Flacăra Iaşului, iulie 1970 (Anul 26, nr. 7398-7424)
1970-07-22 / nr. 7416
Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXVI, nr. 7416 Miercuri, 22 iulie 1970 4 pagini, 30 bani X 1 5 _____ 5 mmmmmummam IO ml Et I cealaltă risineste Poate mai mult ca oricînd condițiile specifice ale desfășurării activității economice din acest an impun luarea de măsuri complexa în toate întreprinderile pentru valorificarea superioară a potenţialului de care dispun şi în primul rind a materiilor şi materialelor. Obţinerea din aceeaşi cantitate de materii prime şi materiale a unui volum sporit de produse cu caracteristici calitative superioare, precum şi diminuarea cheltuielilor materiale la 1.000 de lei producţie marfă constituie factori hotăritori în acţiunea de ridicare a eficienţei întregii activităţi economice. Acum, cînd am trecut de jumătatea anului şi se cunosc realizările primului semestru, se poate trage concluzia că ritmul şi proporţia îndeplinirii planului pe 1970 şi a angajamentelor luate reflectă în mare măsură posibilităţile şi rezervele existente în întreprinderi. Recent, am analizat la Uzina de reparaţii auto modul în care colectivul de muncă se preocupă de folosirea mai bună a capacităţilor de producţie, a timpului de lucru, de atragerea în circuitul productiv a rezervelor existente. Am constatat, astfel, că în primul semestru uzina şi-a îndeplinit şi depăşit sarcinile de plan la principalii indicatori. Producţia globală a fost depăşită cu 6,2 procente, producţia marfă vîndută şi încasată cu 2,9 procente, iar volumul beneficiilor cu 36,2 la sută. De asemenea, la principalele produse planul a fost realizat şi depăşit: reparaţii automobile - 102,6 la sută ; producţia de piese de schimb - 105,3 la sută; lucrări cu caracter industrial - 145 la sută. La prima vedere, s-ar părea că uzina are o activitate economico-financiară foarte bună. Lucrurile nu stau Insa La Uzina de reparaţii auto chiar aşa. După cum se ştie, la această uzină ponderea în cheltuielile materiale de producţie o deţin materialele şi piesele de schimb (peste 60 la sută). In primul semestru, la volumul cheltuielilor materiale planificate, unitatea a obţinut economii în valoare de 865.000 lei, din care numai 51.000 lei pe seama diminuării unor articole de calculare, deci prin efort propriu al uzinei, iar 814.000 lei pe seama modificărilor structurii producției, deci fără efort propriu. Rezultă astfel că cea mai mare parte a economiilor sus-amintite nu se datoresc unor măsuri concrete sau iniţiativei colectivului uzinei, ci doar modificărilor intervenite la sortimente, modificări indicate, de altfel, de organul tutelar. Economiile datorate, intr-adevăr, unor eforturi depuse de uzină, rămin astfel destul de mici şi reflectă încă o dată cit de multe posibilităţi au rămas nevalorificate. Uzina a reuşit să obţină în trimestrul al ll-lea o economie de metal doar de 9,3 tone şi aceasta pe seama unor lucrări mărunte la radiatoare, cardane, şasiuri etc. Economiile din efort propriu ar fi fost mult mai mari dacă uzina, de pildă, nu depăşea volumul cheltuielilor de regie. Astfel, la reparaţiile curente de utilaje, depăşirea este de 34.000 de lei, la reparaţiile şi întreţinerea clădirilor , de 264.000 lei, iar la alte cheltuieli de 10.000 lei. Se poate aprecia deci, că ceea ce s-a adunat cu o mină s-a risipit cu cealaltă. După cum ne spunea tovarăşul Paul Ionescu, contabilul şef al uzinei, parţial aceste depăşiri au şi cauze obiective, ele constînd în modificările structurii producţiei la indicaţiile organului tutelar şi reamplasarea unui sector de producţie industrial în cartierul Păcurari etc. Dar, in majoritatea lor, carenţele sunt generate de insuficienta preocupare a colectivului pentru îmbunătăţirea situaţiei economicofinanciare. Bunăoară, un robinet de scurgere a economiilor realizate îl constituie volumul încă ridicat de rebuturi înregistrat la secţia turnătorie. Este adevărat că in ultimul timp, comparativ cu trimestrul I, cînd rebuturile deţineau o pondere de aproximativ 20 la sută din totalul pieselor realizate de secţie, s-au obţinut unele realizări. Dar, posibilităţile de reducere a pierderilor din rebuturi nu sunt încă epuizate. Dacă în trimestrul I valoarea pierderilor din rebuturi se cifra la 33.000 lei, sumă integral trecută pe costurile de producţie, în trimestrul al ll-lea acestea au însumat 23.196 lei, din care 1.196 lei s-au imputat unor persoane făcute răspunzătoare de producerea lor. I. ȘCHIOPU A. BARTIC (continuare In pag. a 2-a) I . Căminul studenţesc al Institutului de medicină şi farmacie din Iaşi, recent finisat de constructori, îşi aşteaptă locatarii. Foto:s. leonid—coresp. Plenara Comitetului judeţean Iaşi al U.T.C. Ieri a avut loc plenara Comitetului judeţean Iaşi al U.T.C. cu următoarea ordine de zi: — Informare privind activitatea Comitetului judeţean U.T.C., a organelor şi organizaţiilor U.T.C., pentru educarea politico-ideologică, moralcetăţenească şi patriotică a tineretului. La plenară a luat parte tov. Gh. Cilibiu, secretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. Au participat, de asemenea, activişti ai comitetelor judeţean şi municipal U.T.C., secretari ai comitetelor U.T.C. din întreprinderi şi instituţii, şefii comisiilor politico-ideologice ale comitetelor U.T.C. din întreprinderi, instituţii şi comune, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi ai unor instituţii care contribuie la munca de educare a tineretului. Referatul prezentat de tovarăşul Gh. Rusu, secretar al Comitetului judeţean Iaşi al U.T.C., şi dezbaterile care au urmat au reliefat atenţia ce a fost acordată creării unui cadru informativ cit mai larg, a unui sistem de pregătire politico-ideologic apt să influenţeze tineretul în sensul cunoaşterii şi aprofundării documentelor de partid şi de stat, a hotărîrilor ce au determinat profunde transformări înnoitoare in viaţa societăţii noastre, descifrarea sensurilor evenimentelor interne şi internaţionale actuale. Obiectivul central al Întregii munci politico-ideologice în rîndul tuturor categoriilor de tineri i-a constituit, în ultima perioadă, cunoaşterea şi însuşirea temeinică a documentelor Congresului al X-lea al P.C.R. In cele 450 de cercuri de studiere şi dezbateri pe aceste teme au fost cuprinşi aproape 65.000 de tineri din toate sectoarele de activitate. Au foi organizate, de asemen cercuri de studiere a SMf- lui U.T.C. in şcolile genale, profesionale, licee teoretic şi de specialitate, In unele întreprinderi. In afara unor astfel de acţiuni cu caracter permanent, s-au iniţiat numeroase expuneri, simpozioane, conferinţe, discuţii — reprezentînd programe proprii ale organizaţiilor U.T.C. Vorbitorii au subliniat, totodată, eficienţa unor forme şi metode concrete ale muncii politice, cunfini in- formările sub formă de întrebări şi răspunsuri, cluburile de informare politică, cercurile teoretice şi ateneele studenţeşti, întîlnirile tinerilor cu activişti de partid şi de stat, cu personalităţi ale vieţii culturale şi ştiinţifice etc. Scoţînd în relief contribuţia substanţială a tineretului din judeţul nostru la aplicarea în viaţă a politicii partidului, — urmare firească a muncii politico-educative desfăşurate de către organizaţiile U.T.C. sub conducerea organizaţiilor de partid — participanţii la dezbateri au arătat că unele organizaţii U.T.G., îndeosebi de pe şantierele de construcţii şi din C.A.P., nu acordă atenţia cuvenită muncii educative, fapt ce are ca urmare acta de indisciplină, risipă de materiala, nefolosirea raţională a utilajelor, fluctuaţia cadrelor pe şantiere, slaba angajare a tineretului din unele comune la campaniile agricole care cer un număr sporit de braţe de muncă. O recentă anchetă efectuată de centrul de cercetări pentru problemele tineretului — grupul Iaşi — arată că circa 70 la sută din tinerii de la sate sunt dispersaţi în cea mai mare parte a anului, risipindu-şi inutil fondul de timp. Ansamblul complex al relaţiilor de viaţă impuse de societatea contemporană fac imperios necesară formarea tînărului ca cetăţean. Fără îndoială — au subliniat vorbitorii— în această direcţie au fost în continuare în pag. a 3-a) A In pagina a 2-a B La sate Munca cu filmul nu se reduce la simpla vizionare Statuia primului învăţător din ţara noastră, Gheorghe Asachi, din grădina Şcolii generale nr. 1 din Iaşi. Pot« i L. stratulat — «pr«ap. Proletari din toate ţari Obiectivul nr. 1 -secerișul IMEDIAT DUPĂ STRINSUL RECOLTEI. LA SEMĂNATUL CULTURILOR SUCCESIVE Mecanizatorii de la I.A.S. Galata dau zor cu recoltatul griului. Cu ajutorul celor 8 combine, ei au strîns deja griul de pe 127 de hectare din 387 de hectare existente. In urma combinelor, lucrează 5 prese de balotat şi 5 sănioaie care şi eliberează miriştea de paie. In felul acesta, mecanizatorii au avut asigurat front de lucru la arat pe 100 de hectare. Lucrind în două schimburi, pe patru tractoare, ei au reuşit pînă acum să are 70 de hectare din care 25 de hectare au şi fost însăminţate cu culturi succesive. Se lucrează In acelaşi timp la strinsul lucerne. S-a efectuat deja clasa a III-a pe 320 de htare, recolta de alte 170 de hect fiind cosită şi admistrată animale la iesle. Cei mai nici din rîndul i conizatorilor cari fectuează aceste crări s-au dovedit Ion Timofte, Cstantin Mihalac Gheorghe Sicriei Emil Pălăduţă, Costantin Olaru Gheorghe Iacobuţ Cu toate cele 10 combine, în lanuri Lucrarea la care sunt concentrate principalele forţe ale mecanizatorilor şi cooperatorilor din Busia o constituie recoltatul păioaselor. Pînă acum, aici au fost treierate deja mazărea şi orzul şi se continuă din plin cu strinsul griului. Din 430 de hectare eare ocupă această cultură, 80 de hectare au fost deja eliberate de recoltă şi de baloţii de paie. Ieri, puteau fi văzute la lucru în tarlalele de la punctele .Cotul lui Guţă", ,Şesul Stîncii* şi „Văduleţ" toate cele 10 combine ale secţiei de mecanizare. Din rîndul tractoriştilor s-au evidenţiat in mod deosebit C. Tudor, Gh. Ichim, V. Croitoru, precum şi mecanicul Gh. Tudor. Secerişul griului este continuat din plin. Mecanizatorii şi cooperatorii sunt hotărîţi să strîngă recolta cit mai repede şi fără pierderi. Toasturile rostite luni la masa oferită de Comitetul Executiv al C. C. al C. R. la aniversarea tovarăşului Cheomhe Stoica Toastul tovarăşului NICOLAI CEAUŞESCU După cum s-a anunţat, Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român a oferit luni o Dragă tovarăşe Stoica, Stimaţi tovarăşi, Reuniunea de astă-seară e consacrată unui eveniment important: Împlinirii de către tovarăşul Stoica a 78 de ani de viaţă şi a peste 50 de ani de activitate în mişcarea revoluţionară. A plăcut să ajungi la o virstă înaintată, cînd viaţa pe care ai trăit-o ai inchinat-o unor idealuri măreţe — idealurilor socialismului şi comunismului — ai consacrat-o bunăstării poporului, intereselor naţiunii tale socialiste. Viaţa şi activitatea tovarăşului Gheorghe Stoica ii face cinste nu numai lui, ci şi partidului nostru. El este unul din militanţii vechi al partidului care incă din tinereţe s-au înrolat in mişcarea socialistă şi apoi în rândurile Partidului Comunist Român, contopindu-se cu năzuinţele de libertate, de dreptate socială şi de independenţă naţională ale poporului nostru. El se numără printre acei care au luat parte la primul Congres de constituire a Partidului Comunist Român, Îndeplinind apoi munci de conducere, inclusiv pe aceea de secretar al Comitetului Central, în condiţiile activităţii ilegale a partidului nostru, în anii luptelor grele desfăşurate de comunişti, de proletariatul român împotriva reacţiunii interne şi a dominaţiei imperialiste străine. La chemarea partidului, Împreună cu sute şi sute de comunişti şi antifascişti români, tovarăşul Stoica a mers în Spania, unde a participat la lupta împotriva fascismului, care tindea la înrobirea popoarelor, la lupta pentru apărarea democraţiei. Trebuie să subliniem că asemenea militanţi ca tovarăşul Gheorghe Stoica, care nu au precupeţit nimic în lupta revoluţionară, au contribuit ca Partidul Comunist Român, clasa muncitoare, poporul român, să poată desfăşura cu succes mari bătălii politice şi, cu modestie spunînd, să se numere printre detaşamentele de frunte care s-au ridicat împotriva fascismului în Europa. Au fost multe momente de seamă ale istoriei partidului şi patriei noastre la care tovarăşul Gheorghe Stoica a participat în anii ilegalităţii. Menţionez acestea, cu atit mai mult cu cît peste cîteva luni vom sărbători 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român — moment de o importanţă covîrşitoare în istoria luptelor revoluţionare din România, a mişcării noastre muncitoreşti, înfiinţarea partidului nostru şi-a avut rădăcinile în dezvoltarea economico-socială a patriei şi tocmai de aceea el a putut să se dezvolte şi să conducă cu sucmasă cu prilajul celei de-a 70-a aniversări a zilei de naştere a tovarăşului Gheorghe Stoica, membru al Comitetului ces luptei pentru transformarea revoluţionară a României. Cu atât mai mult merită să subliniem acest lucru astăzi, când legarea mişcării muncitoreşti, a partidelor comuniste de propriile popoare, transformarea lor un port-drapel şi conducător al acestora este problema primordială pentru dezvoltarea cu succes a luptei revoluţionare, pentru victoria socialismului, pentru apărarea păcii în lume. Partidul Comunist Român are meritul că, fiind strâns legat de poporul român, de clasa muncitoare, de forţele revoluţionare din patria noastră, a ştiut Întotdeauna să judece evenimentele şi să-şi elaboreze linia politică în context cu interesele generale ale progresului social, ale cauzei socialismului. Şi astăzi, analizlnd dezvoltarea şi perspectivele mişcării revoluţionare, partidul nostru porneşte de la condiţiile social-istorice date, de la faptul că in lume există 14 state socialiste, că sistemul socialist mondial se poate afirma numai in măsura in care acţionează unitar. Noi considerăm că Înţelegerea noilor condiţii istorice, Înţelegerea ideii Independenţei naţionale, a respectului suveranităţii,a neamestecului în treburile interne, a dreptului fiecărui partid comunist şi al fiecărei naţiuni de a-şi hotărî destinele de sine stătător este determinantă pentru victoria cauzei socialismului şi păcii, precum şi pentru însuşi progresul şi civilizaţia omenirii. Sărbătorind pe tovarăşul Stoica, unul din militanţii vechi ai partidului nostru, sărbătorim pe cei care întotdeauna au înţeles că a fi comunist inseamnă a fi un pas cu vremea, cu dezvoltarea socială, cu ceea ce este nou. Partidul nostru poate fi mîndru că acţionează In continuare alături de tot ceea ce este progresist, că luptă pentru dezvoltarea in noile condiţii a marxism-leninismului, pentru progresul socialismului şi comunismului în lume. Tovarăşul Stoica a luptat, cum am reamintit, in Spania; el a luptat in războiul împotriva Germaniei hitleriste, ca atîtea alte sute de mii de cetăţeni ai patriei noastre. După eliberare, el a îndeplinit numeroase sarcini de răspundere — şi le-a indeplinit bine. A înţeles întotdeauna că trebuie să meargă acolo unde îl trimite partidul, unde este necesar să acţioneze pentru realizarea in viaţă a liniei generale a partidului. Am lucrat direct cu tovarăşul Stoica, inclusiv aici, in Dobrogea Ştiu cu cită pasiune, cu cită hotărîre a acţionat in acele împrejurări. Şi astăzi, în calitate de membru al Comitetului Executiv al Comitetului Central, ştim cu cită pasiune, cu cită fermitate acţionează Executiv al C.C. al P.C.R. La festivitate, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Gheorghe Stoica au rostit toasturi, pentru a contribui nu numai la elaborarea liniei generale a partidului nostru, dar şi la transpunerea ei în viaţă — attt in problemele transformării socialiste a patriei, cit şi in problemele politicii Internaţionale. Noi ii sărbătorim pe tovarăşul Stoica ca pe unul din tovarăşii de luptă vechi, cu care mulţi de aici am luptat in ilegalitate, cu care toţi lucrăm acum Împreună. Ştim că întotdeauna, preocuptndu-se de interesele generale ale clasei muncitoare, ale poporului, el a avut in vedere că acestea pot fi îndeplinite in condiţiuni bune numai in măsura in care partidul este puternic, unit, neadmiţind niciodată acţiuni care să dăuneze unităţii partidului, făcând totul pentru întărirea unităţii sale de monolit. Relev acest lucru, tovarăşi, ca pe o Învăţătură principală a istoriei partidului nostru, învăţătură pe care o vom sublinia şi la aniversarea celor 50 de ani de existenţă ai săi. Ştim cu toţii că unitatea a fost baza succeselor partidului şi că, atunci clnd nu a existat unitate, partidul nu şi-a putut îndeplini rolul. Pentru ca un partid comunist — inclusiv partidul nostru —■ să-şi îndeplinească rolul de forţă politică conducătoare a societăţii în făurirea socialismului şi comunismului, el trebuie să fie puternic, unit şi să nu admită in rândurile sale nici un fel de fisură. Democraţia socialistă, democraţia partinică presupune discuţii, dezbateri libere, elaborarea colectivă a liniei politice, activitate colectivă pentru înfăptuirea ei. Totodată, ea presupune o disciplină fermă care să nu permită nimănui să se abată de la hotărîri sau, atunci cind aceasta se intimplă, să se ia toate măsurile necesare pentru a apăra partidul, unitatea sa, pentru a garanta clasei muncitoare, naţiunii socialiste, forţa care s-o conducă spre victorie, spre socialism, spre comunism. Doresc să adresez tovarăşului Gheorghe Stoica cele mai calde şi sincere felicitări din partea mea şi a voastră, a tuturor, din partea Comitetului nostru Central, a partidului, a poporului nostru. Doresc să-i urez ani mulţi ca, împreună cu conducerea partidului, cu partidul, cu poporul nostru, să meargă ferm înainte spre realizarea programului stabilit de Congresul al X-lea, pentru a face ca patria noastră să devină tot mai puternică, tot mai bogată, tot mai înaintată. In felul acesta vom contribui la întărirea sistemului socialist mondial, la realizarea unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti, la victoria cauzei socialismului şi păcii în lume. îţi doresc, tovarăşe Stoica, multă sănătate, multă fericire. Toastul tovarăşului 9 Gheorghe Stoica Dragi tovarăşi şi tovarăşe, Aş dori, înainte de toate, să mulţumesc Comitetului Executiv pentru Înalta apreciere dată activităţii mele, să mulţumesc tovarăşului Ceauşescu pentru cuvintele bune, tovărăşeşti, pe care mi le-a adresat şi, totodată, să mă declar intrutotul de acord cu conţinutul politic al cuvîntării sale. Îndreptată spre întărirea continuă a partidului nostru, a rolului său, a forţei şi unităţii sale, spre întărirea — pe baza respectării independenţei şi suveranităţii fiecărui partid — a unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Aş dori, de asemenea, să folosesc acest prilej pentru a adresa mulţumiri tovarăşilor, organizaţiilor obşteşti, care m-au felicitat la aniversarea zilei mele de naştere. Tovarăşi, la vîrsta la care am ajuns, desigur că mi-am făcut un anumit bilanţ al drumului parcurs, al vieţii şi activităţii mele sociale, întrebîndu-mă dacă am dat tot ce a trebuit să dau, dacă acţiunile pe care le-am întreprins şi-au atins ţelul. Analizîndu-mi activitatea din decursul acestor 55 de ani consacraţi mişcării revoluţionare, începind Încă din perioada dinaintea formării Partidului Comunist, m-am oprit mult asupra luptei partidului nostru, privind-o prin prisma învăţăturilor vieţii acumulate pînă acum. M-am întrebat cum aş acţiona dacă soarta m-ar pune din nou să-mi aleg drumul. Ştim că drumul nostru nu a fost un triumf neîntrerupt, presărat cu flori şi aplauze, ci a fost un drum greu ; au existat victorii mari, dar şi greşeli, şi nu puţine; au fost multe înaintări, dar şi retrageri. Cu toate acestea, trebuie să vă spun, tovarăşi, cu toată sinceritatea că, dacă soarta m-ar pune in faţa unei asemenea situaţii, eu tot acest drum aş alege, tot acest partid aş alege. Un partid trebuie analizat nu numai prin prisma slăbiciunilor şi greşelilor sale, trebuie apreciat în primul rind prin capacitatea lui de a conduce, um şi organiza masele in momentele de răscruce ale istoriei. Or, tocmai în asemenea momente — şi mă gîndesc în primul rînd la 23 August 1944 — partidul nostru a fost capabil să strîngă forţele cele mai vii ale naţiunii şi să le îndrepte împotriva duşmanului. Capacitatea şi arta unui adevărat partid marxist-leninist constă şi nu a şti, in fiecare etapă a dezvoltării societăţii), dar mai cu seamă in momentele de răscruce, să găsească aliaţii cu care să realizeze cotitura necesară. Partidul nostru a fost în stare să strîngă toate forţele posibile şi să întoarcă un front uriaş împotriva duşmanului de atunci. Istoria nu cunoaşte multe cazuri similare celui din 1944, cind partidul nostru comunist a mobilizat întreaga armată să întoarcă armele împotriva cotropitorilor fascişti. Marea capacitate politico-organizatorică a partidului nostru s-a dovedit apoi in lunile următoare eliberării, cînd a închegat alianţa muncitorimii cu ţărănimea, cu intelectualitatea, pentru a obţine desăvîrşirea revoluţiei burghezo-democratice şi apoi cucerirea puterii, victoria revoluţiei socialiste, trecerea la făurirea noii orînduiri. De aceea, tovarăşi, se poate spune cu deplin temei că partidul nostru s-a dovedit un partid bun, capabil să conducă clasa sa, poporul, spre împlinirea destinului socialist. Izvorul acestei capacităţi constă în aceea că la baza ideologiei sale a stat şi stă marxism-leninismul. Spunînd toate acestea, multE (continuare In pag. 3-a)