Flacăra Iaşului, iulie 1970 (Anul 26, nr. 7398-7424)

1970-07-01 / nr. 7398

ftNBl­un Nr. 7398 nt ERCIRI . IULIE 1970 I PA JiINI 50 DANI [ Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean T­E­L­E­G­R­A­Mdtartffl ■------------------------------------------------------------------­ __ 1 1 A 5 Către Comitetul Central al Partidului Comunist Român Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Chemarea adresată de cooperativele agricole de producţie din judeţul Teleorman a avut un profund ecou şi In satele judeţului nostru. Deşi nu s-au şters încă urmele profunde lăsate de forţele dezlănţuite ale naturii, care au cala­­mitat in această primăvară o suprafaţă de a­­proape 50.000 de ha., lucrătorii ogoarelor, In frunte cu comuniştii, depun eforturi susţinute pentru a da ţării producţii sporite, aducindu-şi astfel contribuţia patriotică la diminuarea pier­derilor suferite de economia naţională. In întreaga noastră activitate ne călăuzim după preţioasele indicaţii date de Comitetul Central al partidului, de dumneavoastră per­sonal, stimate tovarăşe secretar general, care in clipele de grea încercare, prin care a tre­cut judeţul Iaşi, aţi fost in mijlocul nostru, ceea ce constituie un puternic imbold în lupta pentru refacerea localităţilor afectate de inun­daţii, pentru îndeplinirea exemplară a planu­lui de producţie pe anul 1970. Exprimînd profunda recunoştinţă pe care ţă­rănimea cooperatistă de pe aceste meleaguri moldave o poartă partidului, conducerii sale, recentele adunări generale din cooperativele agricole au hotărât, ca răspuns la chemarea cooperatorilor din Teleorman, să dea peste plan însemnate cantităţi de produse la fondul central al statului şi anume: 2.000 tone de cartofi, din care 1.000 tone pentru sămânţă, 200 tone mazăre pentru sămînţă, 500 tone le­gume, din care 200 tone ceapă uscată, şi 200 tone carne taurine. De asemenea, pînă la sfîrşitul acestui an, din cooperativele neafectate de inundaţii, se vor livra în centul- .­c­­/- . 1 calamitate, 7.50 tone de grîu, 2.500 tone sfeclă de zahăr, 1.500 BUCUREŞTI hl. lapta de vacă şi 120 tone carne de porc. Alăturindu-se efortului general, Întreprinde­rile agricole de stat şi staţiunile experimen­tale din judeţ s-au angajat să livreze peste plan 9.000 hl. lapte de vacă, 150 tone came din care 110 tone came de porc, 50 tone de cartofi şi 65 tone săminţă de cereale şi legu­minoase. Realizarea acestor angajamente cere un efort sporit din partea noastră, a tuturor comuniş­tilor, a lucrătorilor din Întreprinderile agri­cole de stat şi din Întreprinderile de­­ mecani­zare, din partea ţărănimii cooperatiste, a spe­cialiştilor. De aceea, suntem hotăriţi să facem totul pentru punerea în valoare a întregii su­prafeţe afectate de calamităţi, să Întreţinem în bune condiţii culturile prăşitoare, să recol­tăm la timp şi fără pierderi Întreaga producţie de cereale, plante tehnice şi furaje. Pentru a compensa din pierderile avute, pe terenurile eliberate vom Insămînţa în culturi succesive 800 ha. de legume şi 28 mii ha. cu porumb pentru boabe şi furaje în culturi duble. Aceste obiective, care materializează modes­ta contribuţie a agriculturii noastre, unde pier­derile cauzate da calamităţi au fost mai mari, se adaugă angajamentelor suplimentare luate in întreprinderile Industriale ale judeţului. Populaţia ieşeană, strâns unită în jurul parti­dului, a Comitetului Central, în frunte cu dumneavoastră, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, este hotărâtă să nu precupeţească nici un efort pentru ca împreună cu întregul popor să învingă orice greutate, să asigure înflorirea României socialişti, literă şi inde­pendenţă. COMITETUL JUDEŢEAN IAŞI AL P.C.R. In pag. a 2-a B La a 50-a aniversare a revistei „Lupta de clasă“ ■ PE ECRANE Condiţii cit mai bune pentru turişti In această perioadă de vîrf a activităţii turistice, s-au luat măsuri pentru asigurarea unor cît mai bune condiţii de trans­port celor veniţi la odihnă şi tratament pe litoral. Şapte tre­nuri cu mers de accelerat, pre­cum şi rapidul „Tomis", fac legătura între Capitală şi sta­ţiunile litoralului. De aseme­nea, în curînd­ va fi pus în circulaţie expresul „Mamaia", care va parcurge distanţa Bucureşti — Mangalia cu vi­teze de pînă la 120 km. pe oră. El se va adăuga celor două trenuri accelerate : Man­galia — Timişoara şi accele­ratul „Moldova", puse în cir­culaţie începînd cu această săptămînă. Toate garniturile trenurilor au fost dotate cu vagoane noi, dispunînd de vagoane-restau­­rant sau vagoane-bar. In ceea ce priveşte procurarea bilete­lor, pe lingă cele două a­­genţii C.F.R. din Constanţa, prevăzute cu 20 de case, şi cele din Eforie-Nord, Eforie- Sud, Techirghiol şi Mangalia, alte două agenţii au fost în­fiinţate în staţiunile Jupiter şi Venus din nordul Mangaliei. Totodată, s-a creat posibilita­tea procurării biletelor de tren ş1 la punctele de recepţie din marile hoteluri, prin comenzi anticipate.­ ­sk (Agerpros) Brevete de invenţie acordate unor specialişti români Au fost acordate brevete de invenţie unul colectiv de spe­cialişti de la Institutul de cer­cetări metalurgice din Bucu­reşti, alcătuit din dr. ing. Io­sif Tripşa, ing. Nicolae Ia­­tan şi ing. Stanca Lucia Du­mitru pentru realizarea unor procedee de prelucrare a ce­nuşilor de pirită, în vederea folosirii lor în siderurgie. Pî­nă acum, aceste reziduuri nu puteau fi utilizate în siderur­gie, datorită faptului că ele conţineau o mare cantitate de arsen, neînlăturabilă prin nici o metodă tehnologică cunoscu­tă. Specialiştii bucureşteni au rezolvat ingenios această pro­blemă. In scopul eliminării to­tale a arsenului, cuprului şi plumbului din cenuşile fine de pirită, rezultate din prelu­crările hidrometalurgice, aces­tea — în amestec cu clorură de sodiu şi cărbune — sunt supuse unei tratări complexe într-un cuptor rotativ, la tem­peraturi de pînă la 1 300 gra­de. Aplicarea noilor procedee are ca rezultat obţinerea unor materii cu conţinut redus în elemente nocive, corespunză­toare utilizării lor în siderur­gie. Avantajele folosirii teh­nologiilor propuse de inginerii bucureşteni sunt multiple: se realizează îndepărtarea ele­mentelor nocive şi aglomera­rea la cald a pulberilor de cenuşi de pirită într-o singu­ră operaţie, permite obţinerea unor materii de calitate su­perioară, utilizabile în furnale sau alte agregate siderurgice etc. De asemenea, metoda nu necesită agregate şi instalaţii industriale speciale. (Agerpres) Sărbătorirea „Zilei învăţătorului“ Ieri, a avut loc tradiţionala sărbătorire a­­Zilei învăţătoru­lui­ care a devenit una dintre­ cele mai frumoase manifestări de preţuire şi dragoste faţă de cadrele didactice, prilejuind festivităţi deosebite. In municipiul Iaşi, adunarea festivă a cadrelor didactice a avut loc la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor. La festivitate au participat tovarăşii Miu Dobrescu, mem­bru supleant al Comitetului Executiv al C. C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popular judeţean, Petre Mal­omete, secretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R., Ioan Manciuc, prim-se­cretar al Comitetului municipal de partid Iaşi, preşedintele Comitetului executiv al Con­siliului popular municipal, alţi activişti de partid şi de stat. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de tovarăşul Ioan Manciuc, după care tovarăşul Petre Mah­omete a adus un călduros salut tuturor parti­cipanţilor. „Sărbătoarea de astăzi, a spus vorbitorul ~— moment de bilanţ şi perspec­tivă — îmi oferă plăcutul pri­lej de a vă transmite dumnea­voastră celor prezenţi în a­­ceastă sală precum şi tuturor slujitorilor şcolii de pe cu­prinsul municipiului şi jude­ţului Iaşi, un fierbinte salut şi cele mai calde felicitări din partea Comitetului judeţean de partid pentru modul în care aţi ştiut şi în anul şco­lar recent încheiat să vă achi­taţi de multiplele şi importan­tele sarcini ale procesului ;*c­u învăţămint, incadrându-se cu entuziasmul şi priceperea ce le sunt caracteristice în uria­şa acţiune de edificare a so­cietăţii socialiste multilateral dezvoltate, cadrele didactice s-au situat mereu la înălţimea tradiţiilor şcolii româneşti, la ni­velul reputaţiei pe care înainta­şii noştri au conferit-o pro­fesiei de dascăl. In acest fel au răspuns încrederii şi grijii de care se bucură din partea conducerii de partid şi de stat, răsplătind eforturile de­puse de întregul nostru popor pentru ca procesul instructo- educativ să dispună de cele mai favorabile condiţii de desfăşurare. După ce a arătat condiţiile create şcolii în anii puterii populare, vorbitorul a spus: Astăzi, cînd luăm parte împreună la acest emoţionant eveniment, adre­săm către toţi educatorii, învăţătorii şi profesorii de pe Întreg cuprinsul municipiului şi judeţului Iaşi, chemarea şi îndemnul de a purta şi de aici înainte cu cinste făclia luminii, simbol al năzuinţei de veacuri a acestui harnic şi ta­lentat popor, pentru îmbogă­ţirea tezaurului culturii şi ştiinţei naţionale, pentru pro­gresul continuu al învăţămîn­­tului din patria noastră socia­listă*. In continuare, prof. emerit Sterie Rădoi, inspector gene­ral al Inspectoratului şcolar Judeţean, referindu-se la pre­ţuirea de care se bucură ca­drele didactice din partea partidului, a statului, a între­gului popor, a făcut un bilanţ al activităţii desfăşurate în anul şcolar 1969—1970. Subliniind­­succesele obţinu­te, direcţiile în care trebuie orientată activitatea în viitor, vorbitorul a arătat că astăzi Întreaga masă a cadrelor di­dactice îşi îndreaptă gîndul cu recunoştinţă către condu­cerea de partid şi de stat ca­re cu grijă părintească urmă­reşte şi călăuzeşte dezvolta­rea tinerei generaţii. Cadrele didactice din judeţul Iaşi se angajează să dobîndească noi realizări începînd cu anul şcolar 1970—1971, an care pu­ne în faţa tuturor slujitori­lor şcolii probleme deosebit de importante pe linia dez­voltării şi modernizării învă­­ţămîntului. A avut loc apoi înmînarea unor distincţii (titluri, ordine şi medalii) acordate de Con­siliul de Stat. Titlul de Om de ştiinţă e­­merit, a fost atribuit academicia­nului Mendel Haimovici, iar de Profesor emerit , profesorilor u­­niversitari Ion Şandru, Gh. Chipail, Achim Stoia şi Con­stantin Pîntea, Măriei Pricop, inspector şcolar, şi de învăţă­tor emerit: Codrinel Ludu Ursu. Au fost decoraţi cu Ordinul Steaua Republicii Socialiste Ro­mânia clasa a II-a : acad. Cris­­tofor SimionescuOrdinul Steaua Republicii Socialiste România clasa a IV-a: prof. univ. Dumitru Rusu, prof. univ. Vasile Diaconescu­­ Ordinul Steaua Republicii Socialiste Ro­mânia, clasa a V-a: prof. O­­limpia Lazăr; Ordinul Muncii clasa a III-a: prof. Vasile Hrib, prof. Ecaterina Cecilia Lupescu i Ordinul Meritul cul­tural clasa a IlI-a : prof. Maria Musteţea­­ Medalia muncii: tCT I v» V ii« Li iii iii £­ OQxi îr'tIii Institutul politehnic Iaşi : prof. Dumitru Pruneanu, prof. Marcel Fâcă, prof. Ana Pă­­traşcu, prof. Ion Urmă, prof. Vasile Mihalache, prof. Alex. Anania, prof. Ion Nechita, prof. Iulian Florea, prof. Maria An­­drieş. De asemenea, Ministerul In­­văţămîntului a acordat unui număr de cadre didactice titlul de educator, învăţător şi profesor evidenţiat. In continuare a luat cuvîntul tovarăşul Miu Do­brescu, care a spus: „îmi îndeplinesc un plăcut man­dat din partea organe­lor locale de partid şi de stat de a felicita din toată ini­ma pe cei decoraţi şi totodată pe toţi cei prezenţi, ca şi pe celelalte cadre didactice din municipiul şi judeţul Iaşi. Vă este foarte bine cunoscut fap­tul reafirmat de altfel şi cu ocazia acestei adunări că partidul şi statul, întregul po­por nutresc sentimente de cea mai înaltă preţuire pen­tru cadrele didactice, pentru slujitorii şcolii, pentru activi­tatea dumneavoastră, activi­tate ce se află printre preocu­pările prioritare ale conduce­rii partidului şi statului nos­tru. De bună seamă decoraţi­ile cu care au fost onoraţi o parte din dumneavoastră în­cununează activitatea şi me­ritele ce le au, constituind, în acelaşi timp, o confirma­re a preţuirii de care se bucu­ră astăzi şcoala românească. Neîndoielnic că aceste distinc­ţii vor constitui un imbold pentru (continuare în pag. a 2-a) Prezidiul adunării festive de la Iaşi Foto: G. PAUL turile. uniti’Vâl fc * H ■ ­ ■ Astăzi, 1 iulie, în jurul orei 9.45, posturile noastre de radio şi tele­viziune vor transmite plecarea din Capitală a Maiestăţilor Lor Imperiale — Şahinşahul Iranu­­lui, Mohammad Reaa Pahlavi Aryamehr, şi Împărăteasa Farah. (Agerpres) ■ ■ ■ ■ Ieri, Şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, împreună cu preşedintele Consiliului de Stat, N­icolae Ceauşescu, au vizitat Craiova După cum este cunoscut, timp de două zile, Şahinşahul Iranului şi soţia sa au fost oaspeţi ai litoralului Mării Ne­gre. Marţi, împreună cu pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceauşescu, Şahin­şahul Mohammad Reza Pah­lavi Al­amehr a vizitat Cra­iova. Au sosit, de asemenea, la Craiova, vicepreşedintele Consiliului de Stat, Emil Bodnaraş, şi oficialităţile româ­ne ataşate pe lîngă şeful statu­lui iranian — Constantin Stă­­tescu, secretar al Consiliului de Stat, Pavel Silard, amba­sadorul României la Teheran, general-locotenent Constantin Popa, locţiitor al şefului Ma­relui Stat Major, precum şi Ardeshir Zahedi, ministrul afacerilor externe al Ira­nului, Soltan Sanandaji, am­basadorul Iranului la Bucu­reşti, şi alte persoane iraniene care-l însoţesc pe Şahinşah. Drapele ale celor două ţări împodobeau străzile străvechii cetăţi a banilor, iar portretele Şahinşahului şi al soţiei sale erau expuse în vitrinele maga­zinelor. Şi, bineînţeles, subiec­tul la ordinea zilei al volu­bililor craioveni era­ sosirea în urbea lor a celor doi şefi de stat. Discuţiile se centrau Invariabil asupra semnificaţiei întîlnirii dintre şeful statului român şi şeful statului ira­nian, asupra bunelor relaţii statornicite între Iran şi Ro­mânia. România şi Iranul au un limbaj comun în foarte importante probleme ale con­temporaneităţii : respectarea suveranităţii şi independenţei, respectul reciproc, colabora­re reciproc avantajoasă. Ani­mate de dorinţa de a sluji cauza înţelegerii în viaţa in­ternaţională, România şi Ira­nul acţionează pentru coope­rarea şi prietenia între po­poarele lumii, şi oferă prin ceea ce întreprind in planul relaţiilor bilaterale un model de colaborare intre state cu orînduiri sociale diferite. Exprimînd sentimentele de adevărată prietenie şi stimă ale întregii populaţii a aces­tui mare oraş al ţării, care este Craiova, zeci de mii de cetăţeni i-au întîmpinat în vi­zita lor pe suveranul Iranului şi pe preşedintele Consiliului de Stat cu explozive manifes­tări de bucurie, cu flori, cu urale. Constantin Băbălău, preşe­dintele Consiliului popular al judeţului Dolj, primarul municipiului Craiova, Ion Ză­­văleanu, precum şi alte nota­bilităţi locale prezente la ae­roport au adresat Şahinşahului şi preşedintelui Consiliului de Stat urări de bun venit pe meleagurile olteneşti. O gar­­dă militară prezintă onorul. Un grup de copii oferă Maies­tăţii Sale, Şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, şi preşedintelui Nicolae Ceauşescu, buchete de flori. în uralele şi aplauzele cra­­iovenilor veniţi în întimpina­­re la aeroport, cortegiul ofi­cial se îndreaptă spre oraş. Electroputere îşi relevă virtuţile Primul punct al itinerariului este Uzina Electroputere. Sim­bol al dezvoltării industriale a Olteniei de astăzi, comple­xul de fabrici de la intrarea în Craiova se înfăţişează ca un dinamic şi viguros centru al industriei construcţiilor de maşini. De aici îşi iau dru­mul pe magistralele de oţel ale patriei, pe arterele fero­viare ale altor ţări cunoscu­tele locomotive electrice şi Diesel electrice „Electropute­­re“. Aici se produc transfor­matoare de forţă de mare pu­tere, agregate a căror auto­ritate tehnică s-a impus în peste 20 de ţări ale lumii. Em­blema Uzinei „Electroputere" este, de asemenea, Însemnul distinctiv a numeroase tipuri de motoare electrice şi apa­­rataj de medie şi înaltă ten­siune. Făuritorii bijuteriilor tehni­ce de mare complexitate, ca­re sunt produsele electrotehni­ce realizate aici, au primit cu dragoste, cu multă prietenie, pe şeful statului nostru, Ni­colae Ceauşescu, pe înaltul oaspete, Şahinşahul Iranu­lui, Mohammad Reza Pahlavi. Din discuţiile pe care le-am surprins în momentele ce au premers sosirea la u­­zină, în timpul vizitei, am re­ţinut faptul că ea este inter­pretată ca un semn al dorin­ţei înalţilor oaspeţi iranieni de a cunoaşte la faţa locului realizările poporului nostru, posibilităţile existente de a lărgi pe multiple planuri cola­borarea economică între Ro­mânia şi Iran. De altfel, u­­zina craioveană şi-a trimis primele „cărţi de vizită" în ţara prietenă , transformatoare de forţă de 150 şi 200 KVA, precum şi diverse tipuri de a­­parataj electrotehnic. în pre­zent se află în fază avansată de fabricaţie primele tipuri de separatoare electrice de 20 KV, care vor lua calea Iranului. Au fost şi vor fi aceste pro­duse, pe care hărnicia şi pri­ceperea muncitorilor craioveni le-au creat, mesaje concrete ale dorinţei şi posibilităţilor reale ale economiei noastre de a purta un dialog fructuos cu economia iraniană în folo­sul ambelor părţi. Cu deosebit interes, Şahin­şahul Iranului s-a oprit în secţiile fabricii de locomotive. Reţine îndelung atenţia înal­ţilor oaspeţi locomotiva elec­trică — produs de înaltă teh­nicitate asimilat nu de multă vreme. In cabina locomotivei are loc o scurtă discuţie între preşe­dintele Nicolae Ceauşescu şi Şahinşahul Iranului. Subiectul: perspectivele pe care le des­chide dezvoltării unei economii moderne înzestrarea transportu­rilor feroviare cu astfel de lo­comotive. Şeful statului român informează pe interlocutor a­­supra planurilor noastre de e­­lectrificare a magistralelor de cale ferată şi subliniază, în a­­ceastă ordine de idei, gradul înalt de eficienţă economică la care vor ajunge transportu­rile, mai ales în zonele de munte, cînd va fi extinsă utili­zarea locomotivelor electrice. Şahinşahul Iranului sublini­ază că şi ţara sa este îndea­proape preocupată de proble­ma modernizării transporturi­lor feroviare. Totodată, are cu­vinte de apreciere pentru mo­dul cum a fost realizată loco­motiva electrică românească, pentru performanţele ei tehni­ce înalte. Este vizitată în continuare fabrica de aparataj electric. Impresionează aici, în mod deosebit, dotarea tehnică, de înalt nivel calitativ, organiza­rea modernă a fluxului de pro­ducţie. Finalitatea procesului muncii este verificată cu meti­culozitate şi riguroasă exigenţă de către aparatele de precizie, precum şi de instalaţiile spe­ciale ale laboratorului de înal­tă tensiune. Pe întreg par­cursul vizitei, Maiestatea Sa Imperială îşi exprimă dorinţa de a cunoaşte cit mai îndea­proape organizarea producţiei, modalităţile de perfecţionare a calificării cadrelor, retribuţia acestora, înaltul oaspete îşi ex­primă aprecierea sa deosebită pentru capacitatea colectivului Uzinei „Electroputere" de a ţine pasul cu progresele înregistra­te pe plan mondial în acest domeniu. „Vă doresc toate succesele pe care le meritaţi din plin. Dat fiind ritmul schimbărilor pe care le-am remarcat aici, sunt sigur că într-un timp scurt uzina dv. va deveni unul din centrele cele mai importante de producţie a locomotivelor. Vă urez multe succese în con­tinuare". In încheierea vizitei, Şahin­şahul Iranului semnează în cartea de onoare a uzinei. In aplauzele sutelor de mun­citori ai uzinei, oaspeţii îşi iau rămas bun de la acest har­nic şi iscusit colectiv, în teritoriile chimiei Străbătînd străzile oraşului, de-a lungul cărora zeci de mii de localnici au ţinut să sa­lute cu căldură pe solii po­porului Iranian, pe conducă­torul iubit al poporului nos­tru, preşedintele Nicolae Ceauşescu, coloana oficială a maşinilor, escortată d­e moto­­ciclişti, se îndreaptă spre un alt puternic obiectiv indus­trial al Craiovei­ contempora­ne, edificat în anii socialis­mului, Combinatul chimic. De departe se profilează siluete­le argintii ale impresionan­tei întreprinderi chimice din care pornesc anual un milion tone de îngrăşăminte pe bază de azot, precum şi 70.000 tone produse chimice organice. Combinatul chimic poate fi considerat, atît prin vasta pa­noramă pe care o oferă, cît şi prin complexitatea proce­selor chimice ce au loc în u­­riaşele sale retorte — o ve­ritabilă cetate a chimiei ro­mâneşti. Şi colectivul acestei puterni­ce unităţi industriale face o primire călduroasă, prieteneas­că, distinşilor oaspeţi. La in­trare, în uralele sutelor de muncitori veniţi în întîm­pina­­re, oaspeţilor li se adresează o sinceră urare de bun-venit. Sunt prezenţi m­inistrul adjunct al industriei chimice, Nicolae Ionescu, directorul general al Combinatului, ing. Iustin Ro­goz, cadre din conducerea u­­zinei, specialişti. In fata unei machete, care înfăţişează sin­tetic imaginea uriaşului com­binat ce se întinde pe 100 de ha, se dau explicaţii amănun­ţite în legătură cu profilul şi capacitatea producţiei fabrici­lor aflate în funcţiune. Pre­şedintelui Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, şi Şahinşahului Iranului, Moha­mmad Reza Pahlavi Arya­mehr, li se prezintă succint is­toricul dezvoltării combinatu­­lui. Cei doi şefi de stat vizi­tează apoi, in maşini, vastul teritoriu al acestei împărăţii a chimiei, constituită dintr-o spectaculoasă ţesătură de ţevi şi rezervoare metalice. Preşe­dintelui Consiliului de Stat al României şi Şahinşahului Iranu­lui le este prezentată com­plexitatea procesului de pro­ducţie, nivelul de înzestrare tehnică, ultramodernă, carac­teristică a întregului combinat. Toate aceste calităţi tehnice, adăugîndu-şi hărnicia munci­torilor, constituie o explicaţie edificatoare a renumelui de care se bucură Combinatul chimic Craiova, atît în ţară, cît şi peste hotare, unde se exportă produsele sale. Ca şi în alte momente ale vizitei, suveranul Iranului, ros­tind cuvinte de preţuire pen­tru chimiştii craioveni, pentru munca lor şi calitatea produ­selor ce le obţin, îşi expri­mă convingerea că obiectivele industriale vizitate oferă un argument în plus pentru pros­pectarea de noi posibilităţi destinate dezvoltării cooperă­rii economice româno — Ira­niene. La încheierea vizitei In N. Popescu — BOGDANEŞTI Nicolae DRAGOŞ Adrian IONESCU (continuare în pag. a 4-a)

Next