Flacăra Iaşului, martie 1970 (Anul 26, nr. 7296-7321)
1970-03-01 / nr. 7296
INEL XXI, Nr. 7296 1 PARTIE 1970 4 PAGINI 30 BAN DANINICA miimi cm zi mmh ...să robească Folosirea raţională a pămintului, creşterea suprafeţelor arabile sunt probleme care trebuie să stea permanent in atenţia consiliilor de conducere şi specialiştilor din cooperativele agricole. Exemple de gospodari ai pămintului sint nenumărate. In rindurile care urmează am vrea să-i popularizăm pe cei de la polul opus, adică pe cei care dovedesc o slabă preocupare pentru a da pămintului destinaţia cuvenită. Un prim exemplu ni-l oferă cooperativa agricolă din Cepleniţa. Am văzut aici îngrăşăminte chimice aduse nu de mult în unitate şi depozitate la sectorul zootehnic. Cele din saci stau bine, dar cele vărsate sunt acoperite de zăpadă. E lesne de înţeles că în felul acesta îngrăşămintele chimice sunt supuse degradării. Dacă ar fi existat puţină grijă se găsea loc suficient pentru a le pune la adăpost. Am ridicat această problemă din două motive. In primul rînd pentru a arăta lipsa spiritului gospodăresc a! consiliului de conducere şi în al doilea rînd pentru a sublinia un alt aspect şi anume că în timp ce se fac eforturi pentru procurarea îngrăşămintelor chimice, cele naturale stau în cantităţi foarte mari, nefolosite. I-am întrebat pe îngrijitorii de la sectorul zootehnic de ce nu se cară pe cîmp îngrăşămintele naturale. Răspunsul a fost următorul: Dv. nu cunoaşteţi. La noi, atelajele stau acasă la conductori şi le folosesc care cum vrea. Nimeni nu-i • Sub povara îngrăşămintelor naturale » Prundiş abandonat pe semănătură ■ După consiliul popular comunal, rezervele au fost epuizate ■ Motiv de automulţumire? trage la răspundere. Aşa că în loc să fie duse pe ogoare, îngrăşămintele pe care Ie vedeţi împrăştiate ocupă teren ce ar putea fi cultivat cu furaje. De fapt, acest lucru voiam să-l subliniem şi noi. Aici, îngrăşămintele naturale ocupă o însemnată suprafaţă de teren fiindcă acestea nu-s aşezate în platforme ci împrăştiate pe o întinsă suprafaţă. Comitetul executiv al consiliului popular comunal n-a întreprins nimic pentru ca cei vinovaţi de risipa de pămînt (să nu mai vorbim de lipsa de interes pentru fertilizarea solului) să fie sancţionaţi. Şi dacă nu se va căra acum gunoiul cînd atelajele stau degeaba, la primăvară, cînd vor începe muncile agricole, există puţine şanse pentru a fi transportată pe ogoare imensa rezervă de îngrăşăminte naturale. La Moşna, pentru a scurta distanţa de parcurs, autocamioanele I.T.A. şi tractoarele secţiei de mecanizare şi-au croit drum pe cultura de orz, degradînd circa 2 hectare. Mai mult chiar, un autocamion plin cu balast s-a împotmolit pe „scurtătură" şi pentru a ieşi la drum şoferul a abandonat încărcătura pe semănătură. „Consiliul popular comunal, le-a spus tov. N. Mihăilă, instructor al Comitetului judeţean de partid, a stat pasiv, ca şi cum această neregulă nu s-ar fi întâmplat pe raza comunei Moşna. Am aflat că accesul pe semănătură a fost barat. E cazul ca cei care au distrus porţiunea respectivă de orz şi cei care au înlesnit acest lucru, fără a sesiza organele un drept, să suporte paguba pricinuită. Consiliile populare comunale au sarcini precise în legătură cu respectarea legii privind folosirea, apărarea şi conservarea terenului agricol. In acest scop, în cursul lunii decembrie 1969 a fost elaborată şi o hotărîre a Consiliului popular judeţean. Ne-am oprit la consiliul popular comunal Voineşti şi ne-am interesat dacă se urmăreşte aplicarea în practică a acestei hotărîri, dacă există rezerve de sporire a suprafeţelor arabile şi care sunt acestea. Primarul comunei fiind în concediu, am apelat la bunăvoinţa secretarului consiliului popular comunal pentru a ne da explicaţiile cuvenite. „Nu-mi amintesc ca această problemă să fi constituit obiectul vreunei şedinţe de comitet executiv şi nici un plan concret de acţiuni în această privinţă nu avem". Referitor la rezervele de sporire a suprafeţelor arabile, răspunsul a fost că acestea au fost epuizate. De la tov. ing. C. Manoliu aflăm că ţăranii cooperatori din Voineşti au prevăzut să defrişeze, la brigada Slobozia, cioatele de pe un hectar, la brigada I din Voineşti, de pe 2 hectare, la brigada Vohoteşti, denivelat şi redat agriculturii suprafaţa de circa 1 hectar. Deci, rezerve de creştere a suprafeţelor arabile există. Ele nu sunt cunoscute şi de consiliul popular comunal, din care cauză nu se acţionează împreună cu conducerea cooperativei agricole pentru valorificarea lor. Asemenea posibilităţi există şi la cooperativele agricole din comuna Ţibana. După cum ne-a spus primarul comunei, tov. C-tin Iftimie, anul trecut a fost închis un drum de prisos care lega satul Ţibana de satul Poiana Mănăstirii, a fost desfiinţată o cărare care ducea spre Gheorghe STEJARU (continuare in pag. a 3-a) Expoziţie de artă plastică Ieri, în sala „Victoria" din Iaşi a avut loc vernisajul expoziţiei de pictură şi sculptură a absolvenţilor Şcolii populare de artă ieşene, expoziţie ce cuprinde realizările cele mai de seamă pe această linie dobîndite în cei15 ani de cînd funcţionează şcoala. Cu acest prilej, tov. Claudiu Paradaiser, preşedintele Comitetului pentru cultură şi artă al municipiului Iaşi, a vorbit despre activitatea rodnică depusă în acest domeniu de artiştii amatori, relevîind succesele obţinute în ceea ce priveşte tematica şi realizarea artistică a lucrărilor. Cu viu interes numeroşii participanţi s-au oprit îndelung în faţa exponatelor. Expoziţia va fi deschisă până la 15 martie a.c. Proletari din toate ţările, uniţi-va! Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Din noul peisaj ieșean «Tehnica la zi — Iaşi 1970» Schimb de experienţă între unităţile de proiectare După cum ne informează corespondentul nostru, ing. P. Jiritu, în cadrul acţiunii „Tehnica la zi — Iaşi 1970", a avut loc la sediul C.S.A.P.C. Iaşi un schimb de experienţă între unităţile de proiectare din Iaşi, privitor la organizarea muncii de proiectare, cu participarea cadrelor de specialişti , de la D.S.A.P.C. Iaşi, IPROSIN — Filiala Iaşi şi alte servicii de proiectare din municipiul Iaşi. A fost prezentat materialul „Unele aspecte privind organizarea proiectării din DSAPC Iaşi" şi măsurile ce se preconizează a fi luate şi pe linie de organizarea muncii de proiectare, în scopul îmbunătăţirii continue a acesteia, pentru mărirea operativităţii in tratarea şi rezolvarea problemelor de proiectare. Mașini de pieptănat săttw*'* în moderna filatură de fire pieptănate a Fabricii „Te Uzina de fibre sintetice După două luni, o producţie suplimentară de 23,6 milioane de lei Bilanţul realizărilor obţinute de colectivul Uzinei de fibre sintetice după două luni de activitate din acest an se dovedeşte rodnic. Uzina a reuşit să realizeze peste prevederi o producţie de 23,6 milioane de lei - concretizată în 34 de tone de fibre poliesterice şi 24 tone metanol. Succese importante s-au obţinut şi la reducerea cheltuielilor. Astfel, pe luna ianuarie, preţul de cost planificat a fost redus cu 4,9 milioane de lei. Fisurile în selecţia şi pregătirea profesională generează fluctuaţia cadrelor — Ca sociolog, cum vedeţi fenomenul „fluctuaţie" in industrie ? ne-am adresat tov. lector univ. T. POPESCU, de la Centrul de sociologie al Universităţii „Al. I. Cuza" Iaşi. — Fluctuaţia forţei de muncă dintr-o întreprindere este determinată fie de întreprinderea însăşi, fie de motivaţiile indivizilor care se înscriu în aria acestui fenomen. Perfecţionările tehnologice şi organizatorice din întreprindere pot atrage după ele un flux sau un reflux de persoane devenite disponibile pentru alte posturi de muncă, sau indisponibile pentru noile posturi, în funcţie de calificarea pe care o au sau pe care sunt sprijinite să o dobîndească. In cazul fluctuaţiei determinate de motivaţia individuală, ne aflăm în faţa unui registru larg: motive familiale, profesionale, economice,, psihofizice (oboseală, insatisfacţie, inadaptare etc.), motive de natură „microsocială" (conflicte cu colegii,simpatie sau antipatie faţă de şef sau din partea şefului) etc. Printre factorii principali, care contribuie la reducerea sau lichidarea fluctuaţiei enumerăm : o bună orientare, pregătire şi selecţie profesională; o organizare realmente ştiinţifică a producţiei şi a muncii; o cunoaştere exactă şi amplă a fiecărui salariat, nu numai ca membru al colectivităţii de muncă, ci şi ca membru al familiei sale şi al societăţii noastre, cu dorinţele şi doleanţele sale, cu succesele şi eşecurile sale ; o conducere a întreprinderii care să ateste atît capacităţi profesionale şi organizatorice, cit şi priceperi psihosociologice şi educative. Plecînd de la aceste consideraţii, recent, am efectuat la Fabrica „Ţesătura", unitate a Combinatului textil Iaşi, o anchetă pe tema în discuţie. — Care e procentajul plecărilor din această unitate şi care sunt cauzele acestora ? ne-am adresat, pentru început, tov. DIMOFTE DUMITRACHE, şeful serviciului personal al combinatului. De la „Ţesătura“, numai în cursul anului 1969 au plecat 712 salariaţi, adică 14 la sută din numărul total. Dintre aceştia, unii au plecat prin transfer, în interes de serviciu sau la cerere, alţii pentru a urma diferite şcoli, satisfacerea serviciului militar sau prin pensionare. Alţii, neprimind transferul, au demisionat, găsind alt loc de muncă mai avantajos. Dar, unora li s-a desfăcut contractul de muncă fie pentru absenţe nemotivate repetate, fie pentru neglijenţe în serviciu. Cam 200 de persoane au fost în această situaţie.De fapt au fost 344, adică 7 la sută, număr ce l-am aflat noi, mai tîrziu, în cadrul anchetei). Dar să vedem o secție asupra căreia ni s-a atras atenţia de către mai multe persoane cu care am discutat. Stăm de vorbă cu tov. MARINEL MERMEGIU, adjunct al şefului secţiei filatură — pieptănat. — In medie, ne spunea Interlocutorul, pleacă aproape 50 de salariaţi pe trimestru (200 pe an ! Iar la cei 1 200 angajaţi ai secţiei, proporţia ajunge pînă la 16 la sută). Secţia noastră e tînăra, cel mai vechi muncitor avînd o vechime de 4 ani. Media vîrstei este de 20 de ani, specificul fiind de 90 la sută femei. Multe „caută" mereu să-și schimbe locul de muncă. Anchetă realizată de N. ADRIAN psiholog (continuare în pag. a 3-a) ANCHETA SOCIAL-ECONOMICA V I Mi**- !•.¥** j) Criza de guvern din Italia Esecul misiunii lui Rumor I Astăzi in pagina a 4-a Scrutin legislativ în Austria Membrii echipajului navei spaţiale „Apollo-12“ - oaspeţi ai Capitalei Astronautii americani Charles Conrad, Richard Gordon şi Alan Bean, membrii echipajului navei spaţiale „Apollo-12", împreună cu soţiile, sunt, începînd de sîmbătă la amiază, oaspeţii Capitalei României. Avionul special cu care călătoresc cosmonauţii în turneul pe care îl întreprind în mai multe ţări din America Latină, Europa, Asia şi Africa a aterizat, la ora 13:15 pe Aeroporturi Internaţional Otopeni, sărbătoreşte pavoazat cu drapelele de stat ale României şi Statelor Unite ale Americii. Aici , se aflau numeroşi cetăţeni veniţi să-i salute cu tradiţionala ospitalitate românească pe temerarii astronauţi care au străbătut itinerariul Pămînt-Lună-Pămînt pe nava spaţială „Apollo-12". In întîmpinarea oaspeţilor au venit prof. Gheorghe Buzdugan, preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, acad. Miron Nicolescu, preşedintele Academiei Republicii Socialiste România, prof. Mihnea Gheorghiu, primvicepreşedinte al institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, acad. Elie Carafoli, preşedintele Federaţiei Internaţionale de Astronautică, şi alte personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale din ţara noastră. Erau prezenţi Leonard Meeker, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. La coborârea din avion, astronauţii Charles Conrad, Richard Gordon şi Alan Bean sunt salutaţi cordial de preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, prof. univ. Gheorghe Buzdugan, care, testând un cuvînt de bun venit pe pământul ţării româneşti, a exprimat speranţa că ajungerea oamenilor pe Lună va constitui nu numai un pas înainte în era cuceririi Cosmosului de către om, ci şi un impuls în dezvoltarea relaţiilor de cooperare între popoare, servind cauzei păcii şi progresului social. Ingăduiţi-mi ca, în numele oamenilor de ştiinţă din ţara noastră, să vă adresez sincera felicitări şi urarea de a obţine noi succese, a spus vorbitorul. Sperăm că scurta vizită pe care o începeţi vă va oferi, dumneavoastră, astronauţilor, soţiilor dumneavoastră şi celorlalte persoane care vă însoţesc, posibilitatea de a vă forma o imagine despre ţara noastră, de a cunoaşte oamenii de ştiinţă români şi preocupările lor şi că va contribui, în acelaşi timp, la dezvoltarea prieteniei dintre poporul român şi poporul american. Mulţumind pentru primirea călduroasă, în numele echipajului navei spaţiale „Apollo- 12", astronautul Charles Conrad a menţionat că cea mai mare plăcere după ce se întreprinde o asemenea călătorie în spaţiul cosmic este ca după întoarcere să se poată împărtăşi întregii omeniri experienţele acumulate. El a amintit că preşedintele Statelor Unite i-a rugat să întreprindă această călătorie în mai multe ţări din lume, printre care şi România. Deşi vizita noastră în ţara dv. este scurtă — a spus vorbitorul — sperăm să cunoaştem cu mai mulţi oameni şi în cadrul întîlnirilor cu oamenii de ştiinţă să împărtăşim din experienţa pe care am acumulat-o în timpul zborului nostru. Un grup de tinere fete, îmbrăcate în costume naţionale, oferă astronauţilor şi soţiilor lor buchete de flori. După ceremonialul primirii, cei trei cosmonauţi americani iau loc într-o maşină deschisă, escortată de motociclişti, îndreptîndu-se spre Capitală. De-a lungul traseului se aflau numeroşi cetăţeni veniţi să salute pe cei care în noiembrie 1969 au înscris o pagină glorioasă în marea epopee a pătrunderii omului în spaţiul cosmic. Pe străzile Capitalei, astronauţii americani sunt întîmpinaţi cu aceeaşi căldură, ca semn al preţuirii pe care poporul nostru o acordă faptelor curajoase, închinate progresului ştiinţei, al întregii omeniri dornice de pace. Imediat după sosire, astronautii americani au început vizita în Capitală. Prima „escală" a echipajului „Apollo12" a fost la Palatul pionierilor din Dealul Cotrocenilor. La intrarea în Palat, temerarii cuceritori ai Selenei sunt salutaţi de Virgiliu Radulian, preşedintele Consiliului Naţional al Organizaţiei pionierilor. Un grup de pionieri oferă astronauţilor însemnele caracteristice organizaţiei lor — insigna şi flamura purpurie. După ce eleva Cristina Ciobotaru, de la Liceul nr. 30, rosteşte în limbile română şi engleză mesajul de salut al pionierilor municipiului Bucureşti, oaspeţii sunt invitaţi să viziteze cîteva din cercurile practice care funcţionează in incinta Palatului. Ansamblul artistic „Românaşul", al Palatului pionierilor, prezintă apoi oaspeţilor un reuşit program de cîntece şi dansuri populare româneşti. In încheierea vizitei, astronautii Conrad, Gordon şi Bean au primit cea mai înaltă distincţie a Consiliului National al Organizaţiei pionierilor — Medalia „Cutezătorii" — ce se conferă pentru acte de înaltă bravură. In continuare, astronautii americani au vizitat Institutul politehnic, unde au fost salutaţi cu căldură de prof. dr. docent George Bălănescu, membru corespondent al Academiei, rectorul insott’tului, şi de Nicolae Irimie, reşedintele Uniunii asociaţiilor studenţeşti din Centrul universitar — Bucureşti. Studenţii îi primesc cu îndelungi aplauze. În holul mare al noii construcţii a institutului, rectorul prezintă astronauţilor macheta ansamblului de clădiri ce alcătuiesc impunătorul edificiu universitar, veritabil avanpost al învătămîntului tehnic superior din țara noastră. Astronautii iau apoi parte la (continuare In pag. a 3-a) De mărţişor Erup, neabătut, rîuri de metafore şi cîntece ale altor primăveri. Se iscă lumina anotimpului de tinereţe a naturii noastre. Oricum, chiar dacă mai e frig, chiar dacă baba Dochia îşi scutură, înverşunată, cojoacele. Toţi ştiu că e o răzvrătire zadarnică împotriva legilor firii, că zîna florilor e pe aproape, că şi-a trimis solie ghioceii plăpînzi, care au reuşit să străbată cu petalele lor fragile pămîntul îngheţat şi g linţoliul de zăpadă. Primăvara e aici. O simţim în ochi, în nări. Îi respirăm mireasma îmbătătoare de încredere şi speranţă. Ne place să ne simţim înnoiţi, împrospătaţi, ca primăvara. La urma urmelor numără şi ea ani mulţi, mai mulţi decit fiecare dintre noi, şi-i totuşi mereu tînără. Mia DUMITRIU Ne ţesem gîndurile-n flori, suntem însetaţi de frumuseţe şi vrem să fim generoşi ca acest anotimp care îmbracă parcurile, copacii, grădinile şi cerul în zeci şi sute de culori. Te-ai oprit, gîndule, să culegi încă o dată amintirea celor ce ţi-au bucurat primăverile, ţî-ai şi făurit Panteonul următoarelor dăruiri. Ai răsucit firul roşu al dragostei cu albul purităţii. Fă din nelinişti planul cuceririlor viitoare ! Din fiecare zi cu soare - un nimb de zîmbete pentru munca împlinită. Din fiecare zi cu nori — pulsul viu al luptei pentru mai bine. Prietene, iartămă că ți-am trimis . în, dar o gîză. E mică, roşie, cu aripile pudrate cu aur. E și acesta un simbol al primăverilor noastre; zborul ei transparent reproduce într-ariparea dorurilor noastre. Ne cheamă mereu spre înalt şi lumină. Azi am încălţat pantofii fermecaţi ai micului Muck. Am înconjurat lumea şi am revenit în oraşul meu, ghidat de turnurile blocurilor, ale Palatului . Culturii, de înălţimile zonei industriale, de turlele ctitoriilor domneşti. Primăvara aici e mai aprinsă, sau arde inima mea alături de tine, laşi străvechi, azi nu numai înnoit, ci şi fruntaş? Iţi dăruiesc mărţişorul celui mai frumos gînd ascuns sub pleoapa care-ţi cercetează tainele înfloririi. Şi dacă mă emoţionează veşnicia existenţei tale, e pentru că acest mărţişor l-am găsit pe stradă, la fiecare om întilnit în cale. Ţine-l aşa cum l-ai păstrat şi pînă acum, aşezindu-te pe mai departe la această margine de ţară chezaş pentru bucuriile noastre zilnice, pentru fericirea unui popor, azi mai aproape ca oricînd de soare.