Flacăra Iaşului, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 7476-7502)
1970-10-01 / nr. 7476
ANUL XXII Nr. 7476 0CICHEME 1970 101 1 4 PAGINI SO BANI as not _(CA I. „M. EMINESCU"; _ IAȘI_____. iterp TigS. Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Consiliul de Stat a ratificat Tratatul româno - sovietic In ziua de 30 septembrie 1970 a avut loc la Palatul Republicii şedinţa Consiliului de Stat prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat, în afara membrilor Consiliului de Stat, la şedinţă au luat parte tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, miniştri, preşedinţi ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale, reprezentanţi ai presei. Tovarăşul Ion Gheorghe Haurer a prezentat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Socialistă România şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Din însărcinarea Consiliului de Stat proiectul de decret a fost examinat în prealabil de comisiile pentru politică externă, pentru problemele de apărare şi juridică ale Marii Adunări Naţionale care l-au avizat favorabil, propunînd adoptarea lui. La dezbaterea privind ratificarea Tratatului au luat cuvântul tovarăşii Constantin Daicoviciu, Ion Spătărelu, Carol Király, Aurel Borgan, Ion Goman şi Ludovic Takacs, care şi-au exprimat deplinul acord în legătură cu ratificarea Tratatului, apreciindu-l ca o contribuţie de seamă la întărirea continuă a prieteniei şi colaborării între cele două popoare, la cauza socialismului, păcii şi colaborării internaţionale. Consiliul de Stat a adoptat apoi tei unanimitate Decretul pentru ratificarea Tratatului. După ratificare, a luat cuvântul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. .CUVINTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi, , Ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală încheiat recent între Republica Socialistă România şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste de către Consiliul de Stat, reprezintă un moment important şi corespunde năzuinţelor şi dorinţei poporului nostru. Semnarea la Bucureşti a acestui Tratat constituie un eveniment de seamă în evoluţia ascendentă a relaţiilor de colaborare multilaterală din Risk România şi Uniunea Socielui"»«" În întărirea prieteniei românosovietice. Avind la bază principiile marxism-leninismului şi Internaţionalismului proletar, actualizînd în condiţiunile de astăzi prevederile vechiului tratat — care a constituit temelia trainică a legăturilor rodnice de alianţă şi prietenie dintre România şi Uniunea Sovietică—actualul Tratat stabileşte pe o lungă perioadă de timp, 20 de ani, cadrul colaborării multilaterale dintre cele două ţări, în spiritul egalităţii depline în drepturi, respectării suveranităţii şi independenţei naţionale, neamestecului în trerburile interne, întrajutorării frăţeşti şi avantajului reciproc. Tratatul de prietenie româno-sovietic se fundamentează pe îndelungatele tradiţii de prietenie şi solidaritate dintre cele două popoare — prietenie cimentată prin lupta comună împotriva fascismului « ridicată pe un plan superior în Condiţiile construirii socialismului şi comunismului, legăturile trainice care ne unesc îşi găsesc puternice resurse in comunitatea orînduirii sociale, a aspiraţiilor fundamentale şi ţelurilor supreme care animă cele două ţări. Tratatul deschide, totodată, largi perspective de viitor, creează un cadru propice pentru intensificarea şi amplificarea continuă a colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice reciproc avantajoase, a cooperării în producţie sunt domenii dintre România şi Uniunea Sovietică. Progresele pe care Ie obţin ţările noastre în dezvoltarea bazei tehnico-materiale a societăţii, in Înflorirea ştiinţei şi culturii constituie premise deosebit de favorabile pentru lărgirea şi diversificarea schimburilor, a colaborării şi a cooperării în toate sectoarele de activitate. Tratatul consemnează voinţa celor două state de a acţiona în continuare pentru Întărirea unităţii şi coeziunii statelor socialiste, pornind de la convingerea că aceasta constituie izvorul principal al tăriei şi invincibilităţii sistemului socialist mondial. Prevederile Tratatului dau, totodată, expresie hotărîrii României şi Uniunii Sovietice de a promova cu consecvenţă în viaţa internaţională politica coexistenţei paşnice, de a milita cu perseverenţă pentru preîntimpinarea unui nou război mondial, pentru rezolvarea marilor probleme care stau în faţa omenirii contemporane prin mijloace paşnice, pe calea tratativelor, pentru salvgardarea păcii popoarelor. Unul din obiectivele importante ale politicii celor două ţări, înscrise în Tratat, este lupta pentru îmbunătăţirea atmosferei în Europa, pentru înfăptuirea securităţii europene şi întronarea în viaţa popoarelor de pe acest continent, atît de dureros încercat de-a lungul istoriei, a unui climat de pace şi încredere, de prietenie şi colaborare între naţiuni. Mimitm:1. Pentru dezarmarea generală şi România şi Uniunea Sovietică îşi exprimă totodată hotărirea de a respecta obligaţiile asumate în cadrul Tratatului de la Varşovia a cărui existenţă o considerăm necesară atîta timp cit se va menţine Pactul Nord- Atlantic. încheierea şi ratificarea noului Tratat de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre ţara noastră şi nea Sovietică. Întărirea continuă a solidarităţii, alianţei şi prieteniei româno-sovietice se înscriu la loc central în politica de stat a României socialiste, constituie parte Integrantă a activităţii Internaţionaliste desfăşurate de partidul şi guvernul ţării noastre pentru dezvoltarea relaţiilor de colaborare frăţească cu toate ţările socialiste, pentru creşterea continuă a forţei şi unităţii întregului sistem socialist mondial. Acţionind astfel, partidul şi poporul nostru îşi îndeplinesc una din înaltele lor obligaţii internaţionale, îşi aduc contribuţia la cauza generală a socialismului şi păcii în lume. Totodată, consecventă principiilor coexistenţei paşnice, România militează pentru lărgirea relaţiilor de colaborare cu toate statele lumii, fără deosebire de orânduire socială, pentru destindere internaţională, luptăm, împreună cu celelalte popoare iubitoare de pace, pentru zădărnicirea politicii imperialiste agresive, pentru a se pune capăt folosirii forţei şi dictatului în viaţa internaţională. Împotriva oricărui amestec străin in viaţa statelor, pentru respectarea dreptului sacru al fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta, pentru Instaurarea In relaţiile dintre ţări a principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii in drepturi a tuturor naţiunilor. Consider că ratificarea în unanimitate de către Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România a Tratatului româno-sovietic corespunde pe deplin intereselor poporului nostru, ale întăririi prieteniei şi alianţei dintre România şi Uniunea Sovietică, dintre popoarele noastre vecine, cauzei generale a socialismului și păcii in lume. Cuvîntarea tovarăşului Ion Gheorghe Maurer Stimate tovarăşe preşedinte, Tovarăşi, Guvernul Republicii Socialiste România prezintă Consiliului de Stat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală intre Republica Socialistă România şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Semnat la 7 iulie 1970, la Bucureşti, în timpul vizitei in ţara noastră a delegaţiei de partid şi guvernamentale a U.R.S.S., tratatul constituie un document de o deosebită importanţă. El reflectă stadiul actual al relaţiilor dintre cele două ţări socialiste vecine şi dă, totodată, expresia voinţei lor de a intări şi un viitor. In spiritul internaţionalismului socialist, prietenia şi alianţa dintre popoarele român şi sovietic, de a dezvolta colaborarea multilaterală dintre România şi Uniinea Sovietică, pe baza respectării suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drepturi şi neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc. In Interesul ambelor popoare, al cauzei socialismului, păcii şi colaborării Internaţionale. In Tratat este reafirmată, de asemenea, hotărirea Înaltelor părţi contractante de a contribui la Întărirea unităţii ţărilor socialiste, de a dezvolta colaborarea cu toate statele, indiferent de orânduire socială, de a milita pentru Înfăptuirea securităţii in Europa şi nu Întreaga lume. Apreciind că prevederile Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală Intre România şi Uniunea Sovietica corespund intrutotul principiilor de bază ale politicii externe a partidului şi statului nostru, intereselor fundamentale ale poporului român, iar obligaţiile asumate nu contravin tratatelor internaţionale în vigoare, propun adoptarea proiectului de decret pentru ratificarea lui. Proiectul de decret a fostxaminat şi avizat favorabil de comisiile pentru politică externă, pentru problemele de apărare şi juridică aleMarii Adunări Naţionale. Tot astăzi, Tratatul românosovietic urmează să fie ratificat de Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. Imagine a unuia din noile cartiere ieșene Proletari din toate țurile, unifică! Delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România a plecat la Cairo Miercuri a părăsit Capitala, plecind la «Satre, delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste Rominia, care va participa la funeraliile lui Gamal Abdel Nasser, preşedintele Republicii Arabe Unite, preşedinte al Uniunii Socialiste Arabe. Delegaţia este condusă de tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.CR., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România. Din delegaţie fac parte tovarășii Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, și Titus Simu, ambasadorul Republicii Socialiste România în R.A.R. La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost condusă de tovarăşii Gheorghe Rădulescu, Iiie Verdeţ, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Leonte Răutu, Iosif Banc, Vasile Patilineţ, Mihai Marinescu, Ion Păţan, Petru Burlacu, adjunct al ministrului afacerilor externe. A fost de faţă Ibrahim Yossin, însărcinatul cu afaceri adinterim al Republicii Arabe Unite în ţara noastră. ★ La amiază, delegaţia a spart la Cairo, unde a fost intimpinată de reprezentanţi ai preşedintelui interimar al R.A.U., Anwar Sadat, şi alte oficialităţi din R.A.U. (Agerpres) In cinstea sărbătoririi a 50 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist Român Concurs de creaţie muzicala Sărbătorirea a 50 de ani de la inftintarea Pimpulei Comunist Român va constitui si pentru compozitori, ca pentru toţi oamenii de artă, un înălţător moment de efervescenţă creatoare. In scopul de a stimula apariţia unor lucrări muzicale cît mai valoroase, menite să îmbogăţească repertoriul formaţiilor corale, al soliştilor vocali şi instrumentali, al orchestrelor şi fanfarelor din întreaga ţară, Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, împreună cu Uniunea Compozitorilor, organizează un «Concurs de creaţie muzicală“ la care sunt chemaţi să participe, cu lucrări inedite, compozitori şi poeţi, membri ai uniunilor de creaţie. Continuând şi dezvoltînd cele mai bune tradiţii ale muzicii româneşti, lucrările destinate acestui concurs se vor inspira din îndelungata luptă a poporului român pentru libertate socială şi naţională, din anii avîntului revoluţionar al clasei muncitoare condusă de Partidul Comunist Român, din lupta pentru înlăturarea dictaturii fasciste şi instaurarea regimului democrat-popular, din efortul eroic al milioanelor de oameni ai muncii pentru edificarea patriei noastre socialiste. La concurs se vor prezenta cîntece de masă, lucrări corale, piese vocale cu. ecoBipaniament de pian, precum și piese instrumentale scurte pentru: vioară solo, vioară cu acompaniament de pian, violoncel solo, violoncel cu acompaniament de pian, pian solo, orchestre simfonice şi fanfare. Se recomandă ca aceste piese, atît cele vocale cît şi cele instrumentale, să aibă un caracter larg accesibil. Partiturile, purtînd un „motto" şi fiind însoţite de un plic închis cuprinzînd numele şi adresele autorilor, vor fi trimise pînă cel tîrziu la 31 decembrie 1970, pe adresa : „Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă" — Direcţia Muzicii — Bucureşti, Piaţa Scînteii nr. 1 cu menţiunea „pentru concursul de creaţie muzicală". De asemenea, o dată cu partiturile se vor trimite şi textele literare (versurile) dactilografiate în cîte 3 exemplare. Juriul, alcătuit din personalităţi de frunte ale muzicii româneşti, precum şi din reprezentanţi ai Uniunii Scriitorilor, va selecţiona cele mai bune creaţii şi va acorda următoarele premii: A. Cîntece de masă şi lucrări corale (muzică şi versuri) (continuare In pag. a 3-a) In pagina a 4-a ■ Vizita delegației P. C. R. în Japonia ■ p. v. u Dezbaterile din Adunarea Generală ■ Situația din Iordania ■■■■r................. IUS DEPUI 11 HOL IISISIM! Aşa cum de fiecare dată, de Anul Nou, printre sclipiri, artificii, serpentine ţi confetii, ţîşnesc năzuinţe ţi vise de mai bine ţi-nmuguresc in suflet speranţe, deschiderea anului universitar este legată la rîndu-i de noi nădejdi pornite din izbucnirea arteziană a luminilor cugetului ce se vor râspîndi cu dărnicie pentru ca tinerele vlăstare să devină pilonii de miine. Şi-n clipa aceea unică da celebrare a inaugurării unei noi etape de susţinute strădanii in ascensiunea spre mult rivnitele culmi ale ştiiinţei şi culturii, cei peste 17.800 de studenţi la cursurile de ii din laţi vor bate cu emoţie - aceeaţi în fiecare an, dar inedită pentru „boboci" - la porţile celei mai vechi universităţi din ţară şi ale celorlalte patru institute de învăţămint superior ieşene. Aici ii aşteaptă luminoase amfiteatre, biblioteci bogat înzestrate, laboratoare moderne, utilaje cu maşini ţi aparate de înaltă tehnicitate ţi, mai presus de orice, cadre didactice pline de abnegaţie ţi dăruire personalităţi de seamă ale ştiinţei ţ Invăţămintului nostru. „Dacă aţ avea virsta pe care o au cei mai tineri prieteni ai mei... - scria Geo Bogzaţi ar trebui să-mi aleg oraşul In care să învăţ in mod riguros fără să-mi pierd totuţ! romantismul tinereţii, dacă aş vrea să devin un bun specialist, dar să rămin sau să ajung într-un grad ţi mai mare receptiv la poezie atunci n-aş mai sta mult pe ginduri ţi aş suna la poarta Universităţii din laţin. Sunt cuvinte impresionante ţi sincere, exprimate de una din marile noastre personalităţi literare ţi la fel de călduros vorbesc ţi alţii despre institutele de învăţămint superior ieşene, care, anual, dau mai mult de 2 500 de absolvenţi ce se îndreaptă spre locurile de muncă din industrie, agricultură, învăţămint, cultură, aducînd pretutindeni competenţa lor şi prestigiul centrului nostru universitar. Găzduiţi In cămine elegante - anul acesta vor fi date in folosinţă încă două clădiri cu peste 1 000 de locuri, ce vor completa adevăratele orăţele studenţeşti din Copou şi cartierul Tudor Vladimirescu, — beneficiind, de asemenea, de cantineţi în general de mijloace optime de viaţă, studenţilor nu le râmine decit să se consacre de la începutul anului universitar unei munci susţinute, perseverente pentru însuşirea cunoştinţelor, în aşa fel Incit să devină buni specialişti, capabili să răspundă cerinţelor din ce in ce »ai mari ale viitoarei ic* •■"«feîipd. Toate aceste condiţii au fost create in latul care a parcurs din plin vitregiile trecutelor regimuri, cînd tendinţele centralizatoare , aşa cum se arată în „Insemnări ieşene" din 1936, puneau la grea încercare instituţiile publice din provincie. „îndeosebi, Universitatea a avut de suferit multe neajunsuri şi a fost lăsată, anume, în grele lipsuri", dar Şi celelalte institute, căci „ba se încerca mutarea facultăţii de agronomie, ba a şcolii politehnice. In alt an se răşluia şcoala de farmacie şi în fine se proiecta desfiinţarea Facultăţii de medicină". lată o serie întreagă de neajunsuri care sunt astăzi de domeniul amintirilor căci centrul nostru universitar cunoaşte acum o continuă dezvoltare, la secţiile noi de subingineri din anul trecut adăugîndu-se în actualul an universitar o secţie de arhitectură în cadrul Facultăţii de construcţii care, pregătind ingineri arhitecţi, răspunde necesităţilor stringente ale sistematizării oraşelor şi satelor noastre. Numai Universitatea are astăzi mai mulţi studenţi decât toate institutele de învăţămint superior ce funcţionau în Iaşi în anul 1938 şi acesta este unul din numeroasele exemple ce s-ar putea da pentru a înţelege eforturile pe care partidul şi statul nostru, întregul popor muncitor le fac necontenit pentru ca tînăra generaţie să se pregătească temeinic pentru răspunderea ce-i va fi încredinţată în viitor, pentru nobila misiune acordată intelectualităţii noastre, cadrelor de specialitate de miine. Sigur că strădaniile nu se opresc aici, ci ele vizează în primul rînd conţinutul învăţămîntului, urmărindu-se perfecţionarea acestuia prin îmbunătăţirea planurilor şi programelor de învăţămint, a seminariilor şi cursurilor universitare. De aceea în cadrul senatelor şi consiliilor profesorale s-a avut in vedere, înainte de toate, modernizarea, lărgirea şi diferenţierea profilului de pregătire a studenţilor în toate sectoarele invăţâmintului superior, asigurarea unei capacităţi de adaptare rapidă a specialistului la progresele Ştiinţei, tehnicii şi culturii. Potrivit Directivelor C.C. al P.C.R. privind dezvoltarea învăţămîntului, în lumina sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al partidului nostru, s-a acordat şi se dă o mare atenţie legăturii dintre învăţămîntul teoretic şi continuare în pag. a 3-a) . Adunările generale ale salariaţilor dezbat prevederile viitorului plan cincinal Cînd laurii ameţesc comitetul de direcţie ntreprinderea nr. 4 construcţii-montaj neobişnuise în ultimul timp cu o atmosferă de muncă laborioasă, analitică, ce purta amprenta unor febrile căutări menite să dea soluţii multiplelor probleme de pe şantierele sale. Spunem că ne obişnuise, deci la timpul trecut, pentru că adunarea generală a reprezentanţilor salariaţilor, care a avut loc recent, ne-a dezamăgit prin modul cum s-a desfăşurat. Deşi se cunoşteau covîrşitoarea importanţă, rostul şi dezideratele urmărite de adunarea generală, nu s-a întreprins aproape nimic pentru a o folosi ca un instrument util de pregătire a producţiei anilor viitori. Atît din informarea comitetului de direcţie, prezentată de tov. ing. Tudor Patelli, directorul întreprinderii, cît şi din intervenţiile unor participanţi, nu am găsit răspunsurile pe care le aşteptam cu privire la metodele şi formele concrete care se cer adoptate pentru a face faţă cu succes sarcinilor sporite din cincinalul următor. Avem în vedere faptul că în cincinalul 1971—1975 întreprinderea nr. 4 construcţii-montaj trebuie să execute un număr important de investiţii mari în industrie şi agricultură, cu termene de punere în funcţiune la intervale mici şi în condiţii de creştere deosebit de mari a productivităţii muncii şi rentabilităţii. In mod concret, 100 de obiective cu 125 de capacităţi vor trebui puse în funcţiune. Comparativ cu anul 1970 producţia de construcţii-montaj creşte în 1971 cu 38,5 procente, iar sporul maxim se va înregistra în 1972 cu 138,9 procente. Productivitatea muncii pe salariat se caracterizează printr-o dinamică de creştere accentuată încă din primii ani ai cincinalului, nivelul maxim fiind în 1971 cu 10,5 procente. Pe ansamblu, în cincinal, creşterea productivităţii muncii este de 138,45 la sută cu un ritm mediu anual de 7,7 la sută, deci superior ritmului anual de 5,5 la sută prevăzut prin Directivele Congresului al X-lea al P.C.R. pentru această ramură. De remarcat este faptul că începind cu anul 1972 întreprinderea trebuie să devină rentabilă. Iată deci probleme esenţiale ale cincinalului care au fost tratate simplist, în referatul comitetului de direcţie, doar cu nişte cifre şi fraze generale. Mai mult decît atît, comitetul de direcţie nu s-a prezentat în faţa adunării generale cu un program concret privind selecţionarea, formarea şi recalificarea cadrelor şi nici cu o schiţă a măsurilor ce se impun pe linia creşterii productivităţii muncii. Se pare că ritmurile activităţii prevăzute în anii viitorului cincinal, mult superioare celui ce-l încheiem peste puţin timp, nu au fost îndeajuns de bine sesizate şi înţelese la această unitate. De fapt, chiar delegatul organului tutelar, ing. A. Tacoman, director tehnic în Ministerul Construcţiilor Industriale, arăta în intervenţia sa că planul de măsuri tehnico-organizatorice nu răspunde cerinţelor programate în cincinal şi nici măcar planului pe 1971, acesta cuprinzînd, în majoritatea cazurilor, sarcini curente de serviciu. In aceste condiţii a fost firesc ca şi dezbaterile să nu aibă un suport, fiecare dintre participanţii care au vorbit referindu-se la unele aspecte ale activităţii curente de producţie, la probleme generale, de principiu, şi nicidecum la programul viitorului plan cincinal, la soluţiile de îmbunătăţire a indicatorilor calitativi din activitatea economică, însuşi directorul întreprinderii, ing. T. Patelli, a ţinut o veritabilă prelegere despre transferul de competenţă. Nu înţelegem de ce tocmai aici, la întreprinderea nr. 4 Eugeniu ZIDARIȚĂ (continuare in pag. a 2-a)