Flacăra Iaşului, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7450-7475)

1970-09-01 / nr. 7450

ANDI XXTI 4 PAGINI JO BANI Proletari din toate ţârile, unifi-vă! locula laşului Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean DIMINUAREA CHELTUIELILOR MATERIALE AMPLIFICĂ EFICIENŢA ECONOMICĂ u­nii sulii putri nt­m a Ml­­r C Vasile MOCANU directorul Sucursalei judeţene Iaşi a Băncii de investiţii erinţele actuale ale economiei, corelate cu legile progresului economic, impun ca noile obiective productive să se realizeze cu indicatori tehnico­­economici superiori faţă de trecut. In cele ce ur­mează ne vom referi la unii dintre aceştia, în ie­rarhizarea indicatorilor tehnico-economici, un loc în­semnat şi de maximă importanţă pentru dimensionarea altora ocupă justa determinare a valorii investiţiei, estimată prin devizul general şi proporţia cit mai scă­zută a lucrărilor de construcţii-montaj în volumul total al investiţiei. Diminuarea volumului construcţiilor, cît şi reducerea duratei de execuţie sunt influenţate direct de soluţiile constructive alese, de gradul de prefabri­care şi de industrializare a construcţiilor. De aceea, este necesar ca proiectanţii să insiste mai mult asupra găsirii unor noi sisteme constructive de greutate cit mai redusă, care să uşureze problema transporturilor, să reducă durata de execuţie şi necesarul de forţă de muncă, să permită o substanţială creştere a produc­tivităţii muncii in sectorul construcţiilor. Betonul, cu caracteristicile sale de a se adapta oricărei forme dorite, îşi va menţine, desigur, încă mult timp poziţia sa în structura construcţiilor, dar pentru eliminarea greutăţii sale specifice mari se impune adoptarea de betoane cu agregate uşoare — granulit­e— care să înlocuiască­ produsele de balastieră naturale, precum şi extinderea utilizării elementelor armate şi nearmate din beton ce­lular autoclavizat. Suprafeţele­­ şi înălţimile clădirilor de producţie să se stabilească în strictul necesar, deter­­minat de gabaritele maşinilor şi utilajelor tehnologice şi de spaţiile minime necesare între maşini pentru cir­culaţie şi transporturi. Suprafeţele depozitelor pentru materii prime, semifabricate şi produse finite trebuie, de asemenea, judicios dimensionate pe baza stocului necesar, eliminîndu-se orice supradimensionări. Depo­zitările să nu se facă în clădiri de acelaşi tip cu halele de producţie sau în clădiri etajate, ci, după natura materialelor depozitate, în aer liber, pe platforme a­­coperite sau în construcţii uşoare, prevăzîndu-se izolări termice numai în cazurile de strictă necesitate. înăl­ţimile clădirilor pentru depozite trebuie să se stabi­lească la funcţie de înălţimea maximă posibilă de de­pozitare, în raport cu mijloacele mecanizate de stivuire şi de manipulare prevăzute pentru dotarea lor. Reducerea costului construcţiilor trebuie obţinută şi pe seama eliminării tuturor finisajelor care nu sînt absolut necesare, atît în interiorul, cît şi în exteriorul clădirilor. Utilajele şi instalaţiile tehnologice trebuie ju­dicios alese atît ca număr, cît şi după caracteristicile tehnice. Ponderea ridicată a utilajelor în volumul total al investiţiei este un prim indiciu al unor obiective eficiente. Amintim aceste imperative din domeniul investiţi­ilor pentru că, din păcate, uneori ele sînt ignorate, ceea ce afectează negativ eficienţa economică a investiţiilor. Bunăoară, numai în primul semestru din acest an Su­cursala judeţeană a Băncii de investiţii a redus unele valori de documentaţii care, după o analiză mai temeinică, s-au dovedit a nu fi necesare şi oportune, lipsite de eficienţă, supradimensionate sau supraevaluate. S-au e­­fectuat, astfel, reduceri de circa 700.000 de lei la lu­crările de extindere a Centralei termice de ,la Fabrica de antibiotice, iar la cantina Uzinei de fibre sintetice de peste 500.000 de lei. Lucrările de modernizare a străzii ,23 August", printr-o analiză mai atentă, s-au redus cu 309.000 lei, tocmai prin eliminarea celor ne­­economicoase. La Fabrica de oţel din Hîrlău, deşi do­cumentaţia a fost redusă substanţial de beneficiar, faţă de prima variantă, organele bancare au mai eliminat 242.000 de lei prin corelarea mai bună a capacităţilor de depozitare a materiei prime, reducerea unor lucrări de folosinţă generală şi a unor dotări. Diminuarea va­lorii lucrării a îmbunătăţit şi indicatorul investiţiei spe­cifice de la 200 de lei/hl. la 186 lei/hl. Adăugind la a­­ceastă reducere şi unele îmbunătăţiri ale preţului de cost şi sporirea beneficiului anual s-a influenţat pozi­tiv Indicatorul privind durata de recuperare a inves­tiţiei de la 12,1 ani la 8,5 ani. Tot la industria locală, posibilităţi de dimensionare judicioasă a suprafeţelor productive şi de depozitare există şi la hala de matu­rizare a tuburilor din beton, din cadrul noii secţii (continuare în pag. a 3-a) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu tele­viziunii austriece Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, a primit, luni la amiază, un grup de ziarişti de la televiziunea austriacă. La primire a fost de faţă tovarăşul Dumitru Popescu, membru al Comitetului Exe­cutiv, secretar al G.G. al P.C.R. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat ziariştilor austrieci un interviu referindu-se la unele aspecte ale construcţiei socialismului in România şi ale politicii ex­terne a statului nostru. (Agerpres) încheierea lucrărilor celei de-a 7-a Conferinţe naţionale de ştiinţă a solului Ieri, la Iaşi, s-au încheiat lucrările celei de-a 7-a Confe­rinţe naţionale de ştiinţă a solului. Operatoarea Elena Acujboaie este una din­tre fruntaşele secţiei a 11-a condiţionare de la Fabrica de antibiotice din Iaşi. La şedinţa de închidere a lucrărilor Conferinţei a parti­cipat tov. ing. Victor Clima, secretar al Comitetului jude­ţean de partid. Cu acest prilej, s-a ales Con­siliul de conducere al Socie­tăţii naţionale române pentru ştiinţa solului. Preşedinte a fost desemnat acad. prof. Gri­­gore Obrejanu, vicepreşedinţi acad. prof. Constantin Chiriţă, acad. prof. David Davidescu, dr. A. Canarache, iar secretar general dr. Teaci Dumitru. WrfVWWVWWVWWIrfWVWWtWWWwWJWWSWWWWWWWWWWWWWIAJVWWWW WWWWWWWWtfWWWWWUWfWW SEMĂNATUL GRÎULUI, LA UN ÎNALT NIVEL AGROTEHNIC! Lucrările agricole de toam­nă concentrează volumul cel mai mare de muncă, deoarece într-o perioadă relativ scurtă şi in condiţii de climă nu tot­deauna favorabile, trebuie să se stringă întreaga recoltă de pe cîmp şi în acelaşi timp să se creeze condiţii corespunză­toare pentru recolta viitoare. In perioada ce urmează, in cooperativele agricole din ju­deţul nostru vor trebui exe­cutate însăminţările de toamnă pe suprafaţa de 62.340 de hec­tare, arăturile adinei pentru în­­sămînţările de primăvară pe 105.000 hectare, executarea a­­răturilor în vii şi livezi pe 6.920 de hectare, transportul, împrăştierea şi incorporarea în sol a 120 mii de tone îngrăşă­minte organice şi 13.700 de tone îngrăşăminte chimice, re­coltatul porumbului de pe su­­prafaţa de 82.500 hectare, fio­­rii-soarelui de pe 21.310 hec­tare, sfeclei de zahăr de pe 5.230 de hectare, cartofilor de pe 4.540 de hectare, precum şi ai culturilor de soia, cîne­­pă, legume, fructe, struguri, plante furajere etc. Numai transportul produselor de toamnă (principale şi secunda­re), însumează la cooperativele agricole de producţie peste 8 milioane de tone. Pentru executarea în perioa­da optimă a întregului volum de lucrări, este necesar ca la nivelul fiecărei cooperative a­­gricole să se facă o organizare perfectă a muncii, cu termene precise pe acţiuni şi factori de răspundere şi să se foloseas­că toate forţele mecanice, ma­nuale precum şi atelajele, la întreaga capacitate. Recolta de grîu obţinută în acest an, care nu oglindeşte de loc posibilităţile, se dato­­reşte, în afară de cauzele o­­biective, şi unei insuficiente preocupări din partea condu­cerilor cooperativelor agricole de producţie şi a întreprinde­rilor pentru mecanizarea agri­culturii, a specialiştilor, pentru pregătirea terenului (fertiliza­re, arătură, pat germinativ), e­­xecutarea însămînţărilor, între­ţinerea şi recoltarea acestei culturi la nivelul corespunză­tor. Asemenea deficienţe vor tre­bui în mod hotărit înlăturate, astfel ca în anul viitor recol­ta de grîu să fie net superioa­ră, la nivelul bazei tehnico­­materiale cu care este înzes­trată agricultura noastră socia­listă. In acest scop au şi fost luate unele măsuri. Nu de mult, inginerii şeii din C.A.P., inginerii şeii din I.M.A. şi cadre de la Direcţia agri­colă au participat la o instru­ire de 5 zile la M.A.S., unde au fost prezentate tehnologiile ce trebuie aplicate în aceas­tă toamnă fiecărei culturi, in­­sistîndu-se în mod deosebit a­­supra culturii griului. Avîndu-se in vedere expe­rienţa unităţilor fruntaşe şi pe baza consultării cercetătorilor de la Staţiunea experimentală Podu-Iloaiei, Direcţia agricolă a stabilit tehnologia ce trebuie aplicată culturii griului în zo­na noastră. In acest scop este necesar să se ţină seama în primul rînd de amplasarea cul­turii griului. Griul să se am­plaseze pe terenuri mai fertile, cu scurgere, evitîndu-se tere­nurile mai joase, unde există pericolul inundaţiilor sau al băltirilor. Dacă, totuşi, pe a­­numite suprafeţe unde se va semăna grîu există pericolul băltirilor se vor lua măsuri încă din această toamnă de a se nivela terenul înainte de semănat, folosind nivelatoarele din dotarea sau de a se executa şanţuri de scurge­re, după semănat, înainte de răsărirea plantelor. Se va avea In vedere ca griul să nu urmeze după el însuşi mai mult de doi ani consecutiv, iar parcelele unde în acest an s-a manifestat a­­tac de boli sau dăunători, să fie excluse de la amplasare. In­­continuare în pag. a 2-a) Ing. T. BALOŞ director adjunct Direcţia agricolă judeţeană 546 tone economii de metal Bilanţul pe 7 luni de la Uzi­na mecanică .Nicotină" arată o economie suplimentară la preţul de cost de 3,9 milioane lei. Cum s-au obţinut econo­miile? Reducînd, în mod deo­sebit, cheltuielile materiale, intre acestea un loc important îl ocupă metalul. Prin reproiec­­tarea unor produse şi prin alte măsuri de gospodărire au fost economisite 546 de tone de metal. Printre produsele re­­proiectate sunt: staţia de ma­laxat mixturi asfaltice R 3 (economii de 800 kg. metal de fiecare staţie), malaxorul me­canic (economii — 140 kg. me­tal), screper pe cablu de 1,5 și 3 m.c. (economii — 6 000 kg. metal), screper tractat de 8 m.c. (economii 800 kg. metal). tn pag, a 2-a S­PORT Vedere generală a Uzinei de prelucrare a maselor plastice din Iași. r MESAJUL preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUSESCU, 7­1 adresat participanţilor la cel de-al XXII-lea Congres international de istoria medicinii In numele Consiliului de Stat, al guvernului Republicii So­cialiste România şi al meu personal, adresez participanţilor la cel de-al XXII-lea Congres internaţional de istoria medicinii, care îşi începe astăzi lucrările la Bucureşti, un salut cordial. România este bucuroasă să acorde — pentru a doua oară — ospitalitate acestui înalt for ştiinţific internaţional care reu­neşte savanţi şi cercetători de prestigiu dintr-un însemnat nu­măr de ţări ale lumii. In epoca noastră, caracterizată prin profunde şi continui prefaceri înnoitoare, ştiinţa este un aliat de nelipsit al po­poarelor în lupta pentru o viaţă mai bună. In acest cadru, ştiinţele medicale au, prin însuşi obiectul lor, un rol de o covîrşitoare însemnătate, fiind chemate să contribuie la apă­rarea sănătăţii şi vieţii celui mai preţios fond al societăţii — omul. Fără îndoială, cunoaşterea preocupărilor umaniste ale savanţilor şi cercetătorilor din trecut, a uriaşelor investiţii de gîndire şi de strădanii ale omenirii în lupta împotriva bolilor şi a durerii constituie un factor preţios în eforturile care se de­pun pentru a soluţiona cu succes problemele complexe ale medicinii contemporane. Apreciem de aceea în mod deosebit această întîlnire a dumneavoastră, menită să aducă noi contri­buţii la cunoaşterea doctrinelor şi practicilor medicale din tre­cut, să înlesnească, pe această bază, obţinerea de noi progrese în medicina zilelor noastre. Lupta împotriva bolilor, apărarea sănătăţii oamenilor este o cauză comună a tuturor popoarelor, un domeniu în care sa­vanţii şi cercetătorii din toate ţările lumii pot colabora fruc­tuos, cu bune rezultate. In acest spirit este orientată activita­tea oamenilor de ştiinţă şi a tuturor slujitorilor pe tărîmul me­dicinii din patria noastră, activitate căreia statul, guvernul ţă­rii se străduiesc să-i creeze condiţii tot mai bune de desfăşu­rare. Avem convingerea că abordarea în cadrul Congresului dumneavoastră a temei relaţiilor medicale ale României cu alte ţări — aşa cum se prevede în ordinea de zi a reuniunii , va înlesni mai buna cunoaştere şi punere în lumină a rea­lizărilor şi a vocaţiei umaniste a medicinii româneşti, dornică să conlucreze strîns cu şcolile medicale de pretutindeni în lupta pentru ocrotirea sănătăţii individului şi a colectivităţii, pentru împlinirea înaltelor deziderate de bunăstare şi fericire, de pro­gres şi pace ale popoarelor. Prin insăşi natura ei, medicina slujeşte vieţii, ocrotirii să­nătăţii omului, păcii şi, ca atare, ea este profund interesată ca popoarele să trăiască în pace, ca umanitatea să fie apărată de urgiile războiului, ca d­in lume să se instaureze relaţii de înţe­legere şi colaborare intre toate naţiunile. Progresul ştiinţelor, inclusiv al medicinii, este strîns legat de dezvoltarea largă a raporturilor multilaterale dintre savanţii şi cercetătorii de pretutindeni, intensificarea cooperării dintre toate statele pe baza deplinei egalităţi în drepturi, a respectu­lui independenţei şi suveranităţii fiecărui popor. Urez succes deplin lucrărilor celui de-al XXII-lea Congres internaţional de istoria medicinii, exprimîndu-mi convingerea că el va reprezenta un moment important în dezvoltarea ştiinţe­lor medicale, in întărirea colaborării internaţionale a oameni­lor de ştiinţă. O singură întrebare şi citeva cauze Cum se asigură a­­provizionarea locuitori­lor prin unităţile coo­peraţiei de consum ? Acesta a fost scopul raidului-anchetă orga­nizat de redacţia noas­tră, în ziua de 27 au­gust a.c., prin cîteva comune din nordul ju­deţului Iaşi. Constată­rile le consemnăm în rîndurile care urmea­ză. Primul popas : co­muna Vlădeni. Aici ne ajută la buna desfă­şurare a raidului şi corespondentul nostru Constantin Cojocaru, locţiitorul secretarului comitetului comunal de partid. O primă impresie, rămasă defi­nitivă pînă la urmă, este aceea că apro­vizionarea satisface nu numai nevoile locuito­rilor din Vlădeni, ci şi ale celor din comuna Movileni. In unităţile de desfacere sunt pu­se la dispoziţia ori­cui doreşte un sorti­ment variat de măr­furi şi, ceea ce este deosebit de important, anul acesta nu s-au semnalat goluri in a­­provizionare, dată fiind existenţa unor rezerve în depozit, care nu depăşesc însă norma­tivul admis. Şi încă un detaliu nu mai puţin important : din volumul total al mărfurilor des­făcute în 1970, în va­loare de 9,4 milioane lei, aproape jumătate au fost absorbite de unităţile cooperativei de consum din Movi­leni. De unde se des­prinde concluzia că stocurile de mărfuri au fost just repartizate pe ambele comune. Aflăm totodată că preşedin­telui cooperativei de consum din Vlădeni, tov. Ioan Spătaru, i s-a decernat, nu de mult. Ordinul Muncii clasa a lll-a, pentru activitatea depusă.Pen­tru că el a dovedit nu numai un dezvol­tat simţ gospodăresc în îndeplinirea obliga­ţiilor revenite, ci şi un spirit întreprinzător în buna organizare a a­­provizionării locuitorilor din Vlădeni şi Movi­leni. Al doilea popas: co­muna Lespezi. Şefa contabilă a cooperati­vei de consum, tov. Elena Camer, ne in­formează despre înde­plinirea planului la toţi indicatorii. O rea­lizare demnă de lau­dă. Dar dacă trecem activitatea acestei coo­perative de consum pe sub lentila unei lupe, observăm fisuri care nemulţumesc, şi pe bună dreptate, cumpă­rătorii. Să le privim pe rînd şi să pătrundem la cauzele care le ge­nerează. Cooperativa de con­sum din Lespezi cu­prinde în sfera ei de activitate şi comunele Sireţel şi Vînătorii. S-au repartizat întot­deauna mărfurile în mod echitabil în toate cele trei comune? Râs-,­punsul este negativ. Spre convingere dăm numai două exemple. Anul acesta, coopera­tiva de consum Les­pezi a primit mai bi­ne de 15.000 m. p. de carton asfaltat. Din această cantitate, a­­proape 10.000 m. p. s-au oprit la centru, 3.200 m.p. s-au trimis la Vînătorii, iar locui­torii din Sireţel nu au primit decit restul ce­ a mai rămas, de 2.000 m. p. De asemenea, în lunile ianuarie, mai şi iunie a.c., aceeaşi u­­nitate a mai primit 3.300 kg. de tablă zincată din care u­­nităţile din Sireţel şi Vînătorii nu au primit nici un gram. Proba­bil că tov. Nicolae O­­niceanu,­ preşedintele cooperativei de con­sum, este un adept convins al zicalei »că­maşa e mai aproape de piele decit haina". Un alt popas : co­muna Todireşti, cu se­diul cooperativei de consum în satul Stro­­eşti. Gestionara Maria Ilăşoaia, de la maga­zinul universal al sa­tului Hărmăneşti ne prezintă, indignată, o listă respectabilă de mărfuri cerute de cîte­va luni de cumpărători şi neonorate la repe­tatele ei solicitări. Din aceasta notăm doar citeva : pantofi bărbă­teşti, toate mărimile, la preţul de 113 lei perechea, încălţăminte de damă cu gume­rele 37-39, prosoape plu­şate şi nepluşate, bas­male de 8,60 lei bu­cata, elastic etc. etc. „Au fost cerute aces­te mărfuri prin notele de comandă ?" — o întrebăm pe gestiona­ră. „Desigur!". „Cînd?". ,Păi, în nota din... 20 august a.c.“ Se înţelege că după un astfel de răspuns co­mentariile sunt absolut de prisos. Aceeaşi gestionară ne-a decla­rat ulterior că în re­zervorul cu capacita­tea de o tonă nu a­­vea decit 50 de litri petrol, ba şi acela a­­mestecat cu apă de ploaie. Al. SEVERIN (continuare in pag. a 3-a) rvvwvwwvwvvvwwvvv Raid-anchetă prin cîteva unităţi ale cooperaţiei de consum rvwwwwwvwvwvww/

Next