bun (cu excepţia Şantierului 3)", că „s-a acţionat mult mai bine decit, în anii precedenţi", că eforturile vor fi din ce în ce mai mari. Nu contestăm că faţă de anul trecut situaţia e ceva mai bună, dar ar fi mai util a se raporta realizările la cerinţele actuale, a se vedea la primul rînd procentele rămase normalizate. Neinteresăm de felul cum a fost pregătită producţia acestui an. Aflăm că această pregătire nu s-a desfăşurat in bune condiţiuni. O primă influenţă a avut-o neprimirea documentaţiei pentru o serie de blocuri de locuinţe şi alte obiective. La sfirşitul anului 1969, constructorul dispunea de numai 64,5 la sută din documentaţia necesară în acest an, nefiind asigurată in totalitate nici pentru obiectivele prevăzute , a fi atacate în primele zile ale lui 1970. Desigur, beneficiarii (în special I.G.L.L. şi O.C.L.P.P.), pentru nerespectarea obligaţiilor, pot invoca lipsa de operativitate a proiectantului (C.S.A.P.C. laşi), acesta poate aduce, la rîndu-i, alte justificări, numai că justificările nu pot ţine loc de documentaţie. Insuficienta preocupare a beneficiarilor— şi nu numai cei amintiţi de noi — pentru realizarea planului de investiţii se manifestă şi sub aspectul nedeschiderii finanţării pentru o serie de obiective sau al nepredării amplasamentelor. Deşi aspectele legate de sprijinul insuficient din partea beneficiarilor au îngreuiat activitatea Trustului de construcţii în direcţia bunei pregătiri şi organizări a producţiei anului 1970, credem totuşi că determinante în nerealizarea planului pe primele două decade ale lunii ianuarie au fost cauzele ce ţin de însăşi activitatea constructorului. Inginerul Nicolae Bejenaru, şeful Şantierului 2, ne spunea, spre exemplu, printre altele: „Deşi s-a insistat prin şefii de lot şi maiştri, activitatea a început de fapt din plin pe la 10 ianuarie, o mare parte a constructorilor venind la lucru mai tîrziu". Şi desigur situaţia nu a fost alta nici în cazul celorlalte şantiere. Am întrebat, pe şeful unei origane de zidari dacă la ultima zi de lucru din 1969 stabiliseră unde şi ce vor lucra în ziua de 5 ianuarie 1970, prima zi de lucru din noul an. Răspunsul negativ este semnificativ pentru felul cum unii maiştri şi şefi de lot au „insistat.' (a se citi „au organizat munca") pentru a se lucra din plin din primele zile. De altfel tocmai deficienţele în organizarea muncii explică şi numeroasele absenţe nemotivate de pe şantiere. La Şantierul 3 finisaje, ing. Nicolae Ionescu, şeful de şantier, ne vorbeşte despre lipsa frontului de lucru şi, ca urmare, de nevalorificarea capacităţii de producţie la o serie de meserii. In toamna anului trecut s-au întocmit planuri de măsuri la nivel de trust, şantiere, loturi, în vederea creării condiţiilor de lucru pe timp de iarnă, măsuri a căror aplicare aveau tocmai ca scop crearea acestui front de lucru de Gh. MIHALACHE (continuare în pag. a 3-a) $ Evenimentele din Lesotho COMENTAR EXTERN Astăzi - Alegeri prezidenţiale în Costa Rica ■ . 2 , în pagina a 4-a . ■ ■ ■ ■ ■ HOTĂRÎRI ALE CONSILIULUI DE MINIŞTRI privind experimentarea noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor personalului din unităţile de cultură, justiţie, procuratură şi arbitraj Consiliul de Miniştri a aprobat printr-o hotărîre experimentarea, cu începere de la 1 februarie 1970, a noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor lucrătorilor din unităţile de cultură. Potrivit prevederilor hotărârii, salariile lucrătorilor din muzee, biblioteci, case şi palate de cultură, de creaţie populară, universităţi populare şi cămine culturale se majorează în medie cu 11,9 la sută; împreună cu creşterea salariilor mici acordată anterior se asigură pe ansamblu o creştere medie de 13,1 la sută. De această majorare a salariilor beneficiază un număr de circa 15.000 salariaţi ale căror venituri anuale vor fi mai mari cu aproximativ 29 milioane lei faţă de cele realizate înainte de 1 august 1967. Noua salarizare aprobată pentru personalul din unităţile de cultură are la bază principii similare de remunerare cu ale celorlalte ramuri ale economiei — încadrarea salariaţilor pe funcţii, salarii tarifare cu gradaţii, spor de vechime, gratificaţii anuale etc. Totodată, ea prevede uinele elemente corespunzătoare specificului acestei activităţi. Astfel, salariile cadrelor de conducere ale unităţilor de cultură sunt diferenţiate pe cinci categorii, ţinînd seama de volumul, importanţa şi complexitatea activităţii ce o desfăşoară. O dată cu aplicarea noului sistem de salarizare se asigură şi corelarea mai bună a salariilor lucrătorilor din sectorul (continuare la pag. a S-n) CREŞTEREA PRODUCŢIEI GLOBALE INDUSTRIALE (ÎN PROCENTE) Din „Comunicatul cu privire la îndeplinirea planului de stat de dezvoltare a economiei naţionale a Republicii Socialiste România pe anul 1969". BRIGADA REDACŢIEI LA DRUM Flori şi spini la Tansa Nota noastră: Vă invităm, iubiţi cititori, să porniţi cu brigada redacţiei la drum. La un drum ceva mai lung, cu popasuri săptămînale in comunele judeţului. Să cunoaştem şi să preţuim mai bine sufletul generos al locuitorului satului, hărnicia şi talentul său, să scoatem la iveală pentru a le proiecta sub razele ascuţite ale criticii acele practici care ciuntesc din plinătatea vieţii sale sociale. Dar, vorba multă-i sărăcia omului. La drum, deci ! Primul popas, în comuna Tansa. Un climat social sănătos De la înălţimea dealului unde se bifurcă drumul spre Suhuleţ, se deschide o vedere largă asupra satului Tansa; ochii zăbovesc mai mult asupra clădirilor noi, impunătoare : căminul cultural, magazinul universal etc. In această comună trăiesc aproape 5.000 de oameni, cunoscuţi pentru hărnicia şi spiritul lor gospodăresc. Cinstea, spiritul de dreptate, caracterul deschis, prietenos, sunt alte atribute ale acestora. — Ilustrativ în acest sens, ne-a spus plutonierul major Ion Filipescu, şeful postului de miliţie din comună, este cazul pe care mai mulţi cetăţeni cinstiţi l-au adus la cunoştinţă. De altfel, trebuie spus de la început că acesta este singurul caz de acestgen pe care l-am anchetat în ultimii ani. Dar iată faptele: Ion M. Guzgă, rutierist la I.U.T. Iaşi, originar din satul Suhuleţ, a venit cu tractorul şi remorca acasă, bineînţeles, fără aprobarea întreprinderii. Noaptea, a încărcat remorca cu ştiuleţi de pe tarlaua Schinetea a C.A.P. şi a dus-o acasă. La descinderea pe care am făcut-o ulterior în urma sesizării unor oameni cinstiţi, am descoperit 1665 kg. porumb ştiuleţi. Ceea ce trebuie remarcat în acest caz este vigilenţa şi dragostea faţă de avutul obştesc, altfel spus, spiritul civic înaintat de care au dat dovadă ţăranii cooperatori. De altfel, trebuie subliniat că în ultimul timp a scăzut mult numărul certurilor, neînţelegerilor, bătăilor. Am trecut în revistă şi activitatea celor două comisii de judecată. Prima, de pe lingă C.A.P., condusă ele învăţătorul pensionar Const. Vasiliu, a rezolvat toate cauzele ce s-au prezentat în ultimele luni. A doua comisie, ce funcţionează pe lîngă Consiliul popular, condusă de Maria Mironescu, a avut „pe rol" 78 de cauze, pentru chestiuni, în general, minore. 70 s-au terminat prin împăcarea părţilor şi doar 8 au fost înaintate judecătoriei. Meşterii olari ... In discuţii revenea mereu numele de familie Dimu, foarte răspîndit în sat. — Nu este o întîmplare răspîndirea mare a acestui nume, ne spune C-tin Stere, directorul căminului cultural. La noi au existat dintotdeauna meşteri olari, care frămîntă de sute de ani lutul, împrumutîndu-i forme avîntate de ulcior sau cană, formele elegante ale obişnuitelor străchini şi talgere ţărăneşti, smălţuite în culori pastelate, frumos armonizate. Am vizitat casa olarilor Sbiera Gheorghe de 70 de ani şi a fiului său Sbiera Mihai, care tocmai învîrtea roata, tridemnînd cu degete abile lutul untos să ia forma străvechii şi splendidei străchini. Ne-am interesat deprocesul tehnologic". Vasele sînt aşezate pe poliţe la uscat, apoi arse pentru prima dată. Imprumutînd o dată cu culorile şi smalţul şi ceva din sufletul meşterilor, vasele se căiesc pentru ultima dată la foc. — Acum, ne spune Gheorghe Sbiera, dacă ar fi îngropate in pămînt şi peste sute de ani ar fi descoperite, şi-ar păstra prospeţimea culorilor. Privim un lot de vase gata. Flori, desene stilizate, culori armonioase. Cită deosebire faţă de banalităţile care abundă tîrgurile Iaşului, aduse cu „mari sacrificii" din alte colţuri ale ţării! Din păcate, însă, nimeni nu acordă atenţia cuvenită acestui meşteşug! De aceea, poate, şi numărul celor care se mai ocupă în prezent de olărit a scăzut, în afara celor doi pomeniţi, mai lucrează Ion Diaconu, Vasile Cristian, Ion Cristian, Ion Olaru. Nimeni nu are nimic de spus ? „Veniţi la bufet. Mîine se vinde... petrol lampant — Ce părere aveţi despre magazinele din comuna dv. ? — !? Văzînd că nu primim un răspuns satisfăcător, am încercat altfel: — Fularul acesta frumos pe care-l purtaţi la gît de unde-i cumpărat ? — De la Iaşi. Dialogul, într-un fel, este nesemnificativ. A fost însă o introducere a unei discuţii pe care am purtat-o cu cîţiva locuitori din Tansa, despre unităţile cooperaţiei de consum. Locuitorii Tansei sînt de felul lor oameni gospodari. Nu ştim cum se face însă că la unităţile cooperativei se află cîţiva oameni pe care numai gospodari nu-i poţi numi. Şi, din cauza comodităţii lor, cumpărătorii au numai de pierdut. Chiar o privire dacă arunci asupra vitrinelor peste care odihnesc grilajele nemişcate din locurile lor probabil de cînd au fost montate şi asupra interiorului (nu ştii dacă-i spaţiu de vînzare ori depozit de ambalaje), şi-i destul ca să tragi o primă concluzie asupra spiritului gospodăresc al gestionarilor Grigore Calancea şi Toader Creţu. Gheorghe MATEI loan NĂZĂRI (continuare în pag. a 3-a) Şi/////////////////////////! SCHIŢE IN CREION I Celor neevidenţiaţi ! De ce-i uităm ? De ce le pomenim fapta nu- ; ^ mai in aprecierile globale, de tipul „eroismul maselor largi I § de oameni ai muncii ?“. Numai pentru că sunt modeşti şi I ^ nu sar cu gura să-şi revendice dreptul de a fi evidenţiaţi ? Ca şi dumneavoastră, l-am cunoscut pe omul I 5, cel merituos şi despre care nu se spune nimic adesea. L-am recunoscut în miile lui de ipostaze , ajutînd o bătrînă să urce I S în tramvai sau căţărîndu-se pe ceie mai înalte schele , străjă lucind cu faţa brobonită în lumina forjelor, ori patrulind ^ noaptea, prin gerul străzii, intru liniştea noastră a tuturor; j Ș stînd într-o clasă nu prea bine încălzită dintr-un sat şi în- n văţîndu-i pe Ionici şi Lenuţe tainele atomului , cîntînd cu | ^ toată dăruirea în ultimul rînd al orchestrei simfonice ; tur- j ’ nînd noaptea asfaltul pe una din străzile mereu hăcuite j ^ ale laşilor. § Despre ei nu se vorbeşte nici în cronica spor- j § tivă de marţea dimineaţă (deşi ar fi putut fi fotbalişti ex- tS ceienţi, dacă nu se ţineau cu dinţii de carte), în relatarea J !ț ultimelor succese din uzinele textile (unde sunt citate numai la zecile de mii de metri daţi peste plan), uneori nici măcar S Ş în darea de seamă a organizatorului de grupă sindicală. Ei vin adesea tîrziu acasă de la birou, unde I Ş au completat cu migală o interminabilă situaţie şi abia * ^ dacă au timp să ajute copiii la aritmetică. Duminica iesee la muncă voluntară, din dragoste faţă de locurile natale şi 5 de obşte, dar şi atunci se numără anonim printre cei mulţi S Ş cu sapa, printre „cei 222 ce-au fost... mobilizaţi la lucru da- tatorită hărniciei deputatului X ori Y". Ei sunt cei mulţi, cei inimoşi şi cinstiţi. Datorită JS lor, dragostei lor discrete dar sincere faţă de ţară, abnega- 5 - ţiei lor autentice dar negălăgioase, seriozităţii cu care ur- t mează îndemnul comuniştilor întru dăruire, ei, ca ieşeni, 15 au dat patriei, în 1969, trei sute zece milioane din cele 1 patru sute şaptezeci şi două de milioane de lei obţinute Ş Ş peste plan la producţia industrială naţională. Şi totuşi mă doare inima cînd un băieţaş ţinut Şi în facultate datorită muncii celor neevidenţiaţi, strîmbă din J Ş năsuc atunci cînd cineva îl îndeamnă să nu-şi risipească t ţj talentul incipient, să nu descrie rizibil angoase false, ci $S să spună ceva frumos şi despre sufletul şi viaţa dramatică J 6 a marelui nostru tovarăş anonim. Nu m-au îneîntat niciodată fotografiile în ulei jj S colorat ce apăreau pînă nu de mult în expoziţii cu explica- îţia : „Muncitor fruntaş". Dar de la minunaţii muncitori în tubolă ai lui Dan Hatmanu şi alte cîteva opere autentice, rar i - am văzut o apropiere sensibilă de sufletul celor cu inimăi caldă, din mulţime. Ştiu însă că din cauza asta, tu, frate şi tovarăş 5 % al meu neevidenţiat, nu te opreşti, şi-ţi vezi înainte de trei- ţ Ş bă, zîmbind, vesei adesea, iar uneori ironic sau trist. Tu Ş Ş ştii că cei buni şi cinstiţi, de lîngă tine, te preţuiesc. Ştii Şţ foarte bine că ţi-ai făcut ceea ce tu numeşti datoria, dar Ş Ş pentru mine continuă să se numească act de eroism, că vei i Ş merge aşa înainte, pînă ce te vei duce să te culci alături § § de strămoşii tăi, anonimii de la Rovine ş! Mărăşeşti, de la 5 la Griviţa, Lupeni şi Podul Inait - în ţarina ţării peste care 1 % cresc azi frumuseţi şi ciocîrlia se aruncă spre soare, cin- § Ş tîndu-te. lartă-mă, părinte, frate şi tovarăş neevidenţiat § § dacă rîndurile mele de mai sus nu strălucesc cit aş vrea, ca 5 îi o aureolă pe fruntea ta. Mihai DUMITRIU I * 5»