Flacăra Iaşului, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 7476-7502)

1970-10-01 / nr. 7476

flĂCAVĂ TASULUI PACIfiA 2* Un reuşit dialog artistic De curînd, in oraşul Paşcani — mai întîi în grădina de vara, apoi, din cauza ploii, la Casa orăşenească de cultură - a avut loc prima confruntare prilejuită de noua ediţie a Întrecerii artiştilor amatori din cadrul sindicatelor, „Faţă In faţă". Cu această ocazie, au apărut in faţa publicului citeva sute de talentaţi reprezentanţi al artei amatoare de la două unităţi de prestigiu In judeţul nostru, înrudite ca profil : Uzina mecanică din Paşcani şi Uzina mecanică „Nicolina". Mărturisim că, la început (nefiind îndeajuns de familiarizaţi cu activitatea prodigioasă ce se desfăşoară în uzina păşcăneană) am avut o clipă senzaţia inegalităţii forţelor, cunoscând că sora sa ieşeană dispune de un potenţial artistic cu care nu se poate lăuda şi măsura oricine. Dar, spre satisfacţia noastră, nu a fost de loc aşa. Păşcănenii au demonstrat realmente că, la ora actuală, reprezintă un puternic detaşament artistic, care vizează altitudini îndrăzneţe în geografia acestui domeniu din judeţul nostru. Desigur, laudele se cuvin atît celor ce urcă pe scenă, cit şi celor ce rămîn în culise (adică instructorilor şi îndrumătorilor) şi, fără îndoială celor ce se îngrijesc de crearea unor condiţii optime de lucru. A învinge Uzina mecanică „Nicolina“ intr-un dialog artistic nu e la îndemîna oricui. Faptul că artiştii amatori de la Uzina mecanică din Paşcani au reuşit această performanţă (punctaj 684-673) nu scade din meritele învinşilor, dar le sporeşte pe cele ale învingătorilor. Dar, neavând în intenţie o analiză gen cronică sportivă - cu toate că, în ultimă instanţă, tot despre o întrecere e vorba - vom stărui îndeosebi asupra unor aspecte care ni s-au părut predominante şi revelatorii. Mai intim, o remarcă de ordin general cu foarte mici excepţii, marea majoritate a concurenţilor au adoptat o ţinută elevată, ceea ce a conferit întrecerii o anumită prestanţă caracteristică nu tocmai des intilnită pe *c*fiel® amatorilor. In acest sens, excelentă a fost impresia pe care a produs-o corul Uzinei mecanice din Paşcani, formaţie care, prin ţinuta ansamblului, se autocaracterizează ca foarte serioasă şi dornică (fără ostentaţie) să ciştige stima publicului. In aceeaşi ordine de idei, cele opt genuri stabilite de regulamentul întrecerii asigură varietatea spectacolelor şi antrenează «am tot ce poate, avea mai bun mişcarea artistica de amatori. Fără să se creadă că nesocotim cuvîntul Juriului (competent de altfel, deşi uneori cam mărinimos), ne vom exprima opinia, care, de fapt, coincide cel mai adesea cu cea a organului judecător. Punctaj maxim (adică 90 puncte) s-a înregistrat la trei probe: solistă de muzică populară (Maria Rusu - U. M. Paşcani), dansuri populare (U. M. „Nicolina”) şi număr la alegere (corul de la U.M. Paşcani). Cunoscind calităţii vocale şi interpretative incontestabile ale cunoscutei soliste de muzică populară Maria Rusu, juriul i-a acordat numai note maxime. Părerea noastră e că, intr-adevăr, interpreta e de o valoare aparte in mişcarea artistică ieşeană. La această întrecere, însă, Maria Rusu nu s-a ridicat la nivelul prestigiului artistic pe care şi l-a creat. De ce? In primul rind, ni s-a părut obosită. In al doilea rind, melodiile cîntate („Ce te uiţi, bade, la mine" şi „La Cotnari am un bădiţă") nu au fost cele mai nimerite pentru vocea ei lirică şi pentru temperamentul mai potolit De unde se vede că chiar ţin asemenea cazuri e nevoie de o îndrumare în alegerea repertoriilor. Formaţia de dansuri care a reprezentat Uzina mecanică „Nicolina" a fost o revelaţie. Foarte omogenă, plină de vigoare (băieţii) şi de graţie (fetele), de un dinamism care infirmă unele păreri potrivit cărora moldovenii îs cam molcomi chiar şi la foc, această formaţie şi-a aţintit privirile, la ora actuala, către piscuri, adică acolo pe unde se află dansatorii de la Fabrica de tricotaje „Moldova" şi cei din Dumbraviţa. Urcuş bun! Nu putem încheia acest capitol fără a observa că nici dansatorii păşcăneni nu sunt mai puţin ambiţioşi, dar că ei mai trebuie să lucreze pentru sincronizare şi pentru mai multă dezinvoltură. Al treilea 90 l-am trecut în dreptul corului Uzinei mecanice din Paşcani (renăscut din propria cenuşă - gata-gata să se spulbere de tot în cam umbriţi, ani de Inactivitate). Este meritul componenţilor formaţiei de a-şi fi luat inima în dinţi şi de a-şi fi reluat activitatea; este, de asemenea, al organului sindical din unitate (din cite am aflat, nici organele locale şi nici cele judeţene nu sunt străine de această „reanimare") şi, in sfîrşit, este meritul dirijorului (C. Ipate) de a fi semănat încrederea in oameni şi, mai ales, de a fi reuşit, intr-un timp incredibil de scurt, să aducă corul la un nivel care va da de gîndit formaţiilor similare consacrate La concurs, cel puţin (avem informaţii că şi în cadrul Festivalului naţional „Ciprian Porumbescu" a avut o evoluţie meritorie), corul acesta nou (aşa ii putem socoti după vreo 8 ani de absenţă) a vădit nişte calităţi care au entuziasmat. Cele cinci bucăţi cintate, dar mai ales piesa „Joacă-mâ, bădiţă, bine“ au ubnit ropote de îndreptăţite aplauze printr-o Interpretare magistrală. Evoluţii apropiate punctajului maxim au avut: Dorina Budeanu (muzică uşoară - U. M. „Nicolina") la care am apreciat prezenţa scenică sobră, ca şi vocea plină, vibrantă şi sensibilitatea interpretării ; Mia Solomeea - U. M. „Nicolina* (recitatoare), care a evidenţiat dramatismul, duioşia şi rara frumuseţe a poeziei lui Labiş „Moartea căprioarei' ; Cornel Muraru - U. M. Paşcani şi Gelu Herţan — U.M. „Nicolina" (solişti de muzică populară), ambii cu voci plăcute şi dezinvolţi in faţa microfonului. Unele calităţi a dovedit şi Cornel Greţcan — U. M. „Nicolina" (solist de muzică uşoară), dar el va trebui să înţeleagă că o melodie se cîntă, se interpretează, nu se strigă cit te ţin interne, in genere, bună a fost şi evoluţia celor două brigăzi artistice. Numai că ele au avut la dispoziţie nişte texte nu în întregime puse la punct, cu puţine veleităţi artistice şi cu mai multe locuri comune. Deci ... Nu am înţeles, din modul în care reprezentanţii uzinei ieşene şi-au alcătuit echipele, un Iu anii dt m numărul la alegere a ratat intr-un fel a rit de penibil, prezentind un amestec de genuri care a pus juriul in dificultate (ce să noteze? Taraful, foarte bun, de altfel ? Solista de muzică populară ? Soliştii instrumentişti ?). Deşi acum e prea tirziu, sugerăm ideea că dacă se prezenta numai taraful era foarte bine. Sau, de ce „Nicolina" nu a venit cu formaţia de muzicuţe pentru acest număr ? Dar, sperăm că cei ce trebuie să înveţe din această lecţie o vor face. In încheiere, note slabe modulul de organizare a întrecerii (aglomerări în scenă, pauze nesfîrşite etc.), dar nota maximă publicului paşcănean - compatent, entuziast, generos şte de o sportivitate remarcabilă. Bravo ! Şi tot notă maximă Juriului, cu toată generozitatea sa excesivă uneori, generozitate pe care preşedintele său, cunoscutul şi apreciatul actor Constantin Sava, a motivat-o astfel : „Cînd vezi atita talent şi atîta dăruire pentru artă, nu poţi să nu te entuziasmezi. De aceea am dat note mari". g. Filip Concursul „Faţă în faţă al formaţiilor sindicale Noutăţi la Teatrul liric Ieşean Duminică, 4 octombrie 1970, ora 19:30, opere de stat Leţi îşi va inaugura cea de-a XV-a stagiune cu spectacolul în premiera „Don Carlos" de G. Verdi. Principalii realizatori ai spectacolului sunt: dirijorul Radu Botez — artist emerit — regizorul Dimitrie Tăbăcaru, scenografa Hristofellis Spzacu $i maestrul de sos Anton Bisoc. * Intîind din plin in activitate in noua stagiune, 10» B octombrie va fi prezentat baletul „Cocoţatul de la Notre Dame" (Esmeralda). In aceeași săptămînă, sîmbătă 10 octombrie, urmează'~'a‘ FPSrtffiat spectacolul de succes din stagiunea trecută „My fair lady". * Consemnăm ca un eveniment faptul că in cursul aceleiaşi săptămîni, sint programaţi intr-un turneu în Polonia basul George Popa şi în Bulgaria soprana Aneta Pavalache. A apărut nr. 4 al revistei „Terra Recent a apărut nr. 4 al revistei „Terra" a Societăţii de ştiinţe geografice din Republica Socialistă România. Răspunzînd unora din obiectivele principale ale acestei societăţi, publicaţia respectivă reuşeşte să contribuie la răsplndirea cunoştinţelor de specialitate, la informarea geografică, generalizarea practicii didactice înaintate şi stimularea In rîndul cititorilor a Interesului faţă de geografie. In nr. 4 întîlnim studii referitoare la aspecte ale proceselor morfodinamice actuale la Dobrogea, protecţia calităţii apelor, obiectul geografiei turismului etc. Latura actualităţii apare bine conturată şi la rubrica „Informaţii şi peisaje geografice“, unde caracterizările geografice cuprind totodată Interesante paralele între trecut şi prezent, menţionîndu-se realizările de seamă In anii puterii populare în domeniul economiei noastre (exemplu: „Pe Valea Lotrului" şi „Judeţul Hunedoara"). Nu lipseşte nici rubrica „De pe glob" bogată In Informaţii de ultimă oră, în afara unor articole ce tratează despre bogăţiile şi tainele hidrocosmosului, perspectivele valorificării deserturilor etc. Valoroase sunt, de asemenea, îndrumările didactice care împărtăşesc o experienţă pozitivă, abordînd cu prioritate aspecte ale modernizării învăţămîntului. Precizările în legătură cu terminologia de specialitate, prezentarea unor reuniuni de prestigiu, hărţile şi grafiţele sunt menite să stimuleze Interesul cititorului, oferindu-i un preţios instrument de cunoaştere. Flacăra ■j* • w (4 olimpica Splendidă metaforă a eroismului, titlul acestui film nu ne duce, cum s-ar părea la prima vedere, către o Întrecere sportivă de tipul olimpiadelor. Dar nici nu ne Îndepărtează prea mult de o asemenea realitate, căci eroii cu care ne Intllnim In filmul polonezului Lech Lorentowicz sunt sportivi de performantă, unii chiar campioni olimpici. Dar ei nu evoluează In întreceri sportive. Olimpiada care trebuia să aibă loc in Jaaonia, In 1940, a fost aminată din cauza războiului. Schiorii din localitatea Zakopane, excelenţi cunoscători ai munţilor, devin — la Început I ntîmplător — apoi organizat —de luptători împotriva ocupanţilor fascişti. Ei aveau misiunea să facă legătura între diferite grupuri de partizani polonezi, unguri şi slovaci. Circulaţia lor prin munţi era plină de riscuri, plndifi fiind la tot pasul de mitralierele nemţilor. Pier astfel la datorie, în defileurile munţilor Tatra, 34 de curieri, dintre cei mai buni schiori. Filmul lui Lorentowicz, închinat acestor oameni, îmbină eroismul cu aventura, cîştigînd astfel în tensiune. Eroii lui impresionează prin sinceritatea ataşamentului faţă de mişcarea poloneză de rezistenţă, prin patetismul şi nobleţea gestului de totală dăruire pentru o cauză. Citeva tipuri sunt excelent conturate (căpitanul Sarotka, apoi campionul olimpic Bolek şi Hanka); relaţiile în care sunt puse aceste personaje au un dramatism confinit, de foarte bună factură, amintind (ca şi unele foarte reuşite Îndrăzneli pur cinematografice) şcoala de Ulm poloneză, aţii de apreciată In ultimii ani (Ulmul este produs în 1969). Ca operă cinematografică însă, pelicula nu este unitară, oscilînd între tentaţia documentarului şi căutările unor caracteristici delung metraj artistic“. Aceste oscilaţii se explică prin faptul că Lorentowicz se află la primul Ulm artistic, el venind din zona documentarului. Filmările în munţi, splendidele urmăriri pe schiuri prin locuri periculoase, săriturile de la trambulină, îi trădează lui Lorentowicz condiţia de documentarist ; faptul în sine nu trebuie dezavuat ; atunci cînd aceste splendide filmări vor fi integrate inteligent într-un atm artistic, aşa iei Incit să slujească ideii acestuia, să-l sporească încărcătura emoţională, ţinuta documentaristă a imaginii nu va mai fi supărătoare, nu va mai lăsa impresia de ceva paralel. Deocamdată însă Lorentowicz nu a izbutit în întregime o asemenea integrare. Rămîn însă la ideea — exprimată şi cu alt prilej — că realizatorii noştri de filme artistice trebuie să treacă mai întîi prin şcoala documentarului. Ea te învață „să vezi“, te obligă la o riguroasă disciplină a imaginii, îi ordonează sistemul de judecăţi; fără aceste pietre de temelie nu se poate „construi" Ulmul de ficţiune. Iată de ce cred că Lorentowicz, în al cărui travaliu artistic se observă urmele școlii documentariste, va realiza filme artistice de foarte bună calitate. „Flacăra olimpică“ e doar un semnal. „Hei, tu ! Ceea ce nu cred că se va intimpla cu regizorul Rolf Römer de la Dela-Berlin. Și nu cred nu pentru că știu că provine din actorie şi nu din .. .documentar, ci pentru că tot Ulmul său e greu de depistat fie şi cea mai vagă urmă de disciplină cinematografică, de capacitate a concentrării dramatice, de precizare a unei idei principale a Ulmului. O peliculă mai stufoasă, mai Împrăştiată, mai lipsită de nerv nu am întâlnit de multă vreme. Intenţiile lui Römer (care semnează şi scenariul) au fost. Intr-un lei, foarte bine , el a vrut să filmeze un lei de jurnal cotidian al unei profesoare şi prin aceasta să surprindă complexitatea vieţii într-un oraş mare ca Berlinul răsăritean. El a filmat însă prea mult, a lungit inutil scenele, a mizat foarte mult pe dialog (fără a fi un excelent dialoghist), iar montajul li este greoi şi adesea neinspirat; îi lipseşte capacitatea de selecţie care, combinată cu o anume simplificare excesivă a ideilor — simplificare ce a dus pînă în vecinătatea lozincii —• reduce simţitor puterea de comunicare a acestei pelicule, anulîndu-i bunele intenţii de la care a plecat. Dintre interpreţi doar Annekathrin Bürger (Ellen) şi Petra Hinze (Ulii) reţin atenţia printr-un joc disciplinat şi sincer. Șt. O. MUGUR it L. S. SPORT Echipa Tj. V. Arad a obţinut o remarcabilă performanţă, reuşind să se califice pentru turul următor al „Cupei campionilor europeni* la fotbal în dauna formaţiei olandeze Feijenoord, deţinătoarea „Cupei intercontinentale*. In meciul retur, disputat miercuri la Arad, pe o vreme excelentă şi In prezenţa a pesta 25.000 de spectatori, fotbaliştii români au ştiut să joace cu mult calm şi să respingă atacurile echipei olandeze, obţinind un rezultat de egalitate : 0-0. Cum primul joc se încheiase de asemenea cu un „draw* (1-1), echipa g. T. Arad, care a înscris un punct in deplasare, a obţinut dreptul de a juca in continuare, conform regulamentului. ★ Peste 15 000 de spectatori au urmărit miercuri pe stadionul Republicii meciul retur de fotbal din cadrul „Cupei cupelor" dintre echipele Steaua şi Karpatî Lvov. Jocul s-a încheiat cu un rezultat de egalitate : 3 — 3 (2 —2). Învingători în primul joc cu 1—0 fotbaliştii români s-au calificat pentru turul următor al competiţiei. (Agerpres). PECS 30 (Agerpres). In meci retur pentru „Cupa europeană a tîrgurilor“ la fotbal, miercuri, la Pecs echipa locală Dózsa a învins cu scorul de 3—0 (3—0) pe Universitatea Craiova prin punctele marcate de Kocsis (2) și Mate. Pécsi Dózsa s-a calificat pentru turul următor. In primul joc, fotbaliștii români câștigaseră cu 2—1. VARNA 30 (Agerpres). Miercuri, 1* Varna în turneul final al campionatului mondial feminin de volei echipa U.R.S.S. a învins cu 8—0 (4, 5, 9) echipa României. 9 boxeri ieşeni în finalele campionatului de seniori La etapa de zonă a campionatului naţional individual de seniori, care a avut loc între 24 şi 27 septembrie la Piatra Neamţ, au participat şi cinci pugilişti de la clubul ieşean Nicolina. Toţi cinci (D. Canila, T. Cebotariu, P. Tănase, V. Ciuraru, N. Tudose) s-au calificat pentru finala pe ţară, victoriile lor fiind obţinute prin abandonul adversarilor în prima sau a doua repriză. Lor 11 se alătură alţi patru ieșeni, Gh. Călin, C. Melinte, I. Nicolau, I. Radu, calificați direct în finală. Este pentru prima dată cînd boxul ieșean are 9 reprezentanți în finalele campionatului național de seniori. V. VINATORUI coresp. La Iaşi Finala „Cupei României" la călărie După mulţi ani, Iaşul găzduieşte vineri, sîmbătă şi duminică o competiţie hipică de amploare: finala „Cupei României". Pe hipodromul C.S.M. se vor întrece călăreţi de la Steaua, Dinamo şi Centrul de călărie Bucureşti, C.S.M. Sibiu, CS.M. Cluj, Petrolul Ploieşti, C.S.M. Iaşi. Vineri, de la ora 9 va avea loc proba de dresaj ; sâmbătă, de la ora 15 — cea de obstacole duminică, de la ora 9 — proba de obstacole-dresaj. CARNET JURIDIC • Prejudici provocate avutului obştesc prin săvîrşirea infracţiunilor. Urmărirea bunurilor comune ale soţilor. Răspunderea persoaneor care au tras foloase de pe urma infracţiunii. (Informeții cerute de tov. HUŢU EUFROSINA, domiciliată în comuna Trifeşti). • Stabilirea chiriei. Criterii. Lucrări în sarcina proprietarului executate de chiriaş. Efecte. (Relaţii cerute de tov. PRISACARU MARIA, domiciliată în Iași). • Remunerarea pe baază de cotă procentuală și tarife. Drepturile personalului astfel remunerat. (întrebare adresată de tov. MAXIM MARGARETA, domiciliată in comuna Bivolari). • Şefii de lucrări şi asistenţii din învaţămîntul superior trecuţi în învăţămîntul de cult4^ 1,„ In Dt'ttpturi(Precizare făcuta la cererea tov. IANCU NICOLAE, profesor la Liceul industrial de construcţii Iaşi). • Desfacerea căsătoriei. Menţiuni în registrul de stare civila. (Consultaţie cerută de tov. CHIRIAC PELACHIA, domiciliat in Iaşi, stradela Puşkin nr. 26). Soţii răspund cu bucatile comune, printre alte cazuri enumerate limitativ de lege, şi pentru repararea prejudiciului cauzat prin însuşirea de către unul dintre ei a unor bunuri proprietate socialistă, dacă prin aceasta au sporit bunurile comune ale soţilor (art. 32, lit. d, Codul familiei) . Pentru repararea prejudiciilor cauzate organizaţiilor socialiste prin infracţiuni sunt supuse urmăririi și bunurile persoanelor care au gospodărit împreună cu infractorul, ori au avut raporturi strînse cu el, in măsura in care s-a constatat judecătorește că au tras folos de de pe urma Infractiuni. In asemenea situaţii răspunderea este solidară în limita folosului constatat prin hotărîrea judecătorească (art. 15, Decretul 221/960, republicat în Buletinul oficial din 15 decembrie 1969). Chiria pentru locuinţă se fixează, ţinîndu-se seama de tariful de bază, gradul de confort al locuinței, salariul tarifar lunar, sau pensia chiriaşului. In cazul în care Infamiile există mai multi funcţionari sau pensionari, calculul chiriei pentru locuinţa ocupată se va face pe baza salariului tarifar sau pensiei celei mai mari (art. 24 şi 28, Legea 10 din 9 Lucrătorii retribuiţi pe bază de cotă procentuală sunt angajaţi în sensul Codului muncii şi beneficiază de toate drepturile prevăzute în legislaţia muncii pentru salariaţi dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: a) desfăşoară o activitate cu caracter permanent, la care se justifică folosirea de angajaţi pe durată nedeterminată; b) sunt supuşi programului de lucru stabilit pentru angajaţii din activităţi similare sau îndeplinesc sarcini de desfacere, de achiziţii, de încasări sau de prestaţii în volum egal cu cele stabilite pentru angajaţii retribuit, pe bază de salariu tarifar din activităţi Şefilor de lucrări (lectorilor) cu o vechime în învăţămînt de cel puţin 8 ani, trecuţi în învăţămîntul obligatoriu de cultură generală, învăţămîntul liceal, învăţămîntul profesional şi învăţămîntul tehnic, li se acordă gradul didactic II, pe baza unei inspecţii de specialitate. Căsătoria este desfăcută din ziua în care s-a făcut menţiune despre hotărîrea definitivă de divorţ pe marginea actului de căsătorie. Această menţiune trebuie făcută în termen de 2 luni de la rămînerea definitivă a hotărîrii de divorţ, numai la cererea soţului care a obţinut divorţul şi care va prezenta serviciului de stare civilă, de la locul unde s-a înmai 1968). In situaţia în care chiriaşul a făcut cheltuieli pen- tru lucrări de întreţinere sau reparare a clădirii, care Incumbă proprietarului, el are dreptul să ceară pe cale de acţiune restituirea lor Integrală. La cererea chiriașului, instanța poa- te admite ca restituirea chel- * tuielilor să se facă treptat, prin compensare cu chiria (Tribunalul Suprem, decizia de îndrumare nr. 5/1969), asemănătoare; c) se supun in tot timpul lucrului normelor din regulamentul de ordine interioară al unităţii respective. Dacă volumul activităţii nu necesită angajarea de personal remunerat pe bază de cotă procentuală, care să îndeplinească condiţiile enumerate, poate fi utilizat personal remunerat pe bază de tarife, care poate fi recrutat şi dintre angajaţii organizaţiilor socialiste la sediul cărora se desfăşoară aceste activităţi. Personalul remunerat pe bază de tarife nu beneficiază de alte drepturi, în afară de remunerarea activităţii depuse (articolele 1 şi 2 din H.C.M. 802 din 21 august 1985). Asistenţilor din învăţămîntul superior, trecut în învățămîntul prevăzut mai sus, li se acordă de drept definitivarea pe posturile în care au fost transferate (art. 237 din Legea nr 6/969, Statutul personalului didactic), cheiat căsătoria, copie legalizată de pe hotărîrea de divorţ rămasă definitivă. Dacă nu s-a cerut efectuarea menţiunii în termen de 2 luni, menţionat mai sus, hotărîrea de divorţ rămîne fără efect (art. 39 Codul familiei, astfel cum a fost modificat prin Decretul 779/966). Traian BOTEZ consilier juridic Cînd laurii ameţesc comitetul de direcţie (urmare din pag. 1) construcţii-montaj, una dintre unităţile din ţară promotoare a metodelor înaintate de organizare a activităţii pe şantiere, se manifestă tergiversări in introducerea noului. Este vorba de salarizarea în acord global, pirghie economică bine cunoscută aici şi cu evidente avantaje, dar care pătrunde foarte lent pe şantierele întreprinderii ieşene. De ce această tărăgănare, care sunt cauzele şi măsurile de redresare în viitor nu am reuşit să aflăm din adunarea generală a reprezentanţilor salariaţilor. Lipsa de aprofundare a obiectivelor din planul cincinal atestă şi modul cum s-a dezbătut unul din dezideratele primordiale ale activităţii viitoare a întreprinderii şi anume construirea noii baze de producţie. Că nu s-au făcut prea multe în acest domeniu şi că nu s-a analizat nici pină acum la nivelul comitetului de direcţie o asemenea problemă ardentă, ne-a confirmat tov. Nicolae Tutoş, inginer şef adjunct, membru al comitetului de direcţie, care, în intervenţia sa, arăta că nu cunoaşte concepţia de elaborare a documentaţiei pentru această lucrare şi nici compartimentul din întreprindere ce se ocupă şi răspunde de întocmirea ei. De fapt la aceeaşi concluzie au ajuns şi alţi vorbitori. Dimensiunile activităţii cincinalului următor presupun necondiţionat organizarea temeinică, superioară, a producţiei şi a muncii. Dar, compartimentul de organizare din cadrul întreprinderii răspunzător de depistarea şi eliminarea fenomenelor negative, de promovarea a tot ceea ce este bun şi eficient, s-a depărtat de realităţile şi cerinţele şantierelor. Fiecare şantier are nevoie de soluţii concrete, eficiente şi intr-un termen cit mai scurt. Apreciem că atît comitetul de direcţie, cit mai ales comitetul de partid trebuie să bareze neîntîrziat tendinţa unor cadre de a transforma acest compartiment intr-o „unitate pentru studii şi cercetări de cabinet". După părerea noastră şi comitetul de partid trebuie să-şi facă mai mult simţită prezenţa în miezul problemelor ce frămintă şantierele, să ia în studiu pentru rezolvare toate neajunsurile şi obiectivele ce condiţionează buna desfăşurare a producţiei şi a muncii pe acest an, cit şi pentru cincinalul viitor. Tovarăşul ing. Alexandru Dumitrache, secretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R., care a participat la această adunare generală, în intervenţia sa, a criticat comitetul de direcţie şi comitetul de partid pentru pregătirea necorespunzătoare a adunării generale, jalonind, totodată, citeva din coordonatele pe care trebuie să se înscrie preocupările din activitatea viitoare. Vorbitorul a spus: „Modul nesatisfăcător în care s-a prezentat comitetul de direcţie în faţa adunării generale a reprezentanţilor salariaţilor nu permite decit cunoaşterea proiectului planului viitorului cincinal. Cit despre programul privind selecţionarea, formarea şi recalificarea cadrelor, precum şi cel care ar trebui să vizeze măsurile necesare în vederea sporirii productivităţii muncii, nu au fost încă elaborate, deşi s-au dat din timp toate indicaţiile in acest sens. Direct răspunzători se fac atît membrii comitetului de direcţie, cit şi ai comitetului de partid care au pregătit insuficient adunarea generală. Intervenţiile participanţilor şi răspunsurile date de tov. ing. T. Patelli au reliefat că pe undeva lucrurile nu merg normal. S-a vorbit mult, poate prea mult, despre delegarea de competenţă. Este bine să nu se facă abuz de acest fapt. In nenumărate rînduri conducerea superioară de partid şi de stat a atras atenţia asupra caracterului lucrativ pe care trebuie să-l aibă atît întreprinderile, cit şi centralele sau combinatele industriale. Să nu se uite că întreprinderea nu trebuie să joace rolul de simplu spectator în faţa noianului de probleme ivite pe şantiere. Realitatea unor şantiere dovedeşte că nu în toate cazurile conducerea întreprinderii controlează îndeplinirea sarcinilor şi de aceea nici nu este in măsură să intervină operativ cu soluţii de rezolvare. In adunarea generală s-au dat replici tăioase, iar pe şantiere, deşi se constată grave deficienţe, se poartă discuţii interminabile. Credem că ar trebui schimbată optica. De asemenea, să se ia măsuri ori de cite ori se constată incălcări sau răstălmăciri în aplicarea principiului muncii colective Aici există un valoros colectiv de muncă, cu reale calităţi, confirmate, de altfel, prin sucesele obţinute in perioadele anterioare. Putem exemplific, de pildă, calitatea lucrărilor şi intrarea în funcţiune la termen şi chiar înainte de termen a capacităţilor de la Uzina de fibre sintetice, Ţesătoria de mătase „Victoria", Uzina mecanică „Nicolina", Uzina de prelucrare a maselor plastice ş.a. Cu atît mai mult comitetul de direcţie are obligaţia să valorifice potenţialul uman şi material existent în întreprindere. In aceste zile cînd în întreaga economie se fac pregătiri febrile pentru fundamentarea producţiei cincinalului 1971—1975 este nevoie şi în întreprinderea dumneavoastră de eforturi mai susţinute. Avem certitudinea că prin mobilizarea generală a întregului colectiv sarcinile programate în viitorii ani, situate la cote superioare, se vor îndeplini. Cadrele de aici audemonstrat nu o dată promitecţia pentru introducerea norului, pentru căutarea a tot ceea ce este modern şi eficient. Dorim ca ecoul acestor căutări casă se regăsească în rezumele activităţii viitoare Tovarăşul ing. Alexan Dumitrache a mai făcut, şi recomandări pentru premii prodiktini din r jminalul i'ir, p,",)trn activitatea corn tului de' direcție și în speța mircii și sarcinilor revin emitetului de partid întreprindere. ini iite rea ,’i iferal leii n In de 24 ore Radio laşi Programul de seară (1 octoass brie) i 17.00 Buletin de ştiri i 17.05 Estrade zilei i 17.30 Ritmuri** Industriale româneşti i 17.45 itplucrări de folclor i 18.00 Colocvii radiofonic i 18.20 Pe portativul undelor, melodia preferată , 19.00 Radiojurnal , 19.15 Scintbiade , sa şi jocuri populare | Jazzul în comentariu şi sunet 20.00 O oră cu tinereţea 21.00 Buletin de ştiri , 21.05 Concerted săptămînii , 21.30 Seera , 21.45 Refrene îndrăgite. Programul de dimineață (2 tombrle) , 6.00 Buletin de ştiri ■ 16.05 Matineu muzical , 6.30 Emme pentru sate 16.40 De pe, deal şi de pe vale , 7.00 Informaţii şi muzică. Televiziune 17.30 Deschiderea emisiunii. B* misiune în limba maghiarăi 18.00 Mult e dulce şi frumoasăi 18.25 Rapsodia a II-a de George Enees cu. Uvertura Egmont de Beethovven, 18.50 Cadran internaţional 19.20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici, 19.30 Telejurnalul de seară, 20.15 Film serial pentru copii şi tineret, 20.45 Gheorghe Doja — evocare de Ştefan Iacob, 21.00 Teatru scurt: „Râdă-* cínile sunt amare" — după roma*? nul cu acelaşi titlu de Zaharia Stancu, 22.00 Poşta TV, de Iort Bucheru, 22.15 Simfonia a V-a în mi minor, op. 64 de P. I Ceaikovski, 23.00 Telejurnalul de noapte, 23.10 închiderea emisiunii. Cinematografe VICTORIA : .Flacăra olimpică"* Completare : .Elemente de ergo-nomie". Orele : 9 , 11.05 , 14.45* 16.50 , 18.55 , 21. REPUBLICA : „Profesorul infernului", producţiei a studiourilor maghiare. Completare : .Cînd bărbaţii devin taţi“. Orele : 8.45 , 10.45 , 15 . 17 , 19 , 21. COPOU : .Dragoste şi viteză", orele : 9.00 , 11.15 , 14.15 , 16.30 , 18.45 , 21. ARTA .Sub semnul lui Monte Cristo*, orele : 9.15 , 11.15 , 15 , 17 , 19( 21. TATARASI : .Operațiunea Le-Jontine". Completare : „Clipe fugrate". Orele : 16 , 18 , 20. NU COTTNA : ".■Mi-rzitsa era în. gru", orele : 16 , 18 , 20. * 'v Filarmonica de stat Moldova" it La ora 20.00, Filarmonica dte stat „Moldova“ prezintă, în des»î chiderea stagiunii, un concert simfonic extraordinar. Dirijor : Ion Baciu. Solist Aldo Cicco* Uni — pian (Franţa). In program: George Enescu —Vox Maris'(primă audiţie) , J. Brahms Variaţiuni pe o temă de Haydn , S. Prokofiev — Concert pentru pian şi orchestră nr. 2. Dirijorii corului : Ion Pavalache şi Victor Gh. Dumănescu. Sunt valabile abonamentele pct litera B şi biletele cu nr. 2. - Casa de cultură a tineretului şi studenţilor La ora 20.00, în sala de spectacole a Casei de cultură a tineretului şi studenţilor va avea loc o discuţie publică pe tema ", ,Ancheta sociologică", cu participarea studenţilor. Invitaţi : lector univ. Radu Negru şi asist. univ. George Bourceanu. O.N.T.—Agenţia judeţeană de turism Iaşi Incepînd cu 1 octombrie a.* Agenţia Judeţeană de turism Iaşi organizează turul oraşului, pentru vizitarea principalelor obiective istorice şi industriale cit şi a împrejurimilor oraşului Iaşi. Timpul afectat este de 5 ore, iar traseul poate fi ales şi după preferinţele turiştilor. Costul este de 10 lei pentru elevi şi stu- denţi şi 13 lei pentru celelalte categorii de turişti. Totodată, agenţia face cunoscut celor Interesaţi că se acordă important© reduceri la transportul cu autocarele O.N.T. pentru toate categoriile de turişti. înscrierii© pentru excursiile organizate cu trenulsau autocarul la Bucureşti pentru vizitarea Tîrgului internaţional „Bucureşti 1970" se mai pot face, la sediul agenţiei, individual sau în grup. Pronoexpres La concursul Pronoexpres nr. 40 din 30 septembrie 1970 au fost extrase următoarele numere: EXTRAGEREA I: 37 16 36 6 2 26 Fond de premii lei 355.215 EXTRAGEREA A II-A : 32 8 17 5 34 3 24 28 Fond de premii lei 317.013 Timpul probabil Vreme în general frumoasă şi în încălzire uşoară. Cerul va fi variabil. Izolat se vor semnala ploi slabe. Vîntul va sufla slab la potrivit din sectorul sudic. Temperatura aerului în creştere uşoară; minimele vor fi cuprinse între 3 şi 7 grade, iar maximei© între 12 şi 18 grade.