Flacăra Iaşului, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 7503-7527)
1970-11-01 / nr. 7503
V ANUL XXVII Nr. 7503 DUn INICA NOIEHERH 1970 I PAGINI 30 BANI 1 ^•VAVWVWJWUVUVWVWWUVWVUVUVVWWVWVWWUW^ ANGAJAMENTELE ANULUI ‘70 Toate actiunile inuoite prin prisma eficientei economice Colectivul de salariat al fabricii de confecţii Iaşi se prezintă în acest an, ultimul din cincinal, cu realizări frumoase. Trebuie subliniat, în primul rînd, faptul că sarcina primită pentru acest cincinal a fost îndeplinită încă de la 31 iulie, urmînd ca pînă la sfirşitul anului să fie dată o producţie suplimentară de peste 95 de milioane de lei. Demne de relevat sunt şi realizările fabricii din acest an. Pe zece luni s-a înregistrat un spor de 3,6 milioane de lei la producţia marfă, faţă de angajamentul anual de 6,3 milioane lei. Diferenţa de Îndeplinit pînă la sfirşitul anului este destul de mare, dar pe deplin posibilă, deoarece in trimestrul al patrulea structura producţiei ne este foarte favorabilă, în sensul că producem confecţii de valori mai mari, din telon. Paralel cu creşterea volumului producţiei ne-am ocupat stăruitor şi de creşterea rentabilităţii ei. La 1 octombrie, beneficiile suplimentare erau de 387.000 de lei faţă de angajamentul anual de 255.000 de lei. O altă problemă centrală, căreia am căutat să-i găsim cea mai nimerită rezolvare, a fost calitatea. Semnificativ este faptul că sarcinile de export au fost realizate integral, fără a se înregistra vreun refuz de calitate sau vreo reclamaţie din partea clienţilor externi. Situaţia se menţine şi pentru cei interni. De asemenea, calitatea produselor noastre a fost in grija permanentă a comitetului de partid şi a comitetului de direcţie, organizîndu-se recepţia în două ture a materiei prime, iar în secţiile de producţie s-a introdus controlul interface, în scopul evitării defectelor. Acest fapt capătă o importanţă şi mai mare, dacă ţinem seama că numai în anul curent au fost create un număr de 255 modele noi de produse, care, pe lângă aspectul modern şi caracteristicile superioare ale confecţiei şi ţesăturilor, au şi o rentabilitate crescută faţă de vechile produse ce s-au lucrat în fabrica noastră. Astfel se explică şi creşterea continuă a rentabilităţii, în fiecare trimestru. Totodată, am folosit activ observaţii re culese prie magazinul propriu de desfacere, în ceea ce priveşte cerinţele populaţiei, necesitatea creării unor noi modele. Astfel, fabrica noastră, care pînă în acest an confecţiona numai cămăşi şi pantaloni, ca urmare a cerinţelor mereu crescînde ale cumpărătorilor, a introdus în fabricaţie şi articole din telon, într-un sortiment variat, pentru bărbaţi, iar de curînd şi pentru femei şi copii. Ne-am propus ca în continuare să mărim gama de sortimente. Pentru crearea noilor modele, un rol deosebit îi revine serviciului tehnic, care s-a străduit, în acest scop, " să pregătească modelele ne- ■ ncesare, documentaţia teh- I1 nică şi procesul tehnologic. ■! A prins viaţă pentru aceasta şi o staţie pilot, in care *■ se experimentează modul de lucru al noilor modele, se verifică eficienţa acestora, j. Tot pentru creşterea efi- 5 cienţei economice este sem- 5 nificativă grija deosebită pentru folosirea materiei Sj prime şi a materialelor au- î xiliare. Astfel, numai prin î; încadrarea cît mai judicioa- V să a şabloanelor s-au fă- % cut economii de peste \ î 50.000 de Iei, reducin- du-se substantial deşeurile. J In scopul creşterii pro- j, ductivitatii muncii şi a in- 5 dicelui de utilizare a maşi- | nilor, în cursul anului 1970, ia sectorul de îmbrăcă- S minte au fost mecani- “« zate un număr mare de o- «J peraţii. Astfel, numai la im- 5« permeabilul relon a fost re- | dus numărul muncitorilor S cu 48, aceştia fiind redis- jl tribuiţi la alte operaţii. Toate aceste realizări se datoresc faptului că atît comitetul de partid, cit şi comitetul de direcţie al fabricii au analizat în permanenţă tot circuitul economic, distribuind sarcini concrete la toţi membrii, controlînd periodic stadiul fiecărei lucrări. ‘ Considerăm că aşa cum este organizată munca în fabrica noastră, angajamentele anuale vor fi realizate şi depăşite, cu o eficienţă economică sporită, creîndu-se în acelaşi timp premisele necesare realizării sarcinilor viitorului cincinal, încă din primele zile ale acestuia, ing. Mircea ANDRONIC directorul Fabricii de confecţii Iaşi I . .VAV.VWA W/AVJ*AV.V.VAV.V.VAW.WA,.WAV.V. Proletari din toate țǎrile. Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Noi blocuri de locuințe se adaugă peisajului urbanistic al Iașului. Polo. Ov. SPIRTU — coresp. în Interiorul ziarului: Cadran suprammal Noutăţi şi perspective ale muzeisticii ieşene Au mai rămas citeva zile bune de lucru Să se grăbească recoltarea porumbului! Viaţa artistică ieşeană în dialog permanent cu publicul Debutul anului artistic 1970—1971 , bucurat de un climat dintre cele mai favorabile. Există în oraşul nostru mijloace şi oameni care au impus arta profesionistă şi amatoare în drepturile ei legiferate de epocă. Se vorbeşte, asstăzi, tot mai des, despre perfecţionare, despre evaluarea calităţii In raport cu necesitatea unei exigenţe crescînde, şi se acţionează perseverent In consecinţă. Se înscrie publicul ieşean, alături de instituţiile de artă, pe orbita unui progres autentic ! Ce anume Îndreptăţeşte certitudinea depăşirilor şi autodepăşirilor In actualul sezon artistic ieşeanu . Iată întrebări la care încercăm să răspundem, primind concursul câtorva fideli şi devotaţi iubitori ai artei teatrale şi muzicale. In linii mari, se cunosc succesele, minusurile şi posibilităţile vieţii artistice din Iaşi. Succesele incvntă publicul şi, neîndoios, pe artişti; minusurile invită la remedieri, la măsuri inteligente menite să ducă la lichidarea unor carenţe şi neîmpliniri; cit despre posibilităţi, ele au fost întotdeauna mari la Iaşi şi au constituit obiectul unor largi discuţii din partea celor sincer interesaţi In Intlmpinarea revirimentelor artistice. Ce cred spectatorii Înşişi despre eficienţa raporturilor dintre scenă şi public In perspectiva satisfacerii armonioase, echilibrate a trebuinţelor spirituale ale celor peste 200.000 de locuitori ai municipiului nostru ? — Personal m-am apropiat de muzică — ne spune tov. Const. Teodorescu, medic, frecventînd cu regularitate concertele şi spectacolele de operă şi parcurgexl unele lucrări cu caracter estetic referitoare la muzică în general. Desigur că un concert de muzică uşoară e mai accesibil. Insă pe măsură ce te apropii decotele înalte" ale muzicii, satisfacţiile sunt mai profunde, le fac să te reîntorci mereu loa sala de concert sau de spectacol, chiar pentru a revedea şi reaudio, de mai multe ori aceeaşi lucrare. Instituţiile artistice ar putea face mai mult pentru captarea unei părţi apreciabile din public. In primul rînd printr-o mai largă publicitate. Spectacolele cu distribuţii „mari", devenite tot mai frecvente In ultima vreme, trebuie anunţate mai din timp şi prin toate mijloacele de informare ale veacului nostru. Studioul de radio, publicaţiile locale ar trebui să insereze în spaţiul acordat vieţii cultural-artistice, anchete, cronici şi comentarii, profiluri de artişti ieşeni, ridicind astfel actorii, cântăreţii şi balerinii noştri la rangul meritat de artişti notorii, de largă popularitate In masa publicului ţi iăcind, totodată, cunoscut* tinerele talente in curs de afirmare. Cunosclnd o ascensiune meritorie, Teatrul Naţional, Opera, Filarmonica au Introdus în repertoriul lor lucrări de cajitate remarcabilă, de mare audienţi la publicul ieşean şi la cel din ţară. Cu toate acestea, la unele spectacole numărul spectatorilor pasionaţi este oarecum restrâns. De ce ? — Unii declară ei nu Înţeleg teatrul liric ori muzica simfonică — observă tov. Geta Dungu, laborantă — însă aduşi la un spectacol sau concert român nu rareori entuziasmaţi şi, cu vremea, pot deveni spectatori frecvenţi. Există, aşadar, o inhibiţie iniţială, aceea a inaccesibilitiţii muzicii. Cu sprijiiul Operei şi al Filarmonicii s-ar putea Înfiinţa, în Întreprinderi mari, şcoli şi institute de invăţămînt superior, asociaţii (cercuri) de „prieteni ai operei‘ şiprieteni ai muzicii", în special pentru tineri. Edificiile artistice vizate ar putea înlesni membrilor acestor asociaţii participarea la avanpremiere, furnizarea de fotografii şi autografe ale artiştilor preferaţi, asigurarea biletelor cu preţ redus etc. Altcumva, pare inadmisibil să nu cauţi măcar să te apropii de aceste genuri de artă, atita timp cit biletul de intrare nu depăşeşte cu mult costul unei cafelei Val. C. NESTIAN (continuare in pag. a 3-a) Vă place opera sau muzica clasică? Nevoia de echilibru în programarea spectacolelor Amatorismul artistic împins la periferie? Dumitru Biţa este un iscusit meşter popular de la Combinatul de vinificaţie Cotnari. El ornamentează cu frumoase sculpturi vasele în care se păstrează vinul pentru învechit. Foto: G. paul • Nu Adunarea Generală dezbate două proiecte de rezoluţie privind situaţia din Orientul Apropiat • Largă mişcare revendicativă în Anglia AIn pagina R ■ B Lucrările sesiunii ştiinţifice pe teme economice de la Iaşi la primele două zile — vineri şi sîmbătă d in cadrul sesiunii ştiinţifice cu tema „Eficienţa activităţii economice“, s-au prezentat şi dezbătut cu multă competenţă şi rigoare ştiinţifică un număr de peste 100 de comunicări. Au fost abordate probleme de o deosebită importanţă pe această temă din toate domeniile de activitate : industrie, transporturi, informatică economică, calcul mecanografic, agricultură, construcţii, comerţ, economie locală ş.a. Au prezentat comunicări cadre didactice şi specialişti de înaltă calificare din practica economică din Bucureşti, Cluj, Timişoara, Graiova, Braşov, Piteşti şi, bineînţeles, din Iaşi, oraşul care a găzduit prima manifestare de acest gen din ţara noastră. Problemele de conducere ştiinţifică a economiei naţionale, de sociologie şipsihologie industrială, reducerea cheltuielilor materiale de producţie, contribuţii la adîncirea conceptelor în economia aplicată au făcut obiectul multor comunicări. Numeroase lucrări au abordat aspecte practice şi teoretice ale eficienţei economice la nivelul tuturor verigilor economiei naţionale, metodele moderne de calcul şi analiză. Soluţiile propuse vizează In mod direct perfecţionarea diferitelor laturi ale activităţii întreprinderilor sau Îmbunătăţiri de ordin metodologic ale practicilor existente in prezent. S-au remarcat multe comunicări prin puternica lor ancorare in problemele economice majore ale judeţului nostru. Amintim în acest sens comunicările referitoare la consecinţele fluctuaţiei forţei de muncă în industria judeţului Iaşi, eficacitatea utilizării fondurilor circulante la organizaţiile comerciale, parametrii esenţiali în analiza eficienţei economice la nivel micro şi macroeconomic şa. Simbătă seara, Rectoratul Universităţii „Al. I. Cuza" din Iaşi a organizat o recepţie la care au fost prezenţi participanţii la lucrările acestei sesiuni ştiinţifice. La recepţie a luat parte tovarăşul conf. univ. Petre Malomete, secretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.G.R. BRIGADA REDACŢIEI LA DRUM Lespezi: ■■■■■■■■■■■■■■■ Scurtă fişă monografică La 15 km. nord de Paşcani, pe malul sting al Siretului, se află localitatea Lespezi- Denumirea localităţii derivă de la pietrele în formă de lespezi îngrămădite pe portion din malurile Siretului. Dintre meseriile care s-au practicat de mult aici, le menţionăm pe cele de olari, frînghieri, croitori, timplari. Aici s-a practicat mult timp meseria de sticlar. Astăzi, în satele comunei, pulsează o intensă viaţă social-culturală. Există o cooperativă agricolă cu planuri ambiţioase, numeroase unităţi ale cooperaţiei de consum (unele In localuri noi), o brutărie, şcoli in toata satele componente. In 1971 va începe electrificarea ultimului din cele şase sate, Bursuc Vale. Peste puţin timp, va fi terminată o anexă cu 3 săli de clasă U Şcoala generală din Heri. In prezent, se lucrează la construirea unui depozit de mărfuri pentru cooperativa de consum. „Aici va fi o livadă de vişini“ vei agricole de producţie nu era nimeni. Acest lucru visaciu a reuşit să ne mire: aici, ca şi în întreg judeţul, se desfăşura bătălia pentru încheierea în condiţii optime a lucrărilor campaniei de toamnă. Un raid cu maşina prin minunata luncă a Siretului in căutarea preşedintelui cooperativei s-a dovedit a fi o adevărată incintare. — Cooperativa noastră, ne-a spus ing. Eugen Ionică, preşedintele C.A.P. Lespezi, este profilată mai mult pe cultura cerealelor. Am semănat în această toamnă peste 900 de hectare cu grîu, de exemplu. Am avut, în această toamnă, de recoltat o suprafaţă de 600 de hectare cu porumb pentru boabe. Dar aceste lucruri nu înseamnă că nu avem sectoare zootehnic şi legumicol bine dezvoltate. — Cu ce vă ocupaţi pe această tarla? — Verificam, împreună cu Vasile Acea, secretarul organizaţiei de bază de la secţia de mecanizare, un foarte bun meseriaş, calitatea arăturilor de toamnă. De această calitate depinde in bună măsură rezultatele pe care Ie vom obţine în anul viitor. — Pentru că aţi vorbit despre omul viitor, ce proiecte aveţi un plan sau un discuţie ? — Proiecte avem mai multe. Deocamdată, aş dori să vorbesc doar despre unul, şi a 30 me, înfiinţarea unei livezi de vişini. In fiecare an, vom planta cile 30 de hectare, pînă la împlinirea suprafeţei de 180 de hectare. Discuţia cu preşedintele cooperativei de producţie continuă. Am reţinut aspectul sprijinului pe care conducerea cooperativei il primeşte din partea comitetului comunal de partid, a consiliului popular comunal. In raidurile pe care le-au efectuat redactorii ziarului nostru de la secţia agrară am întîlnit şi consemnat faptul că elevii şcolilor de pe raza comunei Lespezi au acordat un substanţial sprijin cooperativei agricole de producţie In această campanie agricolă. Tuburile, bată-le vina! Cu citeva luni in urmă, Intr-o plenară a comitetului comintar de partid, a fost analizată activitatea cooperativei de consum. Participanţii la discuţii făcuseră observaţii şi pro-Gh. MATEI loan NEGREA C. LUPU (continuare în pag. a 3-a) In ziua in care brigada, la sediul a poposit cooperaţi Posibilităţi care pot fi mai bine valorificate Vernisajul expoziţiei pictorului C. Radinschi Ieri, a avut loc în sala „Victoria“ din Iaşi vernisajul expoziţiei de acuarelă a pictorului Constantin Radinschi, organizată din iniţiativa Comitetului judeţean pentru cultură şi artă şi a Filiale ieşene a Uniunii artiştilor plastici din Republica Socialistă România. Expoziţia cuprinde lucrări ce înfăţişează frumuseţi ale patriei, locuri unde au trăit şi creat artişti de seamă ai poporului nostru, precum şi lucrări care prezintă realizări în domeniul economiei în anii puterii populare. In faţa celor prezenţi, criticul de artă Radu Negru a vorbit despre particularităţile creaţiei pictorului Constantin Radinschi. - SCHIŢE - CREION -011 ŞI CALITATEA Am văzut la cinematograf un filmuleţ publicitar, dedicat unor saltele. Bineînţeles că se exagerează, cu umor însă, demonstrîndu-se că toată liniştea sufletească a omului depinde masiv de calitatea patului în care doarme. E şi normal, reclama îngăduind astfel de poveşti. Şi cu acest prilej s-a amintit un adevăr : tot ceea ce facem noi azi, tot ce producem, întreaga activitate de deservire este sau trebuie să fie in folosul omului. Folosim aserţiunea „trebuie să fie", deoarece unii — şi nu totdeauna persoane fără răspundere — cam uită de scopul activităţii lor, încâlcind stupid indicaţiile partidului. Motive se găsesc, uneori - în aparenţă - foarte serioase. Hai să luăm, de pildă, exemplul capsulelor pentru autosifon. Cineva poate spune : astea sunt fleacuri ! Nu-i chiar aşa. Gospodarul a făcut o mică investiţie, intr-un autosifon, aşa că se simte stingherit cînd nu poate să-l folosească din cauză că fabricuţa respectivă din Iaşi, avînd alte treburi, nu mai umple micile butelii, pentru o perioadă destul de lungă. Ce s-ar fi putut face (şi se mai poate încă)? Să se asigure umplerea buteliilor într-un alt oraş, din apropiere. Nimeni n-ar fi avut nimic împotrivă ca la preţul de 0,25 lei al unei butelii — temporar — să se mai adauge cinci bani, costul transportului. Şi aşa citeva mii de oameni n-ar fi nevoiţi să-şi treacă autosifoanele in rezervă. Vorbim de ani în şir despre faptul că, nu de puţine ori, în magazine nu găseşti anumite numere de încălţăminte sau haine. E grandioasă inocenţa cu care personalul magazinelor îţi răspunde că „n’avem numărul aista“. Ba există şi o notă de imputare în felul în care îţi răspunde. Parcă ar zice : „Ce vrei frate? Grija dumitale o avem noi? Ce însemn! dumneata pe lingă marii noştri indicatori economici pe care-i urmărim : productivitate, viteză de circulaţie, etc., etc...* Şi bietul client, cel care şi-a imaginat o clipă că şi la Iaşi magazinele, din ce în ce mai multe şi moderne, au fost inventate pentru satisfacerea nevoilor sale... Vai, doamne, de ce nu ne-ai dat la toţi aceeaşi măsură la picior şi aceeaşi talie şi ne-ai pus în situaţia penibilă de a fi atit de diverşi şi încurcăm treburile merceologilor? L-am auzit plîngîndu-se cam în modul acesta pe un tînăr constructor, tehnician bun de altfel. Avea doar un litigiu cu ciţiva locatari cărora le spărsese trotuarul, ca să tragă o conductă şi, de mai multe luni... uitase să astupe şanţul. Şi ce frumos demasca el neglijenţele (altora, bineînţeles) ! Se pare că noi avem asigurat un bun control de calitate numai in citeva sectoare, mai ales în industria care vine in contact cu un cumpărător foarte exigent şi care poate refuza marfa. Din păcate, acolo unde vine vorba de calitatea aprovizionării şi servirii, Indicii calitativi sunt foarte fluizi, cum eşti pus uneori să iei numai ce şi cum ţi se oferă. Aici calitatea depinde adesea numai de exigenţa directorului de unitate, a gestionarului, a organizaţiilor obşteşti de la locul de muncă. Şi cînd cei in cauză spun că „merge şi aşa!* - deoarece ciştigurile, premiile lor nu sînt influenţate de măruntele nemulţumiri ale clientului, ale omului ce vine cu o cerere la ghişeu, calitatea atitudinii este sărmană. Soluţia? Să punem în funcţiune, dar cu intransigenţă, în spiritul lor şi peste tot, cu ajutorul opiniei publice şi prin control obştesc, mecanismele destinate de forurile superioare să ne atragă permanent atenţia asupra oamenilor, cărora le sunt destinate toate activităţile umane in socialism. Mihai DUMITRIEJ I