Flacăra Iaşului, decembrie 1970 (Anul 26, nr. 7528-7554)

1970-12-01 / nr. 7528

ANUL XXVII Nr. 7528 MARII 1 DECEMBRIE 1070 4 RABINI 4 PAGINI IO BANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Expunerea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la şedinţa de lucru de la C. C. al P. C. R. din 23 noiembrie 1970, cu privire la îmbunătăţirea organizării, planificării şi conducerii agriculturii Un program înţelept, în interesul cooperativelor agricole, al tuturor membrilor lor . CONDIŢII PENTRU ll/l/NHW I CA MECANIZAREA SA DEVINĂ ( I 0 PIRGHIE Sl MAI ) I IMPORTANTA IN CREŞTEREA | I PRODUCŢIEI AGRICOLE i Recentei prevederi elaborate pentru îmbunătăţirea activităţii in agricultură au stirnit un deosebit ecou şi în rîndul mecanizatorilor din I.M.A. Căci aşa cum rezultă din Expunerea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie a.c., noile măsuri ce se vor lua cuprind în sfera lor şi problemele specifice muncii mecanizatorilor care lucrează în cooperativele agricole de producţie. Depistînd fenomenele negative care s-au manifestat in activitatea de mecanizare a agriculturii cooperatiste, cauzele care le-au generat. Expunerea arată în modul cel mai clar ce trebuie de făcut pentru eliminarea acestora, stabilind totodată soluțiile practice pentru rezolvarea fiecărei probleme la care am fost deficitari pînă acum. Fără îndoială că referirile critice făcute de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Expunerea sa asupra gradului nesatisfăcător al mecanizării lucrărilor în cooperativele agricole de producţie sunt valabile şi pentru I.M.A. Holboca. Şi la noi, ca şi in alte părţi, numărul mare de unităţi deservite, raza prea întinsă de acţiune constituia un important impediment în activitatea directă de producţie. In întreprinderea noastră care o conduc şi care deservea pînă acum 17 cooperative, controlul, îndrumarea şi asistenţa tehnică a secţiilor de mecanizare era asigurată nesatisfăcător. Eram conştienţi de acest lucru, dar practic, pe o rază de acţiune de peste 65 de km., nu se putea face prea mult. Ne mulţumeam şi noi - căci altfel nici nu se putea - să vizităm o dată sau de două ori pe lună cite o secţie, fără a avea posibilitatea să stăm citeva zile acolo, pentru a conduce şi rezolva efectiv multiplele probleme ce le ridică mecanizarea lucrărilor în cooperativa respectivă. Se înţelege că în astfel de condiţiuni, pentru celelalte lucrări cu specific zootehnic, vilipomicol, transporturi auto şi probleme gospodăreşti ne râmînea şi mai puţin timp. In altă ordine de idei, nici interesul mecanizatorilor pentru eficienţa lucrărilor ce le efectuau nu era cel aşteptat. Se acţiona pe toate planurile in direcţie unilaterală — rentabilizarea operaţiunilor în orice condiţii fiind indicatorul principal pentru înfăptuirea valorică a planului ignorîndu-se nivelul de realizare a producţiei agricole, ca rezultat firesc al calităţii lucrărilor prestate. In modul acesta, mecanizatorii nu dovedeau suficient simţ de răspundere pentru soarta producţiei, mai ales, că, în multe cazuri, unii din ei făceau arătura şi însâmînţarea la cultura griului, de exemplu, iar alţii recoltatul şi treierişul. Şi într-un caz şi în altul, orice defecţiune în asigurarea calităţii şi operativităţii lucrărilor respective se solda cu minus de recoltă, dar cauzele adevărate ale prejudiciului nu puteau fi stabilite concret, pe om şi maşină, deoarece la lucrări exista în participarea mecanizatorilor o mare fluctuaţie de cadre. Just a fost apreciată ca insuficient corespunzătoare şi activitatea mecanizatorilor în afara campaniilor agricole. Alergînd după valori de plan care solicitau o muncă mai simplă şi de mai mică responsabilitate profesională, mulţi şefi de secţii se lăsau antrenaţi în direcţia efectuării unor prestări de servicii în afara cooperativei agricole respective, lăsind-o pe aceasta descoperită în alte domenii de activitate (zooteh ing. Corneliu RUSU directorul I.M.A. Holboca (urmare din pag. 121*) noi, cei cu părul cărunt, mulţumim încă o dată din inimă partidului De la bun început ţin să aduc mulţumirile mele şi ale soţiei, partidului şi guvernului nostru, personal tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, pentru că are mare grijă ca tot poporul să trăiască mereu mai bine. De câţiva ani s-a început să ni se dea şi nouă, ţăranilor cooperatori în vîrstă, pensie, iar anul trecut pensiile au fost mărite. In ultima vreme, eu primeam in fiecare lună cite 120 de lei, fiindcă am muncit mai mult in cadrul cooperativei agricole, iar soţia 60 de lei. Pe lingă pensii am primit totdeauna din partea cooperativei agricole ajutor in diferite produse. Cele două pensii pe care le avem în casă, împreună cu ajutoarele de la cooperativa agricolă şi cu ce am obţinut de pe totul ce-l avem în folosinţă ar fi fost suficient pentru o bătrîneţe liniştită. Deşi avem, eu 67 de ani, şi soţia 64 de ani, n-am aşteptat totul de la cooperativa agricolă. Alături de ceilalţi oameni din sat şi din comună am pus umărul la treabă in cooperativă, fiindcă, drept să vă spun, mă simt incă în putere. Am muncit şi eu şi soţia la ce-am putut. Când i-au sosit cooperativei agricole diferite materiale cu trenul, am mers la gară la descărcatul vagoanelor, la alimentarea agregatelor care împrăştiau îngrăşăminte chimice, la cărat popuşoi, la prăşit. In fiecare an, oamenii mi-au acordat cinstea şi m-au ales şef de echipă, funcţie pe care o am şi în prezent. Anul acesta, împreună cu soţia, am făcut 260 de norme. Porumb şi cartofi, de exemplu, am avut spre îngrijire pe 85 de ani. De pe 75 de ari cu porumb, am scos 4.800 kg., iar de pe 10 ari cu cartofi — 2.000 kg. Numai pentru depăşirea producţiilor planificate la aceste două culturi am primit ca retribuţie suplimentară 200 de kg. de cartofi şi 300 de kg. de porumb. In afară de ce am primit pentru normele pe care le-am făcut In cooperativă In acest an, ni s-au dat şi ajutoare de bătrineţe. Acum, după cum am văzut 1* Impunerea pa care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut-o In şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.L., se vine cu noi măsuri pentru îmbunătăţirea muncii şi a retribuirii ţăranilor cooperatori. Fiecărui membru cooperator i se va asigura un venit lunar minim garantat, iar nouă, celor în vârstă, ni se vor mări pensiile. Nu voi primi 150 de lei, iar soţia 100 de lei încă o dată mulţumim din inimă conducerii partidului şi statului nostru, personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru această mare grijă pe care ne-o poartă. Eu zic atît, să fiu sănătos şi voi face treabă cu şi mai multă tragere de Inimă. Şi atîta timp ctt mă ţin puterile n-am să mă dau bătut, chiar dacă are să fie să mă iau la Întrecere cu alţii mai tineri. Gheorghe FILIP țăran cooperator pensionar din satul Dancu Aspect din cadrul subsecţiei de extracţie streptomicină a Fabricii de antibiotice — Iaşi, Foto: OV, SPIRTU In pag. a 2-a ■ Sărbătorirea centenarului școlii din Poeni ■SPORT Vizita la Iaşi a anul lector al C C. al P.C.D.S. In cadrul schimbului de experienţă dintre lectori ai C.C. al P.C.R. şi ai C.C. al P.C.D.S., în perioada 28 noiembrie — 1 decembrie a.c., a vizitat oraşul Iaşi tov. V.M. Fatkeevici, secretar al Comitetului regional de partid al R.S.S.A. Tatară, lector al C.C. al P.C.U.S., care se află într-o vizită în ţara noastră. Oaspetele, Însoţit de conf. univ. Vasile Asănăchescu, lector al C.C. al P.C.R., a fost primit la sediul Comitetului judeţean de partid de conf. univ. Petre Malomete, secretar al Comitetului Judeţean Iaşi al P.C.R. La întîlnire au participat tovarăşii : Eugen Biliuţă, secretar al Comitetului municipal de partid, Al. Floareş, directorul Cabinetului judeţean de partid, acad. I. Niţulescu, rectorul Universităţii populare din Iaşi. Au fost abordate probleme privind mijloacele şi metodele folosite în scopul creşterii eficienţei muncii politico-ideologice în rîndurile diferitelor categorii de oameni ai muncii. Oaspetele a vizitat zona industrială a Iaşului, complexul muzeistic şi Universitatea „Al.I. Cuza", unde a fost primit de prof. dr. docent Ion Creangă, rectorul Universităţii, precum şi de alte cadre didactice universitare. Ieri după-amiază, în faţa unui numeros public, lectori ai Comitetului judeţean de partid, propagandişti, activişti de partid şi de stat, V.M. Fatkeevici a ţinut o expunere privind experienţa P.C.U.S. in domeniul educării marxist-leniniste a maselor largi de oameni ai muncii. Expunerea, ca şi răspunsurile la întrebările ce i s-au pus, s-au bucurat de mult interes din partea auditoriului. Proletari din toate țárile, unifi-vá! Secţia de industrializare a lemnului Ciurea. In clişeu: sortarea şi transportarea mecanizată a buştenilor din depozit în hala de gatere. *i ■ ■ ■ ■ In pagina a 4-a : ■ Acţiuni ofensive ale patrioţilor sud-vietnamezi ■ şi cambodgieni B România-prezenţă prestigioasă la tîrgurile şi expoziţiile internaţionale 0 HOTARIRE A CONSILIULUI DE MINIŞTRI PRIVIND NOI PRETURI DE CONTRACTARE ŞI ACHIZIŢIONARE A CARTOFILOR DE TOAMNA Printr-o recentă hotărîre a Consiliului d® Miniştri, au fost aprobate noi preţuri de contractare şi achiziţionare a cartofilor de toamnă. Hotărîrea prevede ca preţurile de cumpărare a cartofilor care se preiau în vrac să fie stabilite pe trei clase de calităţi, faţă de o singură clasă pînă acum, ţinîndu-se seama de însuşirile lor calitative, determinate de sol şi mărime. Pentru a primi noile preţuri îmbunătăţite, producătorii trebuie să sorteze cartofii, astfel incit ei să corespundă condiţiilor de calitate prevăzute. In cazurile în care se preiau şi cartofi nesortaţi, aceştia se vor plăti in funcţie de cantităţile determinate de soiuri şi sub stas, scăzîndu-se cite o sută lei la tonă pentru cheltuielile de sortare necesare a se efectua ulterior. Unităţile agricole şi producătorii pot obţine venituri suplimentare prin livrarea cartofilor în saci puşi la dispoziţie de întreprinderile valorificatoare. Pentru aceşti cartofi se vor primi în plus 25 lei la tonă peste preţurile prevăzute în hotărîre. In cazurile în care producătorii transportă singuri cartofii, cu mijloace proprii sau închiriate, ei vor primi contravaloarea cheltuielilor. De asemenea, pentru cartofii păstraţi de producători în timpul iernii, aceştia primesc, peste preţurile prevăzute prin hotărîre, cheltuielile de păstrare, în limita a 300 lei pentru o tonă. Toate aceste prevederi se aplică încă din această toamnă pentru cantităţile de cartof ce se vor livra de aici înainte. In vederea stimulării producătorilor în sporirea recoltei de cartofi și pentru specializarea unor zone şi unităţi în această cultură, începînd cu recolta anului viitor, cooperativele agricole, membrii acestora şi producătorii individuali din regiunile în care nu se produce porumb vor putea cumpăra, din fondul de stat, la preţul de vinzare cu amănuntul, anumite cantităţi de porumb pentru cartofii vînduţi statului pe bază de contract. La nivelul cantităţilor de cartofi prevăzute a se prelua la fondul de stat din recolta anului viitor, producătorii vor, primi în plus, datorită îmbunătăţirii preţurilor de contractare şi achiziţie a cartofilor de toamnă, circa 100 milioane lei. (Agerpres) . INDICELE DE UTILIZARE A MAŞINILOR, SUB POVARA TIMPULUI PIERDUT Unităţii® Industriale din judeţul Iaşi sunt dotate cu misii, Voi utilaj« d», o Înaltă productivitate, care influenţează creşterea continuă a producţiei. Dacă în 1965, producţia globală raportată la 1.000 de lei fonduri fixe era de 1.977 de lei, ea reprezenta la începutul anului acesta 2.482 de lei. Sunt dovezi convingătoare care arată pe de o parte creşterea gradului de tehnicitate a maşinilor şi utilajelor, iar pe de altă parte, folosirea lor mai deplină, încărcarea mai completă a utilajelor pe schimburi, programarea atentă a fabricaţiei, repartizarea din timp a lucrului pe formaţii de muncă, înlăturarea unor neajunsuri în aprovizionarea cu materii prime şi materiale, precum şi o mai bună întreţinere a maşinilor au constituit principalii factori care au dus la creşterea gradului de folosire a capacităţilor de producţie. La sfirşitul celor 3 trimestre din acest an, indicele de utilizare a maşinilor era de 84,3 la sută din fondul de timp disponibil, faţă de 68,7 la sută cit s-a realizat în perioada corespunzătoare a anului trecut, ceea ce corespunde unui coeficient de schimb de 2,6. Rezultate bune au înregistrat Fabrica „Ţesătura“ — 91 la sută, Ţesătoria de mătase „Victoria“ 85,9 la sută, Uzina mecanică Paşcani 80,4 la sută, Uzina de reparaţii auto 82,5 la sută ş.a. care au înregistrat o exploatare mai raţională a maşinilor şi, pe această bază, însemnate sporuri de producţie. O analiză atentă arată insă că, deşi planul de producţie se realizează trimestru de trimes- PRODUCTIVITATEA MUNCII IN Întreprinderile INDUSTRIALE tru, unele maşini şi utilaje nu sunt folosite la întreaga lor capacitate. Aceasta înseamnă că în întreprinderi mai sînt importante rezerve de creştere a producţiei şi productivităţii muncii care pot fi şi trebuie valorificate. Factorul hotarilor al folosirii extensive a capacităţilor de producţie 11 reprezintă organizarea lucrului în trei schimburi. Iată însă că la Uzina de prelucrare a maselor plastice sînt grupe de maşini, din secţiile de bază, unde indicele de utilizare a fondului de timp disponibil, exprimat în coeficient de schimb, nu atinge nici limita inferioară a sarcinii trasate de 2,2. In alte unităţi, cum ar fi la Uzina mecanică „Nicolina“ sau la Fabrica de tricotaje „Moldova", indicii de utilizare a fondului de timp planificat sînt inferiori celor rezultaţi la sfârşitul anului trecut. Rezervele de capacitate sînt evidenţiate şi în felul cum lucrează maşinile dinsecţiile auxiliare care realizează coeficienţi de schimb mult inferiori celor din secţiile de bază. De exemplu, coeficientul de schimb al maşinilor din secţiile auxiliare este 1 la Uzina de reparaţii şi 1,7 la secţia mecanic şef de la Fabrica „Ţesătura". Din cauza numărului redus de schimburi în economia judeţului Iaşi, timpul neprogramat la 31 septembrie a.c. însumează circa 1,5 milioane ore maşină. Desigur, această situaţie se datoreşte şi faptului că Înseşi sarcinile de plan sînt uneori sub nivelul capacităţii existente sau proiectate. Asemenea cazuri întîlnim la Uzina metalurgică, Complexul de morărit şi panificaţie, Ţesătoria de mătase „Victoria". In această perioadă, capacitatea productivă a mai fost Ing. Const. ZVORIŞTEANU membru al biroului executiv al Consiliului judeţean al sindicatelor Iaşi (continuare in pag. a 3-a) Fabrica „Ţesătura“ Iaşi S-a îmbogăţit gama sortimentală Preocupaţi de a veni cu mai mult în întîmpinarea cerinţelor populaţiei, specialiştii Combinatului textil Iaşi au realizat în acest an 19 articole noi, dintre care 12 în combinaţie , poliesteri şi bumbac. Acestea au fost create în 80 de desene şi 200 poziţii coloristice. De asemenea, au fost reproiectate 13 articole de larg consum prin revizuirea greutăţii lor specifice, in medie cu 8 la sută, ceea ce a adus economii importante la preţul de cost. Introduse în fabricaţie de la 1 noiembrie a.c., aceste produse se remarcă prin aspectul lor plăcut, obținut prin aplicarea unui tușeu mai corespunzător. BRIGADA REDACŢIEI—LA DRUM GRAJDURI Meni n-a lewisma si visa Comolitatea Exact după două luni, brigada redacţiei a poposit din nou în comuna Grajduri. Ca urmare a primei vizite şi a articolului „Cine deschide uşa ca să iasă Comoditatea ?”, apărut în ziua de 25 septembrie, au sosit la redacţie citeva scrisori care dezvăluiau şi alte lipsuri din comună. Nu ne-am propus deci să urmărim doar ce s-a remediat în aceste două luni, ci şi alte aspecte ale vieţii sociale, gospodăreşti, culturale. Semnalăm un fapt pozitiv : după apariţia articolului, • comitetul comunal de partid a organizat o dezbatere cu toţi factorii de răspundere din comună. Cei prezenţi au recunoscut lipsurile constatate de brigadă, angajîndu-se să se înlăture în cel mai scurt timp posibil. Cu citeva excepţii, nu s-a făcut nimici... „S-au luat măsuri“ — pretinde preşedintele cooperativei de consum In şedinţa amintită, preşedintele cooperativei de consum, Dumitru Bîrlădeanu, recunoscînd că „lipsurile sînt juste" (expresie consacrată pentru unii...), spunea că : în problema ambalajelor s-a mai pus ordine ; aprovizionarea cu unele mărfuri nu s-a putut face, întrucît nici în depozite, la Iaşi, nu se găseau ; s-au luat măsuri pentru ca cetăţenii să fie aprovizionaţi cu cele necesare (!). Şi iată „măsurile“ : ambalaje se găsesc din abundenţă in curte (care arată exact ca acum două luni, avînd în plus o mare cantitate de gunoaie în bătaia vîntului) ; de vreo două săptămîni, magazinul universal este închis pentru un inventar solicitat de gestionari (ca şi cum nu se putea face inventarul pe raioane) şi oamenii n-au de unde să se aprovizioneze ; la bufet nu se găsesc nici măcar covrigi, necum producţie proprie, deoarece merceologul n-a adus nimic de la începutul lunii , se face în continuare simţită o crasă lipsă de spirit gospodăresc. lată dar ce fel de „măsuri” s-au luat. Şi nici un factor de răspundere, nici din comună, nici de la UJ.C.C., nu se sinchiseşte ! Date eronate La primărie, treburile sînt foarte încurcate. Primarul, Maria Păduraru, îşi desfăşoară activitatea cu totul la întâmplare. Nesolicitînd sprijinul comitetului executiv, izolîndu-se de oamenii care ar putea-o ajuta eficient, dorind să rezolve ea singură toate problemele, nu reuşeşte şi realizările sînt neconcludente. Un stil (dacă acesta e stil) de muncă defectuos caracterizează activitatea salariaţilor de la primărie : nu există o planificare a muncii, a urgenţei de rezolvare a sarcinilor. Pînă cînd şi chestiuni mărunte (de genul acesta : organizarea permanenţelor la telefon, afişarea programului audienţelor etc.) sunt neglijate. In schimb, primarul şi secretarul consiliului popular au grijă să se înconjoare cu fel de fel de hirtii, situaţii, unele dintre ele neconforme cu realitatea. In vizita precedentă ni se înfăţişaseră nişte cifre frumoase referitoare la acţiunile voluntar-patriotice. Era amintită amenajarea a două terenuri sportive, valoarea lucrărilor la acestea fiind de 40.000 de lei. Nu există aşa ceva, iar la terenul de volei în nici un caz nu s-a atins asemenea valoare. „Dacă am pus suma asta, doar n-am cheltuit sau n-am pus vreun ban în buzunarul statului" - ne-a declarat primarul . Alte date „umflate“ ne-au fost furnizate primadată despre contribuţia voluntară în muncă. Plan anual: 2.320 zile cu braţele, 312 zile cu atelajele. Realizat la 25 septembrie („cu aproximaţie” — ne spusese Maria Păduraru) , 800 cu braţele şi 112 cu atelajele. Situaţia exactă din ziua de 25 noiembrie , realizate 557 cu braţele şi 70 cu atelajele. Aproximaţie, aproximaţie, dar nici chiar aşa ! O planificare greşită, o neînţelegere a modului în care se pot vota sumele necesare construirii unor obiective au făcut ca in ultimii ani să nu se extindă reţeaua electrică, unii contribuabili (N. Pieptu din Pădureni ş.a.) neputînd beneficia de avantajele electricităţii, deşi au achitat de mult sumele votate şi deşi au fost condiţii de extindere a reţelei. In sfîrşit, aspectul gospodăresc al comunei lasă de dorit. Lipsesc podeţe in locuri absolut necesare (la şcoala nouă din Grajduri, la intersecţia şoselei cu drumul comunal spre Cărbunari) ; in apropierea sediului C.A.P. există o rîpă săpată de ape care a ajuns pînă la asfaltul străzii , la C.A.P. se face simţită, de asemenea, lipsa spiritului gospodăresc (dă M. GRIGORTU Ion RĂZEŞI? (continuare în pag. a 2-a)