Flacăra Iaşului, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7450-7475)

1970-09-01 / nr. 7450

flacără Tasului pagină 2* Ieri în Capitală şi-a deschis lucrările Congresul internaţional de istoria medicinii / luni dimineaţa au Început, în Sala micii a Palatului Re­publicii, lucrările celui de-al XXII-lea Congres internaţional de istoria medicinii, organizat de Uniunea societăţilor de ştiinţe medicale din România, sub auspiciile Societăţii inter­naţionale de istoria medicinii. La această importantă mani­festare ştiinţifică iau parte numeroşi delegaţi din aproape 40 de ţări ale lumii, persona­lităţi proeminente ale istoriei medicinei internaţionale, va­loroşi oameni de ştiinţă din ţara noastră. In cuvîntul de deschidere rostit la şedinţa festivă, prof. dr. docent Valerian Bologa, vicepreşedinte al Societăţii in­ternaţionale de istoria medi­cinii, preşedintele Comitetului de organizare a Congresului, după ce a făcut o sumară tre­cere în revistă a dezvoltării studiului istoriei medicinii şi a învăţămîntului de speciali­tate, a relevat înalta aprecie­re de care se bucură în ţara noastră activitatea desfăşurată în acest domeniu. Cu viu interes şi profundă satisfacţie, exprimate prin pu­ternice aplauze, a primit în­treaga asistentă Mesajul pre­şedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceauşescu, adre­sat participanţilor la cel de-al XXII-lea Congres Internatio­nal de istoria medicinii. Me­sajul a fost citit de ministrul sănătăţii, dr. Dan Enăchescu. In continuare, acad. Aurel Moga, preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale, salutînd pe exongresişti, a menţionat că Istoriografia medicală româ­nească se numără printre a­cele ramuri ale medicinii care au avut de timpuriu răsunet şi recunoaştere mondială şi care au dat personalităţi Interna­ţionale de prim rang. Congresul a fost, de ase­menea, salutat de prof. dr. Roman Moldovan, vicepreşe­dinte al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, prof. Ioan Borca, vicepreşedinte al Con­siliului popular al muni­cipiului Bucureşti, şi prof. dr. Valerian Popescu, preşedin­tele Uniunii societăţilor de ştiinţe medicale. In numele congresiştilor, prof. Maurice Bariety, preşe­dintele Societăţii internaţiona­le de istoria medicinii a mul­ţumit pentru căldurosul Mesaj adresat Congresului de preşe­dintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, exprimîn­­du-şi satisfacţia pentru primi­rea deosebită rezervată con­gresiştilor d­in spiritul tra­diţionalei ospitalităţi româ­neşti — şi condiţiile excelente create desfăşurării lucrărilor. A avut loc apoi înmînarea Premiului „Esculap de aur", în semn de înaltă preţuire a ac­tivităţii ştiinţifice în acest do­meniu, prof. Erna Lesky, de la Universitatea din Viena. Prof. Fr. A. Sondervorst, vicepreşedinte al Societăţii, a prezentat raportul ,50 de ani de la primul Congres Interna­ţional de Istoria medicinii“. Timp de cinci zile, la Bucu­reşti şi Constanţa, participanţii vor dezbate pe secţii probleme privind istoria deontologiei me­dicale, valoarea ştiinţifică a folclorului medical, relaţii me­­dicale între România şi alte ţări, medicina provincială in Imperiul Roman şi altele. (Agerpres) la concursurile profesionale ale pompierilor Reprezentativa judeţului şi pe locul I Iaşi Timp de două zile, le tere­nul II al stadionului ,23 Au­gust", din municipiul Iaşi, s-au desfăşurat concursurile profe­sionale ale pompierilor militari din judeţele: Bacău, Neamţ, Suceava, Botoşani, Vaslui şi Iaşi, in cea de a doua ediţie, faza interjudeţeană. Concursurile au prilejuit o trecere în revistă a gradului de pregătire, a calităţilor mo­rale şi de luptă ale pompie­rilor militari, scoţînd totodată în evidenţă calităţile tehnico­­tactice ale utilajelor şi tehni­cii de luptă din dotare. Iată acum şi rezultatele în­trecerii : locul I — reprezen­tativa judeţului Iaşi care a în­trunit 82 de puncte, locul II— Suceava cu 58 de puncte, lo­cul III — Botoşani cu 30 de puncte. Pe celelalte locuri s-au clasat reprezentativele judeţe­lor Vaslui,­ Neamţ, Bacău. La festivitatea de premiere şi Închiderea concursurilor, au participat tovarăşii Iile Dodea, membru al biroului Comitetu­lui judeţean de partid, şi Ion Chiriac, secretar al Comitetu­lui judeţean al U.T.G. Pe lingă cupele şi diplome­le ce au fost acordate repre­zentativelor judeţelor clasate pe primele locuri, lotului pom­pierilor militari ai judeţului Iaşi, format din căpitan N. Roşu, serg. maj. Gh. Abulb­­­iţei, sergenţii V. Băieş şi G. Nechifor, caporal Petru Lavric, fruntaş G. Marian, soldaţii Gh. Rednic, S. Jianu şi V. Popa, i-au fost înmînate premii ale Comitetului judeţean Iaşi al U.T.G. Fotbal, divizia A Incze a anulat posibilitatea obţinerii unui punct la Ploieşti Petrolul—Politehnica 3-1 (1-0) (De la trimisul nostru spe­cial). Nu orice debut este specta­culos şi — ca să folosim un termen la modă — eficace. Sunt prea bine cunoscute epi­soadele, nu lipsite de umor, trăite de unii artişti şi cîntă­­reţi de notorietate publică. Politehnica Iaşi, ca să re­venim la subiect, a debutat du­minică, la Ploieşti: a) cu o nouă conducere tehnică; b) cu o nouă concepţie tactică; c) cu un nou portar titular. Experimentul a reuşit pe ju­mătate şi, după opinia noas­tră, are şanse de împlinire de­plină şi rotundă, pe parcurs, dacă se va persevera cu pa­siune. Jocul de la Ploieşti n-a stră­lucit ca spectacol. Gazdele tre­buiau să se reabiliteze în faţa suporterilor, după un campio­nat mediocru, şi aveau datoria , după cum se menţiona în programul editat de clubul gazdă — să învingă­­puternica echipă Politehnica". Şi au a­­tacat în trombă chiar de la început. Iordache e nevoit să boxeze balonul (minutul 4), să prindă la rădăcina barei (min. 9) la un şut al lui Iuhasz, să facă robinsonade la şuturile lui Nae Ionescu. Ianul şi Stoices­­cu II ajută şi ei, prin inter­venţii salutare, de ultim mo­ment, şi totul părea că se va termina cu bine, în prima re­priză, pînă a căzut golul lui Dincuţă (din min. 31), care a făcut un adevărat slalom. In acest timp, atacul ieşean a fost palid. Am înregistrat doar o combinaţie subtilă Cu­­perman—Lupulescu (min. 8) ră­masă fără rezultat, un şut pes­te bară al lui Cuperman (min. 13) şi cam atlt. Linia mediană nu s-a prea văzut şî, din pă­cate, acelaşi lucru se va re­peta intrucîtva şi în partea a doua a partidei. Totuşi, la reluare, chiar în min. 47, Lupulescu, scăpat sin­gur, are o bună ocazie de gol, dar trage prea de depute, deşi putea să mei înainteze, şi Ste­llan reţine. Tot de la distanţă expediază un şut Guparman (min. 55), pentru ca două mi­nute mai tirziu Iordache (Pe­trolul) să-l oblige pe... Iorda­che (Politehnica) să boxeze în corner o minge puternic şu­tată. Jocul se echilibrează, dar la un fault comis pe par­tea dreaptă se creează o fază periculoasă în careul ieşenilor şi Grozea măreşte scorul: 2-0. Politehnica, deşi condusă, joacă relaxat, poate prea re­laxat, aerisit, cu marcaj strict la om şi, în acest timp (min. 70), Iordache primeşte un nou gol — opera lui Crîngaşu, cu un şut prin surprindere de la 25 de m. (Unii sunt dispuşi să-i reproşeze tînărului portar ie­şean această eroare). Poate au dreptate. Să nu uităm, însă, că şi celebrul portar Iaşin a primit un gol de la mare dis­tanţă la G. M. din Chile. De­sigur, este o explicaţie ome­nească, dar nu o scuză). După acest al treilea gol, a urmat un recital al alb-albaştri­­lor (culoarea echipamentului oaspeţilor), care au pus stă­­pînire pe teren şi au început jocul ca de la 0—0. Schimba­rea lui Alecu prin Marica a fost inspirată, atacul a devenit mai incisiv, şi, în minutul 75, Lupulescu sprintează ca In zi­lele lui bune, depăşeşte doi ad­versari care se ţineau ca o umbră după el şi, ridiculizlndu-l pe­­mexicanul“ Mocanu, şutea­­ză cu sete­­ 1—3. Cavalcada ieşeană se declanşează şi Incze ratează incredibil de la cîţiva metri, în min. 85, după ce driblase doi adversari, şi tot acest spiriduş de Incze, scăpat singur (min. 87), rămas doar cu Stelian în faţă, în loc să Introducă balonul In plasă (ce simplu e să spunem de pe tuşă acest lucrul), 11 trimite, deconcertat, la.. Stelian. Şi cu aceasta meciul, care putea lua altă turnură, ia sfîr­­şit cu victoria meritată a gaz­delor. Aşteptăm ca rasa de speran­ţă pe care ne-a relevat-o, to­tuşi, Politehnica — prin jocul său un ansamblu corect şi teh­­alc, dar nu suficient de atent şi de viguros — să fie şi ma­terializată, poate chiar în par­tida de duminică şi — de ce nu? — în cele următoare. A. Bentu (Bucureşti) a con­dus foarte bine următoarele formaţii: PETROLUL: Stelian, Gruber, Bădin, N. Ionescu, Mocanu, Crîngaşu, Iuhasz, Moraru, Din­­cuţă, Cotigă (Iordache), Gro­zea. POLITEHNICA : Iordache, Lu­­pea, Ianul, Stoicescu, Romila, Alecu (Marica), Simionaş, Incze, Cuperman, Lupulescu, Moldoveanu, Al. CERBU La tineret—rezerve: Petro­lul — Politehnica 0—1. Tînă­­rul portar ieşean, Costaş, a apărat excepţional. Vom re­veni. La Iaşi a luat fiinţă O nouă formaţie orchestrală profesionistă Pe linia recente­lor măsuri adopta­te privind reorga­nizarea unor insti­tuţii culturale şi în­fiinţarea in fieca­re judeţ al ţârii a unei formaţii artistice profesio­niste sub îndruma­rea consiliilor popu­lare judeţene şi consiliilor judeţe­ne ai­ sindicate­lor. Ieri a fost or­ganizată la Iaşi formaţia artistică orchestrală de mu­zică populară „Doi­na Moldovei", ca­re preluînd boga­tele tradiţii ale formaţiei cu ace­laşi nume ce a funcţionat în ca­drul Filarmonicii de Stat „Moldova" va contribui la valo­rificarea folclorului zonal, la dezvolta­rea mişcării artis­tice de amatori şi la răspîndirea ar­tei populare in cadrul maselor de spectatori din ju­deţul nostru şi din întreaga ţară, înfiinţarea for­maţiei amintite, ce va funcţiona pe lingă Casa de cul­tură a sindicatelor din Iaşi, a avut loc la Consiliul ju­deţean al sindica­telor, cu care pri­lej tovarăşul Nico­lae Manolache - preşedintele Consi­liului judeţean al sindicatelor - a vorbit despre rolul noii orchestre de muzică populară, arătând că aceas­ta constituie un nucleu, în jurul că­ruia urmează să se dezvolte o pu­ternică mişcare ar­tistică de amatori. Un început este deja făcut în sen­sul că la Casa de cultură a sindica­telor din Iaşi func­ţionează un an­samblu coregrafic numit „Plaiurile Moldovei" care de curînd a repurtat un frumos succes la Festivalul inter­naţional de folclor de la Szegedin (Ungaria). „Succe­sele obţinute în ţară şi peste ho­tare-a spus vorbi­torul — noile mă­suri organizatorice aplicate ne dau garanţia unui salt calitativ impresio­nant în viitorul a­­propiat. In noile condiţii create va trebui desigur să se acorde o aten­ţie deosebită cre­aţiei folclorice lo­cale şi în general folclorului moldove­nesc. Fără îndoia­lă lucrul nu este de­loc uşor, dar e posibil ţinînd cont de potenţialul uman şi material al judeţului nostru şi de existenţa u­­nor unităţi şi per­sonalităţi culturale bine cunoscute. To­tul se poate reali­za evident printr-o activitate susţinută, diciplinată şi bine organizată, de cer­cetare, selectare şi valorificare a tra­diţiilor şi obiceiuri­lor, a cîntecelor şi jocurilor, a costu­melor populare şi a tuturor elemen­telor universului spiritual al celui mai talentat şi multilateral artist­­«poporul»*. In în­cheiere vorbitorul a urat succes de­plin noii formaţii şi şi-a exprimat convingerea că an­samblul „Plaiurile Moldovei", format din orchestra Doi­na Moldovei şi un grup de dansatori, îşi va îmbogăţi substanţial activita­tea prezentind spec­tacole tot mai complexe şi de î­­naltă ţinută artisti­că. Dirijorul noii or­chestre este I. Go­­tescu, iar soliştii sunt : Ion Creţu, Maria Bararu, Şte­fan Pintilie şi Ma­ria Munteanu. An­samblul a şi în­ceput pregătirile pentru un spectacol ce va avea loc la 3 octombrie a.c. cu prilejul împlinirii a 10 ani de activita­te a Casei de cul­tură a sindicatelor din lași­. r, »!«»■ * « m Noutăţi de la Comisia judeţeană de fotbal ■ Campionatul judeţean se dispută după o formulă inedită ■ La 20 septembrie , start in campionatul echipelor de copii Duminică, 6 septembrie, în­cepe o nouă ediţie a campio­natului judeţean de fotbal re­zervat echipelor de seniori. In acest an vor participa doar 9 echipe (I): Side­rgistul, Vo­inţa, Constructorul, Ţesătura, Montajul, Panificaţia (toate din Iaşi), Viitorul Tg. Frumos, Re­colta Ruginoasa şi Recolta Pd. Iloaiei. Sistemul de desfă­şurare a suferit o modificare. Echipele se vor întrece pe parcursul a două tururi şi două retururi, după care va fi sta­bilită campioana judeţeană. In campionatul judeţean de juniori participă obligatoriu a­­celeaşi asociaţii. Prima etapă este programată la 20 septem­brie. Campionatul municipal al se­niorilor Începe la 13 septem­brie, cu participarea echipelor Tăcerea, Poligrafia, Victoria „1 Mai", Viitorul­ I.G.L.L., A.C.G.B., Victoria Ţesătoria de mătase, Ceramica şi Politehnica (o e­chipă a Centrului de juniori). La 20 septembrie, pornesc în întrecere şi copiii. In campio­natul municipal participă for­maţiile de copii ale celor şase echipe de seniori care acti­vează în campionatul judeţean, patru formaţii ale Centrului de juniori şi copii Politehnica şi două ale Şcolii sportive „U­­nirea". In .Gupa României" : Poli­grafia Iaşi — Foresta Fălti­ceni 0—4; Siderurgistul Iaşi— I.T.A. Paşcani 0 — 2; Husana Huşi — Nicolina Iaşi 1—5; Viitorul Vaslui — Penicilina Iaşi 0—2. Fotbal Femina Iaşi—Foresta Arad 5-0 (2-0) Simbătă, la Suceava, şi du­minică, la Iaşi, echipele femi­nine de fotbal Femina Iaşi şi Foresta Arad s-au întîlnit in meciuri amicale mult gustate de public, îndeosebi partida de la Suceava, urmărită de cea. 6.000 de spectatori, a fost foarte atractivă, ea pledind pentru luarea în considerare a fotbalului feminin de că­tre federaţia de specialitate în vederea organizării unei competiţii de regularitate. Du­pă cum se ştie, actualmente, în ţară, sunt numeroase echipe feminine de fotbal şi ar fi ple­cat ca acestora să nu li se creeze un cadru adecvat şi oficial de activitate. La Suceava echipele au ter­minat la egalitate (0—0), cu toate că ieşencele au dominat copios. O impresie deosebită au lăsat Lala Bolocan, Rodica Hofman şi Iulia Chitic, de la Femina, Vuia şi Olteanu de la Foresta. Duminică, pe stadionul „23 August" din Iaşi, echipele n-au mai reeditat spectacolul din ajun, poate şi din cauza oboselii. In orice caz, am ur­mărit o întrlnire care a lă­sat să se întrevadă un fru­mos viitor pentru formaţia ieşeană antrenată de Marius Berariu. Aceasta a dominat, reuşind să-şi concretizeze su­perioritatea prin înscrierea a cinci goluri spectaculoase, a­­utoare fiind Lili Asultanel (min. 10 şi 70), Iulia Chitic (min. 25 şi 57) şi Sfelia Pos­­tolache (min. 77). Rezultat fi­nal 5­ 0 (2-0). Echipa din Arad, antrenată de Doina Ghel, prima femeie arbitru de fotbal din ţară, are cîteva jucătoare valoroa­se (portăriţa Vuia, fundaşa Cocsor, înaintaşele Olteanu şi Mihailovici) care au demon­strat o bună tehnică indivi­duală şi mult curaj. Din for­maţia ieşeană s-au evidenţiat, în acest al doilea joc, Elena Sahlean, Rodica Hofman, Ze­­novia Elisei, Iulia Chitic, Georgeta Sireteanu, Lili Asul­­tanei şi Lala Bolocan. Arbitrii I. Ciolan (centru), M. Onofrei şi P. Mărăşescu (tuse) au condus cu autoritate. FEMINA: Sahlean (Lazăr) — Dulman, Elisei, Spinel (Ni­­chifor), Manea — Bolocan, Hofman, Chitic — Sireteanu (Postolache), Asultanel, Bal­tag (Drăgan). FORESTA: Vuia — Szabas­lai, Engherharat, Guleş, Coc­sor — Armanschi, Motocan (Burcă) — Olteanu, Cetăţean (Roşea), Petcovschi (Margea), Mihailovici. Radu COSTIN Ca aspect din timpul partidei de fotbal Femina Iaşi — Foresta Arad. I "j. „ei,'... — nfttm Foto : S. LEONID coresp. Rugbi, divizia a steaua—Politehnica Iaşi 22-5 (14-0) (De la trimisul nostru spe­cial) Programat ca­­vedetă* a primului cuplaj rugbistic bucu­­reştean al sezonului, meciul" Steaua—Politehnica a satisfă­cut grupul (destul da ,subţi­re") de iubitori ai rugbiului din Capitală, care e luat... drumul lung al terenului de la Ghencea, sub toate aspectele: joc deschis, de bună calitate, eficace, cele 27 de puncte (in­cluzând şi transformările) fiind realizate la capătul unor ac­ţiuni de toată frumuseţea. In­tr-un cuvînt, elemente care au făcut ca partidei să i se a­­corde, fără echivoc, atributul de­­spectacol rugbistic". Şi meritul principal revine rug­­biştilor militari, pentru serio­zitatea cu care au abordat par­tida, pentru meticulozitatea cu care au­­lucrat, fiecare ac­ţiune, pentru ritmul viu, an­trenant am putea spune, pe care l-au imprimat. „Treisfer­­turile" Stelei, în special, condu­se de inepuizabilul Ciobănel, au dovedit o vitalitate impre­sionantă. Jocul învingătorilor a fost destul de simplu în ce priveşte concepţia tactică : ju­cărea mingii mai mult timp în aglomerări, cu scopul atrage­rii a cut mai mulţi adversari in acele puncte, urmată de deschideri rapida şi pătrunde­rea „treisferturilor“ pe partea opusă aglomerărilor, rămasă, e­­vident, liberă. In acest fel, „a­­ripa“ Braga a pătruns de 4 ori nestingherită, înscriind tot de a­­tîtea ori. Greoi, lipsiţi de de­cizie în placaje, cu mari­­găuri" în amplasamentul ju­cătorilor atunci cînd echipa se apăra, ieşenii nu au putut con­tracara aceste acţiuni şi astfel şi-au văzut esaverajul încărcat la­­pasiv" cu 22 de puncte. Au fost însă şi momente de joc egal, în care echipa Poli­tehnicii, aducindu-şi­­unii din­tre jucători) aminte de vremu­rile cînd însemna ceva în rug­­biul românesc, i-a creat „pro­bleme" adversarei sale. De pil­dă, în min. 21, la scorul de 8—0 pentru Steaua, Bujoiu scapă pe contraatac şi, în mo­mentul cînd este atacat, la circa 30 m. de terenul de ţin­tă al gazdelor, în loc să-i pa­seze lui Homănă, aflat în ime­diata sa apropiere, trimite ba­lonul, pe jos, la întîmplare. Dar faza nu este încheiată, cum s-ar părea. Un rugbist de la Steaua respinge balonul care, cu festele binecunoscute care le joacă uneori, ajunge la Popa. Ieșeanul se... sperie parcă de faptul că s-a trezit cu ba­lonul în braţe, doar cu un ad­versar în faţă, şi, în loc să pătrundă decis spre buturi (de care îl mai despărţeau doar 10 m.) aruncă balonul la în­­tîmplare. Desigur, finalizată a­­ceastă situaţie, scorul ar fi de­venit 8—5 şi, poate, alta ar fi fost fizionomia jocului în con­tinuare. Repriza a doua a fost ceva mai echilibrată (scor 8—5 pen­tru militari), ieşenii reuşind „punctele de onoare“ în ulti­mul minut graţie unei specta­culoase încercări la centru a lui Chifan. Punctele au fost realizate de Braga (12 — din încercări), Teleasă (încercare), Durbac (lo­vitură de pedeapsă), Giugiuc (transformare), Mateescu (trans­formare)—pentru Steaua, Chifan (încercare), Gheorghiu (trans­formare) — pentru Politehnica. A condus foarte bine P. Io­nescu (București). C. SILVESTRU Semănatul griului (urmate din pag. î) mod cu totul excepţional se va putea cultiva și după griu anul XII, dacă după reexami­narea plantelor premergătoare, tîrzii, se constată că acestea nu ajung la maturitate în timp util pentru a permite elibe­rarea și pregătirea terenului In vederea Insăminţări­lor în pe­rioada optimă. După stabilirea amplasării de către inginerul şef şi ceilalţi specialişti, aceasta va fi discu­tată în cadrul consiliului de conducere al C.A.P., iar după însuşire se va încheia un do­cument de amplasare, care se va depune la dosarul griului. Pregătirea terenului care in acest an trebuie făcută în con­diţii de calitate excepţională cuprinde trei elemente princi­pale : fertilizarea, executarea a­­răturii şi pregătirea patului ger­minativ. Fertilizarea terenului se va executa cu toate M.I.C.-urile grupat, sub direc­ta supraveghere a unui specia­list care să răspundă pe toată perioada de asigurarea unei fertilizări corespunzătoare. Ni­velul de fertilizare se stabi­leşte de Inginerul şef, ţinind seamă de planta premergătoa­re, fertilitatea naturală şi fer­tilizarea aplicată în anii trecuţi, umiditatea existentă în sol etc. Se va merge pe linia aplicării dozelor mari, pentru obţinerea de producţii mari. Dozele mo­derate sau mici nu sunt eco­nomice. Inginerul şef organizează munca în fiecare dimineaţă, stabilind lăţimea fîşiilor de lu­cru prin marcare, astfel încît să nu mai existe porţiuni de teren nefertinizate. Prima tre­cere se execută pe teren ja­lonat. Se interzice împrăştie­­rea îngrăşămintelor cu mina, deoarece nu se poate executa o lucrare de calitate. Arătura se execută la adin­­time­a la care nu se scot bo­lovani şi la care nu se ajun­ge la orizontul B. Pe terenu­rile unde condiţiile permit, se va executa arătură adincă (25— 28 cm), urmărindu-se în ace­laşi timp calitatea acesteia prin uniformitatea la suprafaţă şi în adincime. Adincimea pe fiecare tarla este stabilită prin ordin de lu­cru ce se înmînează fiecărui tractorist, de către Inginerul şef care, periodic, prin sonda­je, urmăreşte calitatea arăturii. (In acest scop se vor confec­ţiona tijele de măsurare a a­­dinctuiui). Aceeaşi grijă se va acorda lucrării capetelor de tarlale care trebuie să prezinte ace­eaşi adîncime, iar şanţurile din iarla rezultate din deschi­derea arăturii se vor nivela o­­bligatoriu prin mai multe tre­ceri cu grape cu discuri. Imediat după executare, ară­tura va fi lucrată cu grapa cu discuri, prin 1—2 treceri, pen­tru mărunţire şi nivelare, ur­mărindu-se ca pînă la însămîn­­ţare să fie întreţinută curată de buruieni. Este necesar ca în această perioadă, avînd în ve­dere şi condiţiile de umiditate din sol, să se treacă la între­ţinerea arăturilor executate a­­cum 7—10 zile înainte, pentru a distruge buruienile care au germinat, precum şi samulastra de griu. Patul germinativ se va pre­găti înaintea semănatului, folo­sind grapa cu discuri (cu toa­te bateriile) in agregat cu gra­pa, urmărindu-se mobilizarea solului la adîncimea de îngro­pare a seminţei. în acelaşi timp, se va avea în vedere să se execute şi o nivelare per­fectă a terenului, creîndu-se condiţii optime pentru execu­tarea unui semănat de calita­te. Pentru asigurarea unei se­minţe de calitate în acest an, in afară de cantităţile de se­minţe proprii, M.A.S. a repar­tizat pentru judeţul nostru 4.750 tone care au şi fost de­ja nominalizate pe unităţi şi pe baze de recepţie, urmînd ca în această săptămină să se în­ceapă efectuarea schimbului. Cantităţile de săminţă din fon­durile proprii ale unităţilor tre­buie de urgenţă condiţionate, pentru a se putea ridica şi tri­­asit. In laborator probe în ve­derea cunoaşterii indicilor ca­litativi şi a cantităţilor pe ca­re le vom administra la hectar. Acolo unde seminţa a fost res­pinsă la puritate, se va orga­niza din nou condiţionalul, fo­­losindu-se maşinile existente, în trei schimburi. Tratarea seminţei să se în­ceapă cu cel puţin 5 zile îna­intea semănatului folosind toa­te perzolatoarele pe care le avem, pentru a se executa un tratament uniform. Se interzi­ce cu desăvîrşire tratarea se­minţelor cu lopata sau în co­şul semănătorii. Seminţa ce se va primi de la Agrosem sau I.V.C. se va folosi cu priori­tate pentru loturile semincere ce vor fi organizate încă de pe acum în fermele de seminţe. Norma de sămînţă la hectar va fi stabilită de inginerul şef al C.A.P., diferenţiată pe sol şi tarla, pentru a se asigura nu­mărul de boabe germinabile re­comandate pentru fiecare sol în parte, în condiţii optime de u­­miditate, de pregătire a terenu­lui şi de fertilizare, se va pu­­tea merge pe limita minimă de boabe germinabile la m.p., iar in condiţiuni mai vitrege se va p­utea merge pe limita maximă. n nici un caz, limitele reco­mandate nu vor putea fi de­păşite. Semănătorile vor trebui repa­rate şi bine verificate pentru a se asigura o uniformitate a dis­tribuirii seminţei pe fiecare brăzdar, asigurîndu-se totodată cite cel puţin două greutăţi pentru fiecare brăzdar şi tubu­rile de rezervă necesare. Proba maşinii se va face de cîteva ori staţionar, precum şi la Introdu­cerea în lan, după parcurgerea a 10—20 m. Pentru executarea unui semă­nat de calitate se va jalona te­renul înainte și de cîte ori va fi nevoie. Capetele de tarla vor fi semănate înainte pe lățimea de 2—3 semănători, iar viteza de înaintare a tractorului va fi viteza a doua înceată și nu mai rapid. Vitezele mai mari se blochează. Concomitent cu însămînţările este necesar a se organiza te­meinic recoltarea culturilor de toamnă, stabilindu-se program de lucru pentru fiecare cultură şi tarla în parte, unde să se prevadă forţele mecanice şi ma­nuale care să asigure exe­cutarea lucrărilor într-un timp cit mai scurt. Este necesar să se folosească la întreaga ca­pacitate dislocatoarele de sfe­clă, maşinile de decoletat şi scos sfeclă, D.F.S.-urile pen­tru floarea-soarelui, maşinile de recoltat cartofi etc., care sub­stituie un număr însemnat de braţe de muncă. Atenţie deosebită se va a­­corda eliberării terenurilor, pentru a se permite fertiliza­rea şi executarea arăturilor a­­dînci de toamnă, lucrare care trebuie încheiată pînă cel tîr­­ziu la 10 noiembrie. Considerăm că prin folosirea judicioasă a forţelor de care dispun unităţile, prin partici­parea activă a tuturor factori­lor de răspundere de la nive­lul fiecărei unităţi, se va pu­tea executa acest mare volum de lucru în perioadele optime şi de calitate corespunzătoare. a­­n de 24 ore Radio Iaşi Programul de seară (1 septem­­brie): 17.00 Buletin de ştiri i 17.05 Estrada zilei, 17.30 Pa teme cetăţeneştii 17.45 La micro­fon : solişti şi formaţii de ama­tori I 18.00 Descriptio Moldaviae« Pe drumurile lui Calistrat Hogaş» 18.20 Cîntecul care mi-e drag » 19.00 Radiojurnal» 19.15 Solişti români d­e operă ! Aneta Pava­­lache şi Ion Prisăcarul 19.30 Tea*­tru la microfon i „Acuzarea a«* pără­­da Şt. Berciui 21.00 Bu­­letin de ştiri» 21.05 Voci diai fonoteca de aur. Eusebiu Camilar citind din .1001 de nopţi*4» 21.20! la**..« concert» 21.30 Cinemera dianei 21.30 Jazz.... concert Programul de dimineaţă (% sep*­tembrie): 6.00 Buletin de ştiri » 6.05 Matineu muzical» 6.30 Emi­siune pentru satei 6.40 Drag ml­ei Jocul românesc» 7.00 Informaţii şij muzică.. Televiziune 18.00 Deschiderea emisiunii. Mi*­croavanpremiera» 18.05 Semnul profesiunii. „Sesiuni de toamnă*» 18.45 George Enescu în arta se*­colului XX» 19.15 Anunțuri —pu­blicitate» 19.20 1001 de seri» 19.30 Telejurnalul de seară» 20.00 Re­flector» 20.15 Seară de teatru C „Năpasta* de I. I. Caragiale» 21.55 Invitata noastră: Bianca; Cavalinul (Suedia)» 22.20 Prim plan: Horia Lovinescu» 22.50 Te­lejurnalul de noaptei 23.00 Inchi­derea emisiunii,. Cinematografe VICTORIA! .Această femeie*, orele ! 9, 11.05, 14.45, 16.50, 18.55, 21. REPUBLICA, .Omul care nu poate fi acuzat*, producţie a studiourilor sovietice. Orele: 9.15, 11.15, 15, 17, 19, 21 şi LA GRA­DINA DE VARA .RIPA GALA BENA“, ora 19.45. COPOU: „Fa­milia Toth", producţie a studiou­rilor din R. P. Ungară. Orele­­ 9, 11.15, 14.30, 16.45, 18.55, 21« ARTA: „Mina cu briliante", ore­le : 9, 11, 15, 17 şi „Crîngul del filaos“, orele : 19 şi 21. GRA­DINA .POMUL VERDE*, ora 20­ .Jurnalul unei cameriste". TAT­A* RASI , .Republica fetelor", 04 rele , Hi 18, 20. NICOLINA : „Jocul care ucide­, orele , 161 18, 20. O.N. T. — Agenţia judeţeană de turism laşi Agenţia Judeţeană de turisn­ laşi aduce la cunoştinţa celor in­­teresaţi că în semestrul 11 a.c.­­organizează următoarele excursii cu autocarul : laşi — Chişinău la datele de 2—4 noiembrie, 27—29 noiembrie, 14—16 decem­­­brie. Preţ informativ: 400 lei pentru o persoană, laşi — Cern­năuţi, la datele de 24—20 noi­­embrie, 23—25 decembrie. Preţ informativ, 505 lei pentru o per­­soană. Bucureşti — Plevna Sofia — Plodviv Tirnovo, la­ 14—17 decembrie, la preţul de 1 950 lei pentru o persoană. In­ scrierile se fac cu cel puţin 60­ de zile înainte de data plecării« Agenţia anunţă că pentru pe­trecerea revelionului 1970—1971 în străinătate organizează următ­­oarele excursii : Bucureşti — Praga —• Karlovy* Vary — Brno — Bratislava, cui trenul, la 27 decembrie 1970 —2­5 ianuarie 1971, la preţul dat 2.191 lei» Budapesta — Praga­­-­ Bratislava, cu trenul, 28 decem­brie — 4 ianuarie, la preţul de 1730 lei pentru o persoană. Bu­dapesta — Praga — Karlovy- Vary — Brno — Bratislava, cu trenul, la data de 27 decembrie— 5 ianuarie, la preţul de 2191 lei« Chişinău — Odesa, 27 decembrie—1 3 ianuarie, cu trenul, 1376 lei» Kiev — Leningrad — Moscova, cu trenul, 27 decembrie — 9 ianuarie, la preţul de 2.528 lei pentru o persoană. Chişinău — Kiev —­ Moscova, cu trenul, 25 decembrie — 4 ianuarie, 1991 lei« Varşovia — Cernăuţi, 29 decem­brie — 4 ianuarie, cu trenul, 14 preţul de 1.475 lei pentru o per­soană. Excursii in R. P. Bulgaria, la 29 decem­brie — 2 ianuarie. Preț informax­, 1.000 lei pentru persoane­ :etab axiv, 4­ ­ Timpul probabil Vreme schimbătoare cu cer no­­ros la acoperit. Local se vor semnala ploi slabe mai ales în sudul Moldovei. Vînt potrivit cu intensificări­i din sud. Temperatura aerului ușor­­ variabilă: minimele vor fi cuprinse între 10 și 16 grade, iar maximele între 19 și 23 de grade. T X

Next