Flacăra Iaşului, iulie 1970 (Anul 26, nr. 7398-7424)

1970-07-22 / nr. 7416

Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXVI, nr. 7416 Miercuri, 22 iulie 1970 4 pagini, 30 bani X 1 5 _____ 5 mmmmmummam IO ml Et I cealaltă risineste Poate mai mult ca oricînd condițiile specifice ale desfă­șurării activității economice din acest an impun luarea de măsuri complexa în toate întreprinderile pentru valorificarea superioară a potenţialului de care dispun şi în primul rind a materiilor şi materialelor. Obţinerea din aceeaşi cantitate de materii prime şi materiale a unui volum sporit de pro­duse cu caracteristici calitative superioare, precum şi dimi­nuarea cheltuielilor materiale la 1.000 de lei producţie marfă constituie factori hotăritori în acţiunea de ridicare a efici­enţei întregii activităţi economice. Acum, cînd am trecut de jumătatea anului şi se cunosc realizările primului semestru, se poate trage concluzia că ritmul şi proporţia îndeplinirii planului pe 1970 şi a angaja­mentelor luate reflectă în mare măsură posibilităţile şi rezer­vele existente în întreprinderi. Recent, am analizat la Uzina de reparaţii auto modul în care colectivul de muncă se preocupă de folosirea mai bună a capacităţilor de producţie, a timpului de lucru, de atra­gerea în circuitul productiv a rezervelor existente. Am con­statat, astfel, că în primul semestru uzina şi-a îndeplinit şi depăşit sarcinile de plan la principalii indicatori. Producţia globală a fost depăşită cu 6,2 procente, producţia marfă vîndută şi încasată cu 2,9 procente, iar volumul beneficii­lor cu 36,2 la sută. De asemenea, la principalele produse planul a fost realizat şi depăşit: reparaţii automobile - 102,6 la sută ; producţia de piese de schimb - 105,3 la sută; lucrări cu caracter industrial - 145 la sută. La prima vedere, s-ar părea că uzina are o activitate economico-financiară foarte bună. Lucrurile nu stau Insa La Uzina de reparaţii auto chiar aşa. După cum se ştie, la această uzină ponderea în cheltuielile materiale de producţie o deţin materialele şi piesele de schimb (peste 60 la sută). In primul semestru, la volumul cheltuielilor materiale planificate, unitatea a obţi­nut economii în valoare de 865.000 lei, din care numai 51.000 lei pe seama diminuării unor articole de calculare, deci prin efort propriu al uzinei, iar 814.000 lei pe seama modificărilor structurii producției, deci fără efort propriu. Rezultă astfel că cea mai mare parte a economiilor sus-a­­mintite nu se datoresc unor măsuri concrete sau iniţiativei colectivului uzinei, ci doar modificărilor intervenite la sortimente, modificări indicate, de altfel, de organul tutelar. Economiile datorate, intr-adevăr, unor eforturi depuse de uzină, rămin astfel destul de mici şi reflectă încă o dată cit de multe posibilităţi au rămas nevalorificate. Uzina a reuşit să obţină în trimestrul al ll-lea o economie de metal doar de 9,3 tone şi aceasta pe seama unor lucrări mărunte la radiatoare, cardane, şasiuri etc. Economiile din efort propriu ar fi fost mult mai mari dacă uzina, de pildă, nu depăşea volumul cheltuielilor de regie. Astfel, la reparaţiile curente de utilaje, depăşirea este de 34.000 de lei, la reparaţiile şi întreţinerea clădirilor , de 264.000 lei, iar la alte cheltuieli de 10.000 lei. Se poate aprecia deci, că ceea ce s-a adunat cu o mină s-a risipit cu cealaltă. După cum ne spunea tovarăşul Paul Ionescu, contabilul şef al uzinei, parţial aceste depăşiri au şi cauze obiective, ele constînd în modificările structurii producţiei la indicaţiile organului tutelar şi reamplasarea unui sector de producţie industrial în cartierul Păcurari etc. Dar, in majo­ritatea lor, carenţele sunt generate de insuficienta preocu­pare a colectivului pentru îmbunătăţirea situaţiei economico­­financiare. Bunăoară, un robinet de scurgere a economiilor realizate îl constituie volumul încă ridicat de rebuturi înre­gistrat la secţia turnătorie. Este adevărat că in ultimul timp, comparativ cu trimestrul I, cînd rebuturile deţineau o pondere de aproximativ 20 la sută din totalul pieselor realizate de secţie, s-au obţinut unele realizări. Dar, posibilităţile de reducere a pierderilor din rebuturi nu sunt încă epuizate. Dacă în trimestrul I valoarea pierderilor din rebuturi se cifra la 33.000 lei, sumă integral trecută pe costurile de producţie, în trimestrul al ll-lea acestea au însumat 23.196 lei, din care 1.196 lei s-au imputat unor persoane făcute răspunzătoare de producerea lor. I. ȘCHIOPU A. BARTIC (continuare In pag. a 2-a) I . Căminul studenţesc al Institutului de medicină şi farmacie din Iaşi, recent finisat de constructori, îşi aşteaptă locatarii. Foto:­s. leonid—coresp. Plenara Comitetului judeţean Iaşi al U.T.C. Ieri a avut loc plenara Co­mitetului judeţean Iaşi al U.T.C. cu următoarea ordine de zi: — Informare privind activi­tatea Comitetului judeţean U.T.C., a organelor şi organi­zaţiilor U.T.C., pentru educa­rea politico-ideologică, moral­­cetăţenească şi patriotică a ti­neretului. La plenară a luat parte tov. Gh. Cilibiu, secretar al Co­mitetului judeţean Iaşi al P.C.R. Au participat, de asemenea, activişti ai comitetelor jude­ţean şi municipal U.T.C., se­cretari ai comitetelor U.T.C. din întreprinderi şi instituţii, şefii comisiilor politico-ideolo­­gice ale comitetelor U.T.C. din întreprinderi, instituţii şi co­mune, reprezentanţi ai orga­nizaţiilor de masă şi ai unor instituţii care contribuie la munca de educare a tineretu­lui. Referatul prezentat de tova­răşul Gh. Rusu, secretar al Comitetului judeţean Iaşi al U.T.C., şi dezbaterile care au urmat au reliefat atenţia ce a fost acordată creării unui ca­dru informativ cit mai larg, a unui sistem de pregătire poli­tico-ideologic apt să influen­ţeze tineretul în sensul cu­noaşterii şi aprofundării docu­mentelor de partid şi de stat, a hotărîrilor ce au determinat profunde transformări înnoi­toare in viaţa societăţii noas­tre, descifrarea sensurilor eve­nimentelor interne şi interna­ţionale actuale. Obiectivul central al Între­gii munci politico-ideologice în rîndul tuturor categoriilor de tineri i-a constituit, în ultima perioadă, cunoaşterea şi însu­şirea temeinică a documente­lor Congresului al X-lea al P.C.R. In cele 450 de cercuri de studiere şi dezbateri pe aceste teme au fost cuprinşi aproape 65.000 de tineri din toate sec­toarele de activitate. Au foi organizate, de asemen cercuri de studiere a SMf- lui U.T.C. in şcolile genale, profesionale, licee teoretic şi de specialitate, In unele între­prinderi. In afara unor astfel de acţiuni cu caracter perma­nent, s-au iniţiat numeroase expuneri, simpozioane, confe­rinţe, discuţii — reprezentînd programe proprii ale organiza­ţiilor U.T.C. Vorbitorii au sub­liniat, totodată, eficienţa unor forme şi metode concrete ale muncii politice, cu­n­fini in-­ formările sub formă de între­bări şi răspunsuri, cluburile de informare politică, cercu­rile teoretice şi ateneele stu­denţeşti, întîlnirile tinerilor cu activişti de partid şi de stat, cu personalităţi ale vieţii culturale şi ştiinţifice etc. Scoţînd în relief contribu­ţia substanţială a tineretului din judeţul nostru la aplicarea în viaţă a politicii partidului, — urmare firească a muncii politico-educative desfăşurate de către organizaţiile U.T.C. sub conducerea organizaţiilor de partid — participanţii la dezbateri au arătat că unele organizaţii U.T.G., îndeosebi de pe şantierele de construcţii şi din C.A.P., nu acordă atenţia cuvenită muncii educative, fapt ce are ca urmare acta de in­disciplină, risipă de materiala, nefolosirea raţională a utilaje­lor, fluctuaţia cadrelor pe şan­tiere, slaba angajare a tinere­tului din unele comune la cam­paniile agricole care cer un număr sporit de braţe de mun­că. O recentă anchetă efectua­tă de centrul de cercetări pen­tru problemele tineretului — grupul Iaşi — arată că circa 70 la sută din tinerii de la sate sunt dispersaţi în cea mai mare parte a anului, risipin­­du-şi inutil fondul de timp. Ansamblul complex al rela­ţiilor de viaţă impuse de so­cietatea contemporană fac im­perios necesară formarea tînă­­rului ca cetăţean. Fără îndo­ială — au subliniat vorbitorii— în această direcţie au fost în­­ ­continuare în pag. a 3-a) A In pagina a 2-a B La sate Munca cu filmul nu se reduce la simpla vizionare Statuia primului învăţător din ţara noastră, Gheorghe Asachi, din grădina Şcolii generale nr. 1 din Iaşi. Pot« i L. stratulat — «pr«ap. Proletari din toate ţari Obiectivul nr. 1 -secerișul IMEDIAT DUPĂ STRINSUL RECOLTEI. LA SEMĂNATUL CULTURILOR SUCCESIVE Mecanizatorii de la I.A.S. Galata dau zor cu recoltatul griului. Cu ajutorul celor 8 combine, ei au strîns deja griul de pe 127 de hec­tare din 387 de hec­tare existente. In urma combinelor, lu­crează 5 prese de balotat şi 5 săni­­oaie care şi elibe­rează miriştea de paie. In felul aces­ta, mecanizatorii au avut asigurat front de lucru la arat pe 100 de hectare. Lu­­crind în două schim­buri, pe patru trac­toare, ei au reuşit pînă acum să are 70 de hectare din care 25 de hectare au şi fost însămin­­ţate cu culturi suc­cesive. Se lucrează In a­­celaşi timp la strin­­sul lucerne­. S-a e­­fectuat deja clasa a III-a pe 320 de h­tare, recolta de alte 170 de hect fiind cosită şi ad­mistrată animale la iesle. Cei mai­­ nici din rîndul i conizatorilor cari fectuează aceste crări s-au doved­it Ion Timofte, C­stantin Mihalac Gheorghe Sicriei Emil Pălăduţă, Co­stantin Olaru Gheorghe Iacobuţ Cu toate cele 10 combine, în lanuri Lucrarea la care sunt concentrate principalele forţe a­­le mecanizatorilor şi cooperatorilor din Busia o constituie re­coltatul păioaselor. Pînă acum, aici au fost treierate deja mazărea şi orzul şi se continuă din plin cu strinsul griului. Din 430 de hectare eare ocupă această cultură, 80 de hec­tare au fost deja e­­liberate de recoltă şi de baloţii de paie. Ieri, puteau fi vă­zute la lucru în tar­­lalele de la puncte­le .Cotul lui Guţă", ,Şesul Stîncii* şi „Văduleţ" toate cele 10 combine ale sec­ţiei de mecanizare. Din rîndul tractoriş­tilor s-au evidenţiat in mod deosebit C. Tudor, Gh. Ichim, V. Croitoru, precum şi mecanicul Gh. Tu­dor. Secerişul griului este continuat din plin. Mecanizatorii şi cooperatorii sunt hotărîţi să strîngă recolta cit mai re­pede şi fără pier­deri. Toasturile rostite luni la masa oferită de Comitetul Executiv al C. C. al C. R. la aniversarea tovarăşului Cheomhe Stoica Toastul tovarăşului NICOLAI CEAU­ŞESCU­ După cum s-a anunţat, Co­mitetul Executiv al Comitetu­lui Central al Partidului Co­munist Român a oferit luni o Dragă tovarăşe Stoica, Stimaţi tovarăşi, Reuniunea de astă-seară e consacrată unui eveniment important: Împlinirii de către tovarăşul Stoica a 78 de ani de viaţă şi a peste 50 de ani de activitate în mişcarea re­voluţionară. A plăcut să ajungi la o virstă înaintată, cînd viaţa pe care ai trăit-o ai inchinat-o unor idealuri măreţe — idea­lurilor socialismului şi comu­nismului — ai consacrat-o bu­năstării poporului, intereselor naţiunii tale socialiste. Viaţa şi activitatea tovarăşului Gheorghe Stoica ii face cinste nu numai lui, ci şi partidului nostru. El este unul din mi­litanţii vechi al partidului ca­re incă din tinereţe s-au în­rolat in mişcarea socialistă şi apoi în rândurile Partidului Co­munist Român, contopindu-se cu năzuinţele de libertate, de dreptate socială şi de inde­pendenţă naţională ale po­porului nostru. El se numără printre acei care au luat par­te la primul Congres de con­stituire a Partidului Comunist Român, Îndeplinind apoi munci de conducere, inclusiv pe a­­ceea de secretar al Comite­tului Central, în condiţiile ac­tivităţii ilegale a partidului nostru, în anii luptelor grele desfăşurate de comunişti, de proletariatul român împotriva reacţiunii interne şi a domi­naţiei imperialiste străine. La chema­rea partidului, Împreu­nă cu sute şi sute de comu­­nişti şi antifascişti români, tovarăşul Stoica a mers în Spania, unde a participat la lupta împotriva fascismului, care tindea la înrobirea po­poarelor, la lupta pentru apă­rarea democraţiei. Trebuie să subliniem că asemenea mili­tanţi ca tovarăşul Gheorghe Stoica, care nu au precupeţit nimic în lupta revoluţionară, au contribuit ca Partidul Co­munist Român, clasa munci­toare, poporul român, să poa­tă desfăşura cu succes mari bătălii politice şi, cu modes­tie spunînd, să se numere printre detaşamentele de frun­te care s-au ridicat împotriva fascismului în Europa. Au fost multe momente de seamă ale istoriei partidului şi patriei noastre la care tova­răşul Gheorghe Stoica a par­ticipat în anii ilegalităţii. Men­ţionez acestea, cu atit mai mult cu cît peste cîteva luni vom sărbători 50 de ani de la constituirea Partidului Co­munist Român — moment de o importanţă covîrşitoare în istoria luptelor revoluţionare din România, a mişcării noas­tre muncitoreşti, înfiinţarea partidului nostru şi-a avut ră­dăcinile în dezvoltarea econo­­mico-socială a patriei şi toc­mai de aceea el a putut să se dezvolte şi să conducă cu suc­masă cu prilajul celei de-a 70-a aniversări a zilei de naş­tere a tovarăşului Gheorghe Stoica, membru al Comitetului ces luptei­ pentru transfor­marea revoluţionară a Româ­niei. Cu atât mai mult merită să subliniem acest lucru as­tăzi, când legarea mişcării muncitoreşti, a partidelor co­muniste de propriile popoare, transformarea lor un port-dra­­pel şi conducător al acestora este problema primordială pentru dezvoltarea cu succes a luptei revoluţionare, pentru victoria socialismului, pentru apărarea păcii în lume. Partidul Comunist Român are meritul că, fiind strâns le­gat de poporul român, de cla­sa muncitoare, de forţele re­voluţionare din patria noastră, a ştiut Întotdeauna să judece evenimentele şi să-şi elabore­ze linia politică în context cu interesele generale ale progre­sului social, ale cauzei socia­lismului. Şi astăzi, analizlnd dezvoltarea şi perspectivele mişcării revoluţionare, partidul nostru porneşte de la condi­ţiile social-istorice date, de la faptul că in lume există 14 state socialiste, că sistemul socialist mondial se poate a­­firma numai in măsura in ca­re acţionează unitar. Noi con­siderăm că Înţelegerea noilor condiţii istorice, Înţelegerea i­­deii Independenţei naţionale, a respectului suveranităţii,a nea­mestecului în treburile inter­ne, a dreptului fiecărui partid comunist şi al fiecărei naţiuni de a-şi hotărî destinele de si­ne stătător este determinantă pentru victoria cauzei socialis­mului şi păcii, precum şi pen­tru însuşi progresul şi civili­zaţia omenirii. Sărbătorind pe tovarăşul Stoica, unul din militanţii vechi ai partidului nostru, sărbăto­rim pe cei care întotdeauna au înţeles că a fi comunist inseamnă a fi un pas cu vre­mea, cu dezvoltarea socială, cu ceea ce este nou. Partidul nostru poate fi mîndru că ac­ţionează In continuare alături de tot ceea ce este progresist, că luptă pentru dezvoltarea in noile condiţii a marxism-leni­­nismului, pentru progresul socialismului şi comunismului în lume. Tovarăşul Stoica a luptat, cum am reamintit, in Spania; el a luptat in războiul împo­triva Germaniei hitleriste, ca atîtea alte sute de mii de ce­tăţeni ai patriei noastre. Du­pă eliberare, el a îndeplinit numeroase sarcini de răspun­dere — şi le-a indeplinit bi­ne. A înţeles întotdeauna că trebuie să meargă acolo unde îl trimite partidul, unde este necesar să acţioneze pentru realizarea in viaţă a liniei ge­nerale a partidului. Am lu­crat direct cu tovarăşul Stoi­ca, inclusiv aici, in Dobrogea Ştiu cu cită pasiune, cu cită hotărîre a acţionat in acele împrejurări. Şi astăzi, în ca­litate de membru al Comite­tului Executiv al Comitetului Central, ştim cu cită pasiune, cu cită fermitate acţionează Executiv al C.C. al P.C.R. La festivitate, tovarăşii Ni­­colae Ceauşescu şi Gheorghe Stoica au rostit toasturi, pentru a contribui nu numai la elaborarea liniei generale a partidului nostru, dar şi la transpunerea ei în viaţă — a­­ttt in problemele transformă­rii socialiste a patriei, cit şi in problemele politicii Inter­naţionale. Noi ii sărbătorim pe tova­răşul Stoica ca pe unul din tovarăşii de luptă vechi, cu care mulţi de aici am luptat in ilegalitate, cu care toţi lu­crăm acum Împreună. Ştim că întotdeauna, preocuptndu-se de interesele generale ale clasei muncitoare, ale poporului, el a avut in vedere că acestea pot fi îndeplinite in condiţiuni bune numai in măsura in ca­re partidul este puternic, u­­nit, neadmiţind niciodată ac­ţiuni care să dăuneze unităţii partidului, făcând totul pentru întărirea unităţii sale de mo­nolit. Relev acest lucru, tova­­răşi, ca pe o Învăţătură prin­cipală a istoriei partidului nostru, învăţătură pe care o vom sublinia şi la aniversarea celor 50 de ani de existenţă ai săi. Ştim cu toţii că uni­tatea a fost baza succeselor partidului şi că, atunci clnd nu a existat unitate, partidul nu şi-a putut îndeplini rolul. Pentru ca un partid comunist — inclusiv partidul nostru —■ să-şi îndeplinească rolul de for­­ţă politică conducătoare a so­­cietăţii în făurirea socialismu­lui şi comunismului, el trebuie să fie puternic, unit şi să nu admită in rândurile sale nici un fel de fisură. Democraţia socialistă, democraţia partinică presupune discuţii, dezbateri libere, elaborarea colectivă a liniei politice, activitate colec­tivă pentru înfăptuirea ei. Tot­odată, ea presupune o discipli­nă fermă care să nu permită nimănui să se abată de la ho­­tărîri sau, atunci cind aceasta se intimplă, să se ia toate mă­surile necesare pentru a apăra partidul, unitatea sa, pentru a garanta clasei muncitoare, na­ţiunii socialiste, forţa ca­re s-o conducă spre victorie, spre socialism, spre comunism. Doresc să adresez tovarăşu­lui Gheorghe Stoica cele mai calde şi sincere felicitări din partea mea şi a voastră, a tu­turor, din partea Comitetului nostru Central, a partidului, a poporului nostru. Doresc să-i urez ani mulţi ca, împreună cu conducerea partidului, cu partidul, cu poporul nostru, să meargă ferm înainte spre rea­lizarea programului stabilit de Congresul al X-lea, pentru a face ca patria noastră să de­vină tot mai puternică, tot mai bogată, tot mai înaintată. In felul acesta vom contribui la întărirea sistemului socialist mondial, la realizarea unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti, la victoria cauzei socialismului şi păcii în lume. îţi doresc, tovarăşe Stoica, multă sănătate, multă fericire. Toastul tovarăşului 9 Gheorghe Stoica Dragi tovarăşi şi tovarăşe, Aş dori, înainte de toate, să mulţumesc Comitetului Exe­cutiv pentru Înalta apreciere dată activităţii mele, să mul­ţumesc tovarăşului Ceauşescu pentru cuvintele bune, tovă­răşeşti, pe care mi le-a adre­sat şi, totodată, să mă declar intrutotul de acord cu conţi­nutul politic al cuvîntării sale. Îndreptată spre întărirea con­tinuă a partidului nostru, a rolului său, a forţei şi unităţii sale, spre întărirea — pe baza respectării independenţei şi su­veranităţii fiecărui partid — a unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Aş dori, de asemenea, să fo­losesc acest prilej pentru a adresa mulţumiri tovarăşilor, organizaţiilor obşteşti, care m-au felicitat la aniversarea zi­lei mele de naştere. Tovarăşi, la vîrsta la care am ajuns, desigur că mi-am făcut un anumit bilanţ al dru­mului parcurs, al vieţii şi ac­tivităţii mele sociale, între­­bîndu-mă dacă am dat tot ce a trebuit să dau, dacă acţiu­nile pe care le-am întreprins şi-au atins ţelul. Analizîndu-mi activitatea din decursul aces­tor 55 de ani consacraţi miş­cării revoluţionare, începind Încă din perioada dinaintea for­mării Partidului Comunist, m-am oprit mult asupra luptei partidului nostru, privind-o prin prisma învăţăturilor vie­ţii acumulate pînă acum. M-am întrebat cum aş acţiona dacă soarta m-ar pune din nou să-mi aleg drumul. Ştim că drumul nostru nu a fost un triumf ne­întrerupt, presărat cu flori şi aplauze, ci a fost un drum greu ; au existat victorii mari, dar şi greşeli, şi nu puţine; au fost multe înaintări, dar şi retrageri. Cu toate acestea, trebuie să vă spun, tovarăşi, cu toată sinceritatea că, dacă soarta m-ar pune in faţa unei asemenea situaţii, eu tot acest drum aş alege, tot acest partid aş alege. Un partid trebuie analizat nu numai prin prisma slăbiciuni­lor şi greşelilor sale, trebuie apreciat în primul rind prin capacitatea lui de a conduce, um­ şi organiza masele in mo­mentele de răscruce ale isto­riei. Or, tocmai în asemenea momente — şi mă gîndesc în primul rînd la 23 August 1944 — partidul nostru a fost capa­bil să strîngă forţele cele mai vii ale naţiunii şi să le în­drepte împotriva duşmanului. Capacitatea şi arta unui ade­vărat partid marxist-leninist constă şi nu a şti, in fiecare etapă a dezvoltării societăţii), dar mai cu seamă in momen­tele de răscruce, să găsească aliaţii cu care să realizeze co­titura necesară. Partidul nostru a fost în stare să strîngă toate forţele posibile şi să întoarcă un front uriaş împotriva duş­manului de atunci. Istoria nu cunoaşte multe cazuri similare celui din 1944, cind partidul nostru comunist a mobilizat în­treaga armată să întoarcă ar­mele împotriva cotropitorilor fascişti. Marea capacitate poli­­tico-organizatorică a partidului nostru s-a dovedit apoi in lu­nile următoare eliberării, cînd a închegat alianţa muncitorimii cu ţărănimea, cu intelectuali­tatea, pentru a obţine desăvîr­­şirea revoluţiei burghezo-de­­mocratice şi apoi cucerirea pu­terii, victoria revoluţiei socia­liste, trecerea la făurirea noii orînduiri. De aceea, tovarăşi, se poate spune cu deplin temei că partidul nostru s-a dovedit un partid bun, capabil să conducă clasa sa, poporul, spre împli­nirea destinului socialist. Iz­vorul acestei capacităţi constă în aceea că la baza ideologiei sale a stat şi stă marxism-le­­ninismul. Spunînd toate acestea, mult­E (continuare In pag.­­ 3-a)

Next