Flacăra Iaşului, aprilie 1970 (Anul 26, nr. 7322-7347)
1970-04-01 / nr. 7322
■T 1 . ) . § I im xxi. Nr. 7322 HKRCmi I t APRILIE 1970 10 PAGINI SO DANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean tV//////////////////4* »//////////////////A CU TOATE CULTURILE FURAJERE INSÂMlNȚATE IN EPOCA OPTIMA ^ Perioada de la Începutul campa- S niei și pină acum, ^ a fost caracteris& tică insămînţării § In condiţii optime § a culturilor fura- S jere. Acordind a- I tenţia cuvenită ob ținerii acestui In- S dicator, lucrătorii întreprinderii agrl. Ş cole de stat Iaşi fc au reuşit să însă mînţeze în minimum de timp toate culturile furajere din prima urgenţă. In acest sens, tov. Gh. Urmă, tehnologul şef al întreprinderii, ne-a informat că cele 120 de hectare ovăz, 20 de hectare borceag şi 32 de hectare mazăre, planificate a se cultiva la fermele Uricani, Dancu şi Căpriţa, au fost însămînţate în întregime. Trecînd de pe maşinile de semănat pe agregatele de împrăştiat îngrăşăminte chimice, mecanizatorii întreprinderii. In frunte cu Gh. Macarie, Vasile Tanzanu şi I. Costiniuc, evidenţiaţi în întrecerea socialistă, execută acum fertilizarea păşunilor şi fîneţelor pe o suprafaţă de 700 de ^ hectare teren. Ad- ministrînd cîte 1500 de kg. azotat de „ amoniu la hectar, ei au fertilizat pînă acum peste 3 600 de hectare pășune și finețe naturală. C Hire 51 cum mu n e ne nini i nini Recent, la I.M.A. Galata S-a încheiat însămîntatul sfeclei furajere pe cele 70 de hectare planificate. In clişeu , mecanizatorii C. Roşu, C. Mihai şi Eug. Bulgaru la insămînţatul ultimului hectar. Foto: G. PAUL In continuare, floarea-soareluî In evidenţa operativă a cooperativei agricole de producţie din Leţcani, culturile de mazăre, ovăz, horceag, sfeclă de zahăr şi ceapă ceaclama, care însumează la un foc o suprafaţă de 155 de hectare, îi 5 gurează complet însămînţate. O realizare bună deci, care va permite cooperatorilor de aici să obţină, datorită operativităţii cu care au acţionat, producţii sporite de la toate aceste culturi. Acum, pe agenda de lucru a inginerului Traian Meriu, preşedintele cooperativei, şi a colectivului de specialişti, figurează insăniînţarea florii-soarelui pe 300 de hectare teren. Sub îndrumarea tehnică a inginerei Elena Drîmbei, mecanizatorii secţiei a 7-a de la I.M.A. 3 Podul Iloaiei dau S zor cu pregătirea s patului germinativ, S asigurînd front de 3 lucru colegilor lor 3 de pe maşinile de 3 semănat. Acţio- S nind in acest mod 3 organizat, mecani- $ zatorii C. Maco- S vei, Gheorghe Răi- 3 leanu şi Constan- 3 tin Zalencu au în- § sămînţat in con- 3 diţii de bună ca- § litate primele 200 de hectare de 3 floarea-soarelui. § I la ucran a zi din vie şi livadă. De la I.A.S. Bucium, inginera Liliana Vieru ne informează că la toate fermele pomicole şi viticole se acţionează intens, folosindu-se din plin orice zi şi oră bună de lucru. In livadă, la toţi cei 115 001 pomi ce formează patrimoniul fermelor de specialitate, s-au făcut tăierile respective, lucrătorii pomicoli fiind ocupaţi acum cu stropitul al doilea. In fermele viticole faţă de 981 de hectare plan, s-au executat tăieri la vie pe o suprafaţă de 930 de hectare. Acţionând după ciclul tehnic de lucrări, alte echipe de lucrători execută din urmă legatul viei. Lucrarea aceasta a fost exe- 3 cutată pină la 31 martie pe o supra- 3 faţă de 450 de 3 hectare. Contoml- § tent cu aceste lu- 3 crări, la fermele $ Bucium şi Vişani au loc pregătiri intense in vederea 3 înfiinţării unor noi plantaţii de vie, 3 pe o suprafaţă de 1 60 de hectare. Ma- S terialul de plan- 3 lat este în între- § gime asigurat la ambele ferme. 5 3 Insămîntări siîn gara Holboca?| S Fără îndoială, fi că nu poate fi 3 vorba de aşa ce- 3 v.a, deşi staţia 3 C.F.R. Holboca ^ este din plin, „a- I provizionată" cu 3 materiale pentru ^ campania agricolă 3 de primăvară. Es- S te vorba de circa 40 de tone super- 3 fosfat şi azotat da ^ amoniu, de 10 to- 3 ne prefabricate 3 pentru legumicul^ tură și 20 de tone 3 spanieri pentru vie, 3 materiale preţioa^ se pentru campa- nia agricolă de 3 primăvară, dar care, din păcate, în 3 loc să fie prezen-1_____..... te in cooperativele agricole respective, stau de săptămîni pe rampa acestei gări. Cauzele, credem, nu sunt greu de ghicit : neglijenţa unor unităţi beneficiare, în speţă cooperativele agricole din Prisăcani, Cozia şi altele. Magazinajul pe zi — 12 lei pe tonă material, ceea ce numai pentru cooperativa Prisăcani, de exemplu, înseamnă până acum o penalizare de peste 4 200 de Iei. Ce părere are conducerea acestei unităţi care drept angajament de muncă şi-a propus să îmbunatăţească, faţă de anii anteriori, activitatea economică a cooperativei ? N-ar fi rău să aflăm în această privinţă şi părerea Direcţiei agricole şi U.J.C.A.P., care sunt datoare să ia în acelaşi timp şi măsurile care se impun, in sensul de a reda urgent agriculturii materialele de care are nevoie. Proletari din toate țurile, uniți-vă! BRIGADA REDACŢIEI LA DRUM — — Soluţiile îl în ton, iar lini popular le tip la judel Primăvara, sosită cu certitudine şi pe meleagurile comunei Scînteia, a impulsionat activitatea oamenilor. Pe ogoare se desfăşoară lucrările de sezon. In curţi, pe uliţe au început primenirile. Gospodarii comunei, dornici să-şi onoreze angajamentele luate, se află mai mult prin sate decit într-un birou anume. Aici, în centrul satului Scînteia, se toarnă primele cantităţi de beton care vor alcătui, numai în acest an, o bandă de trotuar lungă de 1 000 de metri. Dincolo, la Boroseşti, se lucrează de zor la ridicarea clădirii unui magazin cu sprijinul U.J.C.C. In Bodeşti, un buldozer muşcă din pămînt, lăsînd în urmă drumuri netede şi drepte. Peste puţin timp, în Tufeştii de Sus va începe extinderea spaţiului de şcolarizare, oamenii avînd la îndemînă parte din materialul necesar. La Rediu şi Ciocîrleşti vor fi date în folosinţă localuri pentru două cămine culturale ridicate prin contribuţia cetăţenilor. Chiar dacă, în aceste zile, principala atenţie este îndreptată spre campania agricolă, localnicii nu uită nici celelalte aspecte ale vieţii comunei, Comitetul comunal de partid a analizat, cu cîtva timp in urmă, stadiul pregătirilor pentru campanie, a stabilit un plan de măsuri ; dar, cînd secretarul comitetului, Ştefan Eţcu, a fost sesizat că, de pildă, factorul poştal, C-tin Amărioarei, lipsea des de la serviciu sau umbla în stare de ebrietate, n-a întîrziat să ia măsurile necesare. Propuneri neluate în seamă Neavînd de gînd să dezvoltăm o teorie a însemnătăţii căilor de acces, a drumurilor, vom spune doar că acestea sînt de o utilitate de necontestat pentru viaţa economică (şi nu numai economică) a unei localităţi. Ca şi in alte părţi pe unde a mai poposit brigada, multe drumuri care leagă centrul de comună Scînteia de satele componente sint necorespunzătoare, pe o vreme cit de cit nefavorabilă ele devenind greu sau deloc practicabile. Nu numai că le lipseşte prundişul, dar nici nu sunt ca lumea amenajate. Care sunt cauzele ? Vasile Chelaru, secretarul consiliului popular comunal, primul întrebat : „Nu avem pe raza comunei nici o carieră de piatră. Dacă ni s-ar putea repartiza de la judeţ ceva prundiş... Măcar să acoperim superficial drumuri cum ar fi cel dintre Scînteia şi Boroseşti, în prezent impracticabil". Dumitru Pălăduţă, primarul comunei : „N-avem piatră. Am putea solicita din comuna Scleia, vecina noastră, dar e o piatră sfărîmicioasă. Nu văd cum putem rezolva noi problema aceasta". Am stat de vorbă cu cîţiva ţărani. Aceştia au făcut următoarele propuneri: a) să fie întrebaţi cei din comuna Tăcuta, din judeţul Vaslui, comună limitrofă, dacă nu pot aproviziona şi Scînteia cu piatră din cariera proprie ; b) în raza satului Tufeştii de Sus exista cindva un loc de unde ţăranii scoteau piatră foarte bună. Localnicii spun că şi acum este piatră acolo. Să fie sondat terenul. Gh. MATEI I. COSTACHESCU (continuare in pag. a 3-a) În pag. a 2-a Centenarul nașterii lui Vladimír Ilici Lenin La Petersburg 1893-1898 de N. K. Krupskaia ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ m ... : In pagina a 4-a Sifnafla ta mantia* încordată In Sudan COMENTAR EXTERN Dahomey — Final prematur in cursa electorală ■m Cu porţile deschise spre nou Masele plastice şi-au făcut un bine meritat renume pătrunzând In mai toate domeniile, fiind purtătorii notei de modern, imbinlnd utilul şi plăcutul cu eficienţa. Dacă timpul s-ar măsura numai în ani, nu s-ar putea spune că au trecut prea mulţi de chid laşul Îşi vestea apariţia la marele concert al industriei ţării cu noile produse din mase plastice. E drept că pe atunci gama de sortimente produse la uzina viilor şi a mobilei. Pentru construcţii se produc jaluzele din p.v.e., iar fabricanţilor de mobilă li s-au trimis spre omologare : profile Îmbinare placaj, glisiere, sertare. O atenţie deosebită se acordă satisfacerii beneficiarilor cu recipienţii din polietilenă pentru ambalarea diverselor produse. Discutând cu Ing. D. Chetraru, şeful serviciului tehnic, aflăm că preocupările colectivului sunt indrep Uzina de prelucrare a maselor plastice Iaşi ieșeană de prelucrare a maselor plastice era redusă — doar şapte. Astăzi s-a ajuns la o gamă de 100 sortimente, într-o producţie de 40.000 de tone anual. Principalele produse, circa 60 la sută din capacitatea de producţie a uzinei, o reprezintă prelucratele din policlorură de vinil. Alegem doar cîteva dintre produsele asimilate In acest an. Tub Bergman cu pereţi subţiri, tuburi rulate ce se produc Intr-o gamă largă de diametre. Datorită calităţilor lor (rezistenta mare la solicitări, greutate redusă,, flexibilitate, lungime mare şi posibilităţi de montaj foarte simplu) vor fi utilizate cu succes la instalaţiile electrice. Folosite pe şantiere, elimină piesele de îmbinare. Amintim că tuburile inflate reprezintă o premieră la scară naţională, fabricaţia lor urmând a fi efectuată numai In uzina ieșeană. Asimilarea profilelor din policlorură de vinii răspunde unor exigente stringente ale economiei nationale. Astfel, au fost omologate 10 profile cu utilizări In industria constructale spre obținerea de noi profile din p.v.e., realizarea de noi ambalaje speciale din polietilenă destinate transportului de apă oxigenată şi peroxizilor, realizarea de folii p.v.e. bieticate, precum și noi granule electrotehnice. Calitatea ridicată a produselor uzinei a făcut ca ele să fie solicitate tot mai mult de beneficiarii străini. Covorul plastic, foliile, ţevile, prelucrate din polietilenă, obţinute la Iaşi, pot fi găsite azi în numeroase ţări de pe glob. E semnificativ faptul că 25 la sută din producţia uzinei se exportă. Ritmul intens de asimilare ale noilor produse, perfecţionarea şi modernizarea continuă a procesului de producţie determină perfecţionarea oamenilor. Şi nu e de mirare că mulţi învaţă, dar. Intr-un asemenea ritm, noile cunoştinţe se preiau din mers. Mulţi urmează cursurile de policalificare. Alţii işi aduc contribuţia lor, propunind soluţii la C. BENEA (continuare In pag. a 3-ai Noul magazin .„Tniversal“ din Tg. Frumos. mm Plenara Comitetului municipal Iaşi al P.C.R. Ieri, a avut loc plenara Comitetului municipal Iaşi al P.C.R. La plenară au participat, pe lingă membrii şi membri supleanţi al Comitetului municipal de partid, secretari al comitetelor de partid şi cadre de conducere din întreprinderi, licee de specialitate şi şcoli profesionale, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă, precum şi alţi Invitaţi. A luat parte, de asemenea, tovarăşul Gheorghe Cilibiu, secretar al Comitetului judeţean de partid. Plenara a dezbătut modul în care Comitetul municipal, organele şî, organizaţiile de partid, conducerile administrative s-au ocupat de asigurarea şi folosirea eficientă a cadrelor, corespunzător cerinţelor reale de producţie, stabilitatea acestora şi întărirea disciplinei. Pe marginea informării prezentate de tovarăşul Gheorghe Cioacă, secretar al comitetului municipal de partid, au luat cuvântul tovarăşii , ing. Ion Huţanu, director general al Combinatului textil Iaşi, Mircea Gheorghiu, secretar al comitetului de partid de la U.F.S., ing. Constantin Mihăilescu, director al C.S.A.P.C, prof. dr. Petre Brînzei, director al Spitalului de neuro-psihiatrie „Socola“, ing. Tudor Pateli, director al întreprinderii nr. 4 constructii-montaj, Gheorghe Macovei, secretar al Comitetului municipal U.T.G., ing. Gherasim Crusos, director general al Combinatului de industrie alimentară, Vasile Crăcea, preşedintele Consiliului municipal sindical. În încheierea dezbaterilor a luat cuvintul tov. Gheorghe Cisibiu, care a jalonat principalele direcţii în care trebuie să se acţioneze pentru mai buna folosire a cadrelor din întreprinderile şi organizaţiile economice ale municipiului. Totodată, vorbitorul a punctat sarcinile ce revin organizaţiilor de partid, conducerilor administrative, precum şi organizaţiilor sindicale şi U.T.C. pentru perfecţionarea pregătirii profesionale a cadrelor. In continuare, plenara a fost informată despre activitatea biroului Comitetului municipal de partid și a aprobat constituirea comisiilor pe probleme ale Comitetului municipal de partid. //i ohmie ot mu DECENII Erau vremuri de bejenie, război şi urgie cînd Elisabeta şi-a terminat Şcoala normală de la Beiuş şi s-a pomenit numită educatoare tocmai într-un sat din celălalt capăt al ţării. Şi astăzi îşi aminteşte de acel octombrie de neuitat, cu şfichiuiri ascuţite de ploaie şi cu noroaie tescuite de şenilele tancurilor, prin care înota undeva spre necunoscut, spre un punct nici măcar însemnat pe -.vreo hartă a ţării. Puţintică la trup şi aplecîndu-se sub povara geamantanului şi a rafalelor care o biciuiau fără milă, tare s-ar mai fi întors cît era ea de bătăioasă şi de vioaie, mai ales cînd s-a văzut într-un sat pustiit, cu căsuţele năruite şi cu ’ ferestrele oarbe. — Nu cumva ăsta e tocul cu pricina ? —- a întrebat ca într-un coşmar, liniştindu-se abia în momentul cînd un uncheş i-a spus şuguind bătrîneşte. — Nu, duduita, „reşedinţa" matale îi ceva mai încolo, peste o pădure umbroasă, de parcă a zvîrlit Făt-Frumos o perie deasă ca să vă scape pe dumneavoastră de zmei şi de toate relele de pe lumea aiasta vrăjmaşă. Şi-a rîs cătinel pe sub mustaţa colilie, petrecînd-o prin pădurea cea deasă. Numai că nici la capătul drumului n-avea s-o aştepte mare lucru, în acele vremi de restrişte, dacă n-ar fi fost ei, micuţii aurii ca puişorii golaşi şi flămînzi de blîndeţe şi dragoste Erau zile de război — cum spuneam — şi bărbaţii nu se înapoiaseră încă de pe cimpurile de bătaie, după cum nici femeile de pe cîmpurile pîi- !■ nii, strîngînd cu osîrdie !■ zdrentuiala de bucate ce mai !* rămăsese. Cît despre copii, cine știe, poate ar fi ră- j» mas de izbeliște dacă nu |j se îndura soarta de ei ■,* trimitîndu-lefetișcana zglo- ;; bie de pe alte îndepărta- j; te meleaguri. Bucuria de ;; a-i ocroti, de a fi pentru ;; ei mamă în acele clipe u- ;; nice în felul lor, a fost |* sentimentul care s însotit-o ;; în toti cei 8 ani cît a ră- ;; mas educatoare, fie aici, |J fie în cartierul Birladului JJ numit pe atunci Cotul Ne- |J gru, unde, după prăpădul jj războiului, adusese o rază de soare. Ceva mai tîr- ziu, la grădiniţa de copii de pe lingă Fabrica „Ţesătura" din Iaşi, oraş în plină reconstrucţie, nu era numai „Zîna bună“ a piticilor, ci şi prietena mamelor ce găseau la încă foarte tînăra lor educatoare şi propagandistă sfat şi îndemn spre mai bine. Nu-i de mirare, deci, că la pro- Elena PIETRARU (continuare in pag. a 2-a) i