Flacăra Iaşului, aprilie 1970 (Anul 26, nr. 7322-7347)

1970-04-01 / nr. 7322

■T 1 . ) . § I im xxi. Nr. 7322 HK­RCmi I t APRILIE 1970 1­0 PAGINI SO DANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean tV//////////////////4* »//////////////////A CU TOATE CULTURILE FURAJERE INSÂMlNȚATE IN EPOCA OPTIMA ^ Perioada de la Începutul campa- S niei și pină acum, ^ a fost caracteris­­& ti­că insămînţării § In condiţii optime § a culturilor fura- S jere. Acordind a- I tenţia cuvenită ob­­­ ținerii acestui In- S dicator, lucrătorii­­ întreprinderii agrl. Ş cole de stat Iaşi fc au reuşit să însă­­­ mînţeze în mini­­mum de timp toa­te culturile furaje­re din prima ur­genţă. In acest sens, tov. Gh. Ur­mă, tehnologul şef al întreprinderii, ne-a informat că cele 120 de hec­tare ovăz, 20 de hectare borceag şi 32 de hectare ma­zăre, planificate a se cultiva la fer­mele Uricani, Dan­­cu şi Căpriţa, au fost însămînţate în întregime. Trecînd de pe maşinile de semănat pe agre­gatele de împrăş­tiat îngrăşăminte chimice, mecaniza­torii întreprinde­rii. In frunte cu Gh. Macarie, Va­­sile Tanzanu şi I. Costiniuc, eviden­ţiaţi în întrecerea socialistă, execu­tă acum fertiliza­rea păşunilor şi fîneţelor pe o su­prafaţă de 700 de ^ hectare teren. Ad-­­ ministrînd cîte 150­0 de kg. azotat de „ amoniu la hectar,­­ ei au fertilizat­­ pînă acum peste 3 600 de hectare­­ pășune și finețe­­ naturală. C Hir­e 51 cum mu n e ne nini i nini Recent, la I.M.A. Galata S-a încheiat însămîntatul sfeclei furajere pe cele 70 de hectare planificate. In clişeu , mecanizatorii C. Roşu, C. Mihai şi Eug. Bulgaru la insămînţatul ultimului hectar. Foto: G. PAUL In continuare, floarea-soareluî In evidenţa o­­perativă a coope­rativei agricole de producţie din Leţ­­cani, culturile de mazăre, ovăz, hor­­ceag, sfeclă de za­hăr şi ceapă cea­­clama, care însu­mează la un foc o suprafaţă de­­ 155 de hectare, îi­ 5 gurează complet­­ însămînţate. O re­alizare bună deci, care va permite cooperatorilor de aici să obţină, da­torită operativită­ţii cu care au ac­ţionat, producţii sporite de la toa­te aceste culturi. Acum, pe agen­da de lucru a in­ginerului Traian Meriu, preşedin­tele cooperativei, şi a colectivului de specialişti, fi­gurează insăniîn­­ţarea florii-soare­­lui pe 300 de hec­tare teren. Sub în­drumarea tehnică a inginerei Elena Drîmbei, mecani­zatorii secţiei a 7-a de la I.M.A. 3 Podul­ Iloaiei dau S zor cu pregătirea s patului germinativ, S asigurînd front de 3 lucru colegilor lor 3 de pe maşinile de 3 semănat. Acţio- S nind in acest mod 3 organizat, mecani- $ zatorii C. Maco- S vei, Gheorghe Răi- 3 leanu şi Constan- 3 tin Zalencu au în- § sămînţat in con- 3 diţii de bună ca- § litate primele 20­0 de hectare de 3 floarea-soarelui. § I la u­cran a zi din vie şi livadă. De la I.A.S. Bu­cium, inginera Li­liana Vieru ne in­formează că la toate fermele po­micole şi­­ viticole se acţionează in­tens, folosindu-se din plin orice zi şi oră bună de lu­cru. In livadă, la toţi cei 115 00­1 pomi ce formează patrimoniul ferme­lor de specialitate, s-au făcut tăierile respective, lucră­torii pomicoli fi­ind ocupaţi acum cu stropitul al doilea. In fermele viti­cole faţă de 981 de hectare plan, s-au executat tă­ieri la vie pe o suprafaţă de 930 de hectare. Acţio­­nând după ciclul tehnic de lucrări, alte echipe de lu­crători execută din urmă legatul viei. Lucrarea a­ceasta a fost exe- 3 cutată pină la 31­­ martie pe o supra- 3 faţă de 450 de 3 hectare. Contoml- § tent cu aceste lu- 3 crări, la fermele $ Bucium şi Vişan­i au loc pregătiri­­ intense in vederea 3 înfiinţării unor noi­­ plantaţii de vie, 3 pe o suprafaţă de 1 60 de hectare. Ma- S terialul de plan- 3 lat este în între- § gime asigurat la­­ ambele ferme. 5 3 Insămîntări si­­în gara Holboca?| S Fără îndoială, fi că nu poate fi 3 vorba de aşa ce- 3 v.a, deşi staţia 3 C.F.R. Holboca ^ este din plin, „a- I provizionată" cu 3 materiale pentru ^ campania agricolă 3 de primăvară. Es- S te vorba de circa­­ 40 de tone super- 3 fosfat şi azotat da ^ amoniu, de 10 to- 3 ne prefabricate 3 pentru legumicul­­^ tură și 20 de tone 3 spanieri pentru vie, 3 materiale preţioa­­^ se pentru cam­pa-­­ nia agricolă de 3 primăvară, dar ca­­­­re, din păcate, în 3 loc să fie prezen-1_____..... te in coope­rative­­le agricole respec­tive, stau de săp­­tămîni pe rampa acestei gări. Cau­zele, credem, nu sunt greu de ghi­cit : neglijenţa u­­nor unităţi bene­ficiare, în speţă cooperativele agri­cole din Prisăcani, Cozia şi altele. Magazinajul pe zi — 12 lei pe tonă material, ceea ce numai pentru co­operativa Prisă­cani, de exemplu, înseamnă până a­­cum o penalizare de peste 4 200 de Iei. Ce părere are conducerea acestei­­ unităţi care drept­­ angajament de muncă şi-a pro­pus să îmbunată­ţească, faţă de anii­­ anteriori, activita­­tea economi­că a cooperativei ? N-ar fi rău să a­­flăm în această privinţă şi păre­rea Direcţiei agri­cole şi U.J.C.A.P., care sunt datoare să ia în acelaşi timp şi măsurile care se impun, in sensul de a reda urgent agriculturii materialele de ca­re are nevoie. Proletari din toate țurile, uniți-vă! BRIGADA REDACŢIEI­ LA DRUM — —­ Soluţiile îl în ton­, iar lini popular le tip la judel Primăvara, sosită cu certitu­dine şi pe meleagurile comu­nei Scînteia, a impulsionat ac­tivitatea oamenilor. Pe ogoa­re se desfăşoară lucrările de sezon. In curţi, pe uliţe au în­ceput primenirile. Gospodarii comunei, dornici să-şi onoreze angajamentele luate, se află mai mult prin sate decit în­­tr-un birou anume. Aici, în cen­trul satului Scînteia, se toarnă primele cantităţi de beton care vor alcătui, numai în acest an, o bandă de trotuar lungă de 1 000 de metri. Dincolo, la Boroseşti, se lucrează de zor la ridicarea clădirii unui magazin cu sprijinul U.J.C.C. In Bodeşti, un buldozer muşcă din pămînt, lăsînd în urmă drumuri netede şi drepte. Peste puţin timp, în Tufeştii de Sus va începe ex­tinderea spaţiului de şcolariza­re, oamenii avînd la îndemînă parte din materialul necesar. La Rediu şi Ciocîrleşti vor fi date în folosinţă localuri pen­tru două cămine culturale ri­dicate prin contribuţia cetăţe­nilor. Chiar dacă, în aceste zi­le, principala atenţie este în­dreptată spre campania agri­colă, localnicii nu uită nici ce­lelalte aspecte ale vieţii comu­nei, Comitetul comunal de partid a analizat, cu cîtva timp in urmă, stadiul pregătirilor pentru campanie, a stabilit un plan de măsuri ; dar, cînd se­cretarul comitetului, Ştefan Eţ­­cu, a fost sesizat că, de pil­dă, factorul poştal, C-tin Amă­­rioarei, lipsea des de la ser­viciu sau umbla în stare de ebrietate, n-a întîrziat să ia măsurile necesare. Propuneri neluate în seamă Neavînd de gînd să dezvol­tăm o teorie a însemnătăţii căilor de acces, a drumurilor, vom­ spune doar că acestea sînt de o utilitate de necontes­tat pentru viaţa economică (şi nu numai economică) a unei localităţi. Ca şi in alte părţi pe unde a mai poposit briga­da, multe drumuri care leagă centrul de comună Scînteia de satele componente sint neco­respunzătoare, pe o vreme cit de cit nefavorabilă ele deve­nind greu sau deloc practica­bile. Nu numai că le lipseşte prundişul, dar nici nu sunt ca lumea amenajate. Care sunt cauzele ? Vasile Chelaru, secretarul consiliului popular comunal, primul întrebat : „Nu avem pe raza comunei nici o carieră de piatră. Dacă ni s-ar putea re­partiza de la judeţ ceva prun­­diş... Măcar să acoperim su­perficial drumuri cum ar fi cel dintre Scînteia şi Boroseşti, în prezent impracticabil". Dumitru Pălăduţă, primarul comunei : „N-avem piatră. Am putea solicita din comuna Scl­eia, vecina noastră, dar e o piatră sfărîmicioasă. Nu văd cum putem rezolva noi proble­ma aceasta".­ Am stat de vorbă cu cîţiva ţărani. Aceştia au făcut urmă­toarele propuneri: a) să fie în­trebaţi cei din comuna Tăcuta, din judeţul Vaslui, comună li­mitrofă, dacă nu pot aprovi­ziona şi Scînteia cu piatră din cariera proprie ; b) în raza sa­tului Tufeştii de Sus exista cind­­va un loc de unde ţăranii sco­teau piatră foarte bună. Lo­calnicii spun că şi acum este piatră acolo. Să fie sondat te­renul. Gh. MATEI I. COSTACHESCU (continuare in pag. a 3-a) În pag. a 2-a Centenarul nașterii lui Vladimír Ilici Lenin La Petersburg 1893-1898 de N. K. Krupskaia ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ m ... : In pagina a 4-a Sifn­afla ta mantia* încordată In Sudan COMENTAR EXTERN Dahomey — Final prematur in cursa electorală ■m Cu porţile deschise spre nou Masele plastice şi-au făcut un bine meritat re­nume pătrunzând In mai toate domeniile, fiind pur­tătorii notei de modern, imbinlnd utilul şi plăcutul cu eficienţa. Dacă timpul s-ar măsura numai în ani, nu s-ar putea spune că au trecut prea mulţi de ch­id laşul Îşi vestea apariţia la marele concert al indus­triei ţării cu noile produse din mase plastice. E drept că pe atunci gama de sor­timente produse la uzina viilor şi a mobilei. Pentru construcţii se produc jalu­zele din p.v.e., iar fabri­­canţilor de mobilă li s-au trimis spre omologare : profile Îmbinare placaj, glisiere, sertare. O atenţie deosebită se acordă satis­facerii beneficiarilor cu recipienţii din polietilenă pentru ambalarea diverse­lor produse. Discutând cu Ing. D. Chetraru, şeful serviciului tehnic, aflăm că preocupă­rile colectivului sunt indrep­ Uzina de prelucrare a maselor plastice Iaşi ieșeană de prelucrare a ma­selor plastice era redusă — doar şapte. Astăzi s-a a­­juns la o gamă de 100 sor­timente, într-o producţie de 40.000 de tone anual. Prin­cipalele produse, circa 60 la sută din capacitatea de producţie a uzinei, o re­prezintă prelucratele din policlorură de vinil. Ale­gem doar cîteva dintre produsele asimilate In a­­cest an. Tub Bergman cu pereţi subţiri, tuburi ru­la­­te ce se produc Intr-o ga­mă largă de diametre. Da­torită calităţilor lor (rezis­tenta mare la solicitări, greutate redusă,, flexibili­tate, lungime mare şi po­sibilităţi de montaj foarte simplu) vor fi utilizate cu succes la instalaţiile elec­trice. Folosite pe şantiere, elimină piesele de îmbina­re. Amintim că tuburile inflate reprezintă o premie­ră la scară naţională, fabri­caţia lor urmând a fi efec­­tuată numai In uzina ieșea­nă. Asimilarea profilelor din policlorură de­ vinii răspunde unor exigente stringente ale economiei nationale. Astfel, au fost o­­mologate 10 profile cu uti­lizări In industria construc­tale spre obținerea de noi profile din p.v.e., realizarea de noi ambalaje speciale din polietilenă destinate transportului de apă oxige­nată şi peroxizilor, re­alizarea de folii p.v.e. bieticate, precum și noi granule electrotehnice. Calitatea ridicată a pro­duselor uzinei a făcut ca ele să fie solicitate tot mai mult de beneficiarii străini. Covorul plastic, foliile, ţevile, prelucrate din polietilenă, obţinute la Iaşi, pot fi găsite azi în nu­­m­eroase ţări de pe glob. E semnificativ faptul că 25 la sută din producţia uzinei se exportă. Ritmul intens de asimi­lare ale noilor produse, perfecţionarea şi moderni­zarea continuă a procesu­lui de producţie determină perfecţionarea oamenilor. Şi nu e de mirare că mulţi învaţă, dar. Intr-un aseme­nea ritm, noile cunoştinţe se preiau din mers. Mulţi urmează cursurile de policalificare. Alţii işi aduc contribuţia lor, propunind soluţii la C. BENEA (continuare In pag. a 3-ai Noul magazin .„Tniversal“ din Tg. Frumos. mm Plenara Comitetului municipal Iaşi al P.C.R. Ieri, a avut loc plenara Co­mitetului municipal Iaşi al P.C.R. La plenară au participat, pe lingă membrii şi membri­ su­pleanţi al Comitetului munici­pal de partid, secretari al co­mitetelor de partid şi cadre de conducere din întreprin­deri, licee de specialitate şi şcoli profesionale, reprezen­tanţi ai organizaţiilor de masă, precum şi alţi Invitaţi. A luat parte, de asemenea, tovarăşul Gheorghe Cilibiu, se­cretar al Comitetului judeţean de partid. Plenara a dezbătut modul în care Comitetul municipal, orga­nele şî, organizaţiile de partid, conducerile administrative s-au ocupat de asigurarea şi folo­sirea eficientă a cadrelor, co­respunzător cerinţelor reale de producţie, stabilitatea aces­tora şi întărirea disciplinei. Pe marginea informării pre­zentate de tovarăşul Gheorghe Cioacă, secretar al comitetu­­lui municipal de partid, au luat cuvântul tovarăşii , ing. Ion Huţanu, director general al Combinatului textil Iaşi, Mir­­cea Gheorghiu, secretar al co­mitetului de partid de la U.F.S., ing. Constantin Mihăilescu, di­rector al C.S.A.P.C, prof. dr. Pe­tre Brînzei, director al Spi­talului de neuro-psihiatrie „Socola“, ing. Tudor Pateli, di­rector al întreprinderii nr. 4 constructii-montaj, Gheorghe Macovei, secretar al Comite­tului municipal U.T.G., ing. Gherasim Crusos, director ge­neral al Combinatului de in­dustrie alimentară, Vasile Cră­cea, preşedintele Consiliului municipal sindical. În încheierea dezbaterilor a luat cuvin­tul tov. Gheorghe Cisibiu, care a jalonat princi­palele direcţii în care trebuie să se acţioneze pentru mai buna folosire a cadrelor din întreprinderile şi organizaţiile economice ale municipiului. Totodată, vorbitorul a punc­tat sarcinile ce revin organi­zaţiilor de partid, conducerilor administrative, precum şi or­ganizaţiilor sindicale şi U.T.C. pentru perfecţionarea pregăti­rii profesionale a cadrelor. In continuare, plenara a fost informată despre activitatea bi­roului Comitetului municipal de partid și a aprobat con­stituirea comisiilor pe proble­me ale Comitetului municipal de partid. //i ohmie ot mu DECENII Erau vremuri de bejenie, război şi urgie cînd Eli­­sabeta şi-a terminat Şcoa­la normală de la Beiuş şi s-a pomenit numită edu­catoare tocmai într-un­­ sat din celălalt capăt al ţării. Şi astăzi îşi aminteşte de acel octombrie de neuitat, cu şfichiuiri ascuţite de ploaie şi cu noroaie tes­cuite de şenilele tancuri­lor, prin care înota unde­va spre necunoscut, spre un punct nici măcar în­semnat pe -.vreo hartă a ţării. Puţintică la trup şi aplecînd­u-se sub povara geamantanului şi a rafa­lelor care o biciuiau fără milă, tare s-ar mai fi în­tors cît era ea de bătăioa­să şi de vioaie, mai ales cînd s-a văzut într-un sat pustiit, cu căsuţele nărui­te şi cu ’ ferestrele oarbe. — Nu cumva ăsta e to­cul cu pricina ? —- a în­trebat ca într-un coşmar, liniştindu-se abia în mo­mentul cînd un uncheş i-a spus şuguind bătrîneşte. — Nu, duduita, „reşedin­ţa" matale îi ceva mai în­colo, peste o pădure um­broasă, de parcă a zvîrlit Făt-Frumos o perie deasă ca să vă scape pe dum­neavoastră de zmei şi de toate relele de pe lumea aiasta vrăjmaşă. Şi-a rîs cătinel pe sub mustaţa colilie, petrecînd-o prin pădurea cea deasă. Numai că nici la capătul drumului n-avea s-o aştep­te mare lucru, în acele vremi de restrişte, dacă n-ar fi fost ei, micuţii au­rii ca puişorii golaşi şi flă­­mînzi de blîndeţe şi dra­goste Erau zile de război — cum spuneam — şi băr­baţii nu se înapoiaseră încă de pe cimpurile de bătaie, după cum nici fe­meile de pe cîmpurile pîi- !■ nii, strîngînd cu osîrdie !■ zdrentuiala de bucate ce mai !* rămăsese. Cît despre copii,­­ cine știe, poate ar fi ră- j» mas de izbeliște dacă nu |j se îndura soarta de ei ■,* trimitîndu-le­­fetișcana zglo- ;; bie de pe alte îndepărta- j; te meleaguri. Bucuria de ;; a-i ocroti, de a fi pentru ;; ei mamă în acele clipe u- ;; nice în felul lor, a fost |* sentimentul care s însotit-o ;; în toti cei 8 ani cît a ră- ;; mas educatoare, fie aici, |J fie în cartierul Birladului JJ numit pe atunci Cotul Ne- |J gru, und­e, după prăpădul jj războiului, adusese o rază­­ de soare. Ceva mai tîr-­­ ziu, la grădiniţa de copii­­ de pe lingă Fabrica „Ţesă­tura" din Iaşi, oraş în pli­nă reconstrucţie, nu era numai „Zîna­ bună“ a pi­ticilor, ci şi prietena ma­melor ce găseau la încă foarte tînăra lor educatoa­re şi propagandistă sfat şi îndemn spre mai bine. Nu-i de mirare, deci, că la pro- Elena PIETRARU (continuare in pag. a 2-a) i

Next