Flacăra Iaşului, martie 1971 (Anul 27, nr. 7604-7629)

1971-03-02 / nr. 7604

i Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Adunările generale ale salariaţilor Productivitatea muncii — determinantă a realizării sarcinilor Colectivul de muncă al Uzi­nei mecanice „Nicolina“ Iaşi are de îndeplinit în 1971 sar­cini mult sporite pe linia creş­terii volumului producţiei, a eficienţei întregii activităţi din Întreprindere. E suficient să menţionăm prevederile de creştere a producţiei globale cu 10 la sută şi reducere a cheltuielilor la 1.000 lei pro­ducţie marfă cu 28,80 Iei. Du­pă cum a reieşit din dezbate­rile ce au avut loc cu oca­zia adunării generale a sala­riaţilor, desfăşurată cu cîteva zile în urmă, factorul decisiv în îndeplinirea planului pe 1971 rămîne creşterea produc­tivităţii muncii. De altfel, in­dicele de productivitate va trebui să crească, comparativ cu 1970, cu cel puţin 6,4 la sută. Atît în darea de seamă a­nul în care capacităţile de producţie — mai vechi sau recent intrate în funcţiune — sunt utilizate. Or, indicele de utilizare a fondului de timp nominal disponibil la maşinile­­unelte a fost în secţiile de bază de numai 64,1 la sută, iar la secţia sculerie de 57,7 la sută. Numai în secţiile de bază — prelucrări mecanice, montaj şi vagoane — s-au în­registrat 47.573 ore de stag­nări ale utilajelor, cauzate de defecţiuni accidentale. De re­marcat că situaţia nu e mai bună nici în noul an, în luna ianuarie înregistrîndu-se apro­ximativ 3.600 ore/maşină stag­nări datorate aceloraşi cauze. Ar fi fost de dorit ca repre­zentanţii sectorului întreţinere să ia cu­vîntul şi să arate cau­zele, dar nimeni nu a făcut-o. Adevărul e că nici darea de seamă nu i-a stimulat, rezu­­mîndu-se la o simplă prezen­tare a situaţiei, fără cea mai mică aluzie la factorii direct răspunzători şi la cauzele ce o generează. De altfel, după cum sublinia unul dintre vor­bitori, în uzină nu există o e­­videnţă a defecţiunilor de uti­laje pe cauze, cu toate că s-au preconizat măsuri în a­­ceastă privinţă cu un an de zile în urmă. Din cuvîntul maiştrilor I. Romanescu, din secţia prelucrări mecanice, şi Nicolae Savin, secretar al or­ganizaţiei de bază din secţia reparaţii vagoane, ing. Ioan Tămăzan, de la secţia forjă, au rezultat o serie de defi­cienţe în organizarea produc­ţiei şi a muncii, cu influenţă directă asupra randamentului oamenilor şi utilajelor. Lipsa unei coordonări optime între secţii, neorganizarea raţiona­lă a unor fluxuri tehnologice, aprovizionarea uneori defec­tuoasă a locurilor de muncă au fost doar cîteva dintre as­pectele ridicate. Subliniind ne­cesitatea unei mai bune coo­perări cu uzinele din ţară, în sensul unei coordonări opti­me a planurilor de producţie, Nicolae Ştirbu, şeful serviciu­lui de desfacere, remarca şi un alt aspect semnificativ: capacităţile de producţie nu sunt suficient de bine cunos­cute în uzină. Folosirea lor Angajamentul în întrecerea socialistă pe 1971 al Uzinei mecanice „Nicolina“ Se vor realiza suplimentar : — 7,5 milioane lei la producţia globală şi marfă ; — 500 tone economii de metal — mărirea indicelui de utilizare a maşinilor­­unelte pină la 70 la sută — cu 1 la sută _______peste nivelul planificat. comitetului de direcţie, pre­zentată de inginer Vasile Lu­­puşoru, directorul uzinei, cit şi în cuvîntul vorbitorilor, s-a relevat că sarcinile, deşi nu uşoare, sunt pe deplin reali­zabile. Uzina dispune de im­portante rezerve încă nevalo­rificate în utilizarea capacită­ţilor de producţie şi a forţei de muncă, şi mobilizarea a­­cestora poate duce la îndepli­nirea cu succes a tuturor pre­vederilor de plan. Succesele anului 1970, cînd uzina a rea­lizat o producţie globală su­plimentară de peste 4,5 mili­oane lei şi a depăşit toţi ceilalţi indicatori de plan, în condiţiile realizării unui im­portant volum de investiţii şi a reprofilării continue pe pro­ducţia de maşini şi utilaje, pot fi serios consolidate în 1971. Pentru aceasta, însă, se cere o îmbunătăţire generală a ac­tivităţii, cu accent pe elimi­narea unor carenţe care frî­­nează sporirea productivităţii muncii. In anii din urmă, uzina a cunoscut un amplu proces de modernizare, de dotare cu ma­şini şi utilaje de înalt nivel tehnic. Numai în 1970 au in­trat în funcţiune capacităţi de 23.000 tone/an maşini şi uti­laje. In aceeaşi perioadă, zes­trea tehnică a crescut cu 82 maşini şi utilaje în valoare totală de circa 26 milioane lei. Aceste înnoiri profunde conti­nuă și este normal să intere­seze în cel mai înalt grad mo­ (continuare in pag. a 2-a) Gh. MIHALACHE Uzina metalurgică Iaşi Importante depăşiri de plan Colectivul Uzinei metalurgi­ce ieşene a realizat numai în cele două luni trecute de la începutul anului o producţie suplimentară de circa 368 tone ţevi şi peste 700 tone profile îndoite. S-au înregistrat, de asemenea, creşterea cu 1 la sută a productivității muncii, importante economii de metal, onorarea în termen a tuturor sarcinilor contractuale. de interviul nostru despre Noul laborator orientare şcolară şi profesională Zilele trecute ne-am depla­sat la Filiala ieşeană a Institu­tului de ştiinţe pedagogice un­de am avut prilejul să vedem anul al III-lea al Liceului pe­dagogic de învăţători din loca­litate la un reuşit examen psihologic. Interesîndu-ne de cadrul în care se desfăşoară aceste probe, psihologul IOAN HOLBAN, şeful sectorului de orientare şcolară şi profesio­nală de la filiala respectivă, ne-a informat că este vorba de activitatea unui nou laborator.­­ Pentru noi constituie o deosebită satisfacţie momentul în care putem anunţa deschi­derea primului laborator inter­­şcolar din ţară cu sarcina de a organiza activitatea de forma­re şi conducere a copilului prin şcoli şi spre profesiune. Acest moment este rezultatul unei acţiuni desfăşurate in timp de către Institutul de ştiinţe pe­dagogice în problema respec­tivă. Pentru noi, acţiunea de orien­tare şcolară şi profesională constituie numai un aspect al activităţii de realizare a co­pilului. In fond intenţionăm să acordăm o largă asistenţă şcolii, familiei şi elevului. — In ce context se include noul laborator ieşean ? — Institutul de ştiinţe pe­dagogice prevede înfiinţarea a trei centre, la Bucureşti, Cluj şi Iaşi, al căror scop este atît asigurarea asistenţei de care vorbeam, cît şi stabilirea me­todologiei de lucru. In per­spectivă, în fiecare capitală de judeţ sau oraş mai mare, vor lua fiinţă laboratoare inter­­şcolare care vor putea oferi asistenţa necesară, iar în ma­joritatea şcolilor vor funcţio­na cabinete psihopedagogice conduse de specialişti care vor rezolva probleme referitoare la buna formare şi conducere a copiilor.­­ Care ţunt obiectivele i­mediate ce vi le propuneţi ?­n Laboratorul din Iaşi îşi propune ca obiective imediate organizarea sub aspect meto­dologic a studiului individuali­tăţii elevului cu mijloace ex­perimentale. De asemenea, va iniţia cadrele didactice în ve­derea cunoaşterii şcolarilor prin intermediul procesului de învăţămint. — Cu ce instrumente veţi lucra ? — In prezent, sectorul de orientare şcolară şi profesie- Elena PIETRARU (continuare in pag. a 2-a) CARNET IEŞEAN CIREŞII DIN TOPILE !­ La cîţiva kilometri de Paşcani se află satul Topile. Un sat moldovenesc obişnuit, cu oameni harnici şi primitori, cu case fru­moase şi uliţe largi, cu sute de aparate de radio, televizoare. Aici, la Topile, există a­­numite perioade ale anului de un farmec de neegalat. Prima este clnd înfloresc cire­şii de luna mai. In această perioadă, cînd se primenesc întinderile, satul pare înecat în omătul florilor de cireşi. Ştiţi elfi cireşi sunt în sat la Topile ? Ni s-a spus de 1.400, dar se pare că cifra e cam mică, deoarece cireşii pot fi întilniţi pe uliţa principală a satului, pe uliţele laterale, ca şi în ogrăzile gospodarilor. Pe uliţa principală, în special, n-au fost plantaţi salcîmi sau alţi arbori ornamentali. S-au plantat cireşi. Iniţiatorii au fost învăţătorii satului. In fiecare pri­măvară, ei au ieşit cu şcolarii la plantatul cireşilor, de o parte şi de alta a uliţii. Co­piii îngrijesc cu dragoste pomii care cresc o dată cu ei. Oamenii au grijă de pomii sădiţi de copiii lor. „Acesta-i cireşul plan­tat de fiul meu. A dat 10 recolte“. Aşa spun topilenii mai vîrstnici. învăţătorul Petru Nistor îşi aminteşte cu bucurie de pri­­măverile cînd, împreună cu şcolarii lui, a plantat peste 300 de cireşi. Tovarăşii Gheorghe Roman, secretarul co­mitetului comunal de partid, primarul co­munei, şi Ştefan Panaite, locţiitorul secreta­rului comitetului comunal de partid de la Valea Seacă, ne-au spus că tradiţia învăţă­torilor, cultivată cu grijă de comunişti şi utecişti, de deputaţi a devenit tradiţia sa­tului. In fiecare primăvară, localnicii, şi mai ales tinerii, plantează in grădini şi pe uliţe, în dreptul caselor, cireşi şi alţi pomi fruc­tiferi. Mergeţi la Topile către sfîrşitul lunii mai. Satul e înecat în verdeaţă, cireşii sînt cu­prinşi de foc. E perioada cînd se coc cire­şele de mai. Copiii nu­mp crengile copa­cilor. „Acesta e cireşul pus de tata. Cire­şul meu e încă mic". Şi cireşii cresc o dată cu oamenii. Azi, la Topile există peste 17.000 de pomi fructiferi. Bine ar fi ca organizaţiile de partid, con­siliile populare comunale, învăţătorii şi pro­­fesorii din satele judeţului nostru să sădeas­că şi să dezvolte în inima oamenilor şi in special a tinerilor, asemenea tradiţii. Am putea vorbi mai tîrziu de satul cireşilor, cum se spune despre Covasna, Hiliţa, Cot­nari, Cîrjoaia, Horodiştea, Comarna, de sa­tul gutuilor, cum se spune despre Moşna, de satul merilor, nucilor. Or, satul tranda­firilor, satul crinilor. Sau, şi una şi alta. Ce frumos ar suna: satul cutare, satul cireşi­lor şi al trandafirilor. Am scris aceste rînduri despre cireşii din Topile, cu ghidul la apropiata vreme a să­dirii pomilor. Gh. GHINDA UN NOU DISPENSAR STUDENŢESC Ieri, a fost dată In folosinţă o nouă unitate a Spitalului unificat pentru studenţi. Este vorba despre un dispensar comasat, cu staţionar, situat In cartierul Tudor Vladimirescu. Această unitate sanitara îi va deservi pe studenţii Institutului politehnic din Iaşi. Dispensarul comasat va acorda o asistență sanitară ambulatorie complexă, fiind dotat cu a­­paratură şi mobilier modern, în fotografie . Aspect exterior al noului dis­pensar studenţesc. Pagina a ll­-a—pagină specială: „CONTINUA ÎMBUNĂTĂŢIRE A OCROTIRII SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI“ „Zilele bibliografice Iaşi 1971“ Recent, s-au desfăşurat .Zi­lele bibliografice­­ Iaşi 1971", acţiune inedită, prima de acest fel din ţară. Iniţiativa a tre­­zit un viu interes, atrăgînd la lucrările ei un mare număr de bibliografi din mai multe biblioteci municipale şi oră­şeneşti din ţară. A participat, de asemenea, conducerea A­­sociaţiei bibliotecarilor. Cu acest prilej s-au orga­nizat la Biblioteca „Gh. Asachi" o seciene de referate şi o ex­poziţie de lucrări de bibliogra­fie,­ participanţii au mai vizi­tat principalele biblioteci din Iaşi, interesându-se de aspec­tele concrete ce se îmbracă cercetarea bibliografică ieşea­nă, activitatea editorială a bibliotecilor din oraşul nostru. Referatele „Sarcinile biblio­tecilor în informarea biblio­grafică a cititorilor”, „Indexa­rea coordonată a bibliotecii" şi „întocmirea indicilor unor reviste ieșene” au subliniat aspecte deosebit de impor­tante. Noi produse pentru export Prestigiul mărcii Fabricii de confecţii din Iaşi creşte con­tinuu, tot mai multe firme din străinătate solicitînd produse­le acestei unităţi. După cum ne informa recent ing. Mircea Andronic, directorul fabricii, în aceste zile va în­cepe executarea unui nou produs pentru export. Este vorba de livrarea unui număr de circa 22.500 de haine, pen­tru Libia. Se preconizează ca încă în acest prim trimestru al anului, să fie produse a­­proape 40.000 de bucăţi con­fecţii peste prevederile pla­nului. I. ■ ■ ■ ■ ■ ■ m In EDITURA POLITICĂ a apărut: NICOLAE CEAUŞESCU Cuvîntare la Consfătuirea pe ţară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat 25 februarie 1971 aaa ■aa ■ ■ ■ aaa M­anifestări consacrate aniversării semicentenarului P.C.R. Spectacol festiv al formaţiilor artistice­­ evidenţiate in cadrul celui de-al K-lea concurs republican Duminică, scena Casei de cultură a tineretului şi studen­ţilor a cunoscut din nou frea­mătul caracteristic confruntă­rilor artistice. Este vorba de spectacolul festiv „Partidului — inima ţări!" prezentat de formaţiile muzical-coregrafice ale aşezămintelor culturale, cooperaţiei meşteşugăreşti şi sindicatelor care s-au remar­cat la faza judeţeană a celui de-al 15-lea concurs republican Intitulat „Omagiu partidului". La spectacolul festiv au par­ticipat tovarăşii conf. univ. Petre Mal­omete, secretar al Comitetului judeţean de partid, şi Ioan Savin, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Con­siliului popular judeţean. Au fost prezenţi oameni de cul­tură şi artă, activişti -de, partid­ul de stat, numeroşi munci­tori, tărrani cooperatori, inte­lectuali, studenţi etc. Spectacolul a fost deschis de corul Casei, de cultură „Mihail Sadoveanu* din Paşcani cu melodia „MIndră Românie* in­terpretată sub bagheta diri- toarei Maria Mustet««. Din rindul formaţiilor cora­le ale aşezămintelor s-au re­marcat cele de la Răducăneni şi Rugina«** dirijate de To­ma Carp şi respectiv Radu Stancu. In prima parte a spec­tacolului, care a avut loc di­­mineaţă, au evoluat formaţii şi solişti al aşezămintelor cul­turale şi cooperaţiei meşteşu­găreşti. Pit­rcu­ a aplaudat cu dărnicia pe dansatorii din Păuşeşti, Costeşti şi Topile care au adus pe scenă prospe­ţimea jocului popul® auten­tic, ca şi pe fetele de la Co­operativa „Tehnica confecţiei" care au prezentat montajul „Aşa juca mama mea". Dintre tarafurile care şi-au dat concursul duminică o im­presie deosebită a făcut cel al Cooperativei „Prestaţiunea", dirijat de Ionel Golescu, care nu şi-a dezminţit tradiţia şi titlul de laureat al ediţiei pre­cedente. Au evoluat de asemenea me­ritoriu drimbarii din Goruni, fluieraşii din Goleşti şi Hor­­leşti, formaţia de muzicuţa a Cooperativei ,Prestaţiunea* şi brigăzile artistice de la De­­ieni şi de la Cooperativa „Mi­oriţa*. Numeroşi solişti in­strumentişti şi vocali, dintre care amintim cuplurile Elena şi Emilia Macovei, Maria şi Vali Miricioiu, precum şi so­liştii Veronica Maxim, Petru Lodbă, Elena Greţu, Mihai Pu­nei şi alţii au interpretat plă­cut melodii din repertoriul clasic de muzică populară şi uşoară. După-amiază au evoluat for­maţii ale sindicatelor. Amin­tim citeva: Corul de cameră al sindicatului Invăţămlnt — dirijat de Ion Pavalache şi Anton Bişoc, ansamblul de cîntece şi dansuri „Plaiurile Moldovei", formaţiile de dansuri­­ale U.F.S., „Moldova*-tricotaje şi U.M.M.R. Paşcani, orchestra de muzică uşoară a Uzinei metalurgice şi soliştii, fanfa­rele Uzinei mecanice ,Nicoli­na* şi U.F.S., brigăzile artis­tice de la Fabrica de antibio­tice, a Centrului Pankcw Iaşi, a Uzinei de fibre şi fire sin­tetice, numeroşi solişti vocal şi instrumentişti. Spectacolul închinat iubmlş­­ului partidului s-a bucurat de BRIGADA REDACŢIEI­­ LA DRUM M­ire­ne­as­a: Absenţe nedorite într-o zi de duminică Construcţiile ridicate la Mi­­ro­neasa în ultimii ani fac ca această­ comună să se contu­reze ca un important centru civic rural. Ele sunt o mărtu­rie a muncii pline de abnega­ţie a localnicilor, a dăruirii şi hărniciei lor. Am poposit in această localitate într-o zi de duminică. Este firesc ca la ţară, dumi­nica, cetăţeanul să-şi rezolve problemele personale, în ce­lelalte zile el fiind antrenat în diverse munci agricole de sezon. De aceea, în această zi, mai toate instituţiile din me­diul sătesc înregistrează cel mai mare aflux de cetăţeni. Cum sînt însă întîmpinaţi ei la Mironeasa de către orga­nele locale ? Vom încerca să răspundem la această întreba­re în rîndurile care urmează La primărie bate... vlntul Ajunşi la consiliul popular am numărat 23 de cetăţeni ca­re aveau treabă cu primarul. Aşteptau de cîteva ore, dar Grigore Gârlescu nu-şi mai făcea apariţia. De altfel, nici un funcţionar al consiliului popular comunal şi nici un membru al comitetului execu­tiv nu era prezent. Chiar şi omul de serviciu lipsea. Unii cetăţeni, printre care Neculai Săpunaru şi Marieta Cojocaru, au bătut drumul pînă la primărie tocmai din satul Ursiţa. Dar aşa cum au venit, aşa au plecat. Ce măsuri a luat primarul pentru ca în lipsa lui treburile să se desfăşoare în bune condiţii ? Din cele constatate rezultă că nici una. Ba nu, a făcut totuşi ceva. A închis telefonul pentru ca ni­meni să nu-1 poată folosi. In faţa unei asemenea situ­aţii am bătut la uşa sediulu comitetului comunal de partid Dar şi aici n-am găsit pe ni­meni. Comentariile sunt de prisos. Nu putem încheia insă îna­inte de a atrage atenţia orga­nelor in drept că trebuie chemaţi la ordine cei ce nu-şi fac datoria, care uită să stea la dispoziţia cetăţenilor con­form mandatului primit. Comisia de judecată în... culpă Aşa după cum fusese stabi­lit, în ziua respectivă, la ora 9, urma să aibă loc şedinţa comisiei de judecată de pe lingă consiliul popular comu­nal. Se făcuse ora 11 şi nici unul din membri nu-şi făcuse apariţia. II căutăm pe preşe­dintele comisiei, Neculai Raş­­covici. — Păi, o să ţinem şedinţa la ora 14. Deci cetă­ţenii au fost nevo­iţi să aştepte 5 ore pentru a cunoaşte rezolvarea cererii a­­dresate comisiei de judecată. Dar stilul defectuos în mun­ca acestui organ nu constă nu­mai în asta. Spre surprinderea noastră, aflăm că, la ședința an­terioară, din completul de ju­decată a făcut parte doar... președintele. «■ — Știu că nu e legal, ne-a răspuns acesta. Dar n-am dat nici o hotărîre. Am aminat termenul. Şi în timp ce ceilalţi mem­bri ai comisiei de judecată (Iacob­ Dumitrache, Dumitru A. Burduja, Olga Talpeş şi Gheorghe M. Radlam), de cu­­rînd aleşi, nu-şi îndeplinesc mandatul, cetăţenii sînt purtaţi pe drumuri săptămîni de-a rîndul. De buna desfăşurare a ac­tivităţii comisiei de judecată este direct răspunză­tor comi­tetul executiv al consiliului popular comunal. Din păcate, însă, nici un membru al co­mitetului executiv nu participă la şedinţele acesteia. Sarcinile obşteşti, o scuză? Ne-am bucurat când am vă­zut sala căminului cultural arhiplină. Mai mult, alţi cetă­ţeni, destui la număr, neavînd loc în sală stăteau pe afară, în curtea căminului. Ne-am bucurat cu atît mai mult cu cît cei prezenţi erau adulţi şi nu copii cum de obicei ne-am obişnuit a vedea la unele că­mine culturale. Intr-adevăr, Andrei BRATU Ion RÂZEȘU (continuare in pag. a 2-a) In clişeu: formaţia de dansuri din Gos­­teşti. Foto: L. STRATULAT corespondent Simpozioane, expuneri Lucrătorii Întreprinderii A­­gricole de stat Tg. Frumos, u­­nitate fruntaşă a agriculturii noastre socialiste, au partici­pat, zilele trecute, la un sim­pozion avînd ca temă „Lupta P.C.R. pentru Instaurarea şi consolidarea regimului demo­crat-popular în ţara noastră*. Expunerile au fost făcuta de către lectori ai Comitetu­lui judeţean de partid Iaşi. * Duminică, 28 februarie, in sala Consiliului judeţean Iaşi al sindicatelor a avut loc o adunare a tinerilor sportivi de la disciplinele paraşutism şi planorism. Cu acest prilej, to­varăşul Constantin Năstase, secretar al Comitetului muni­cipal Iaşi al U.T.C., a vorbit celor prezenţi despre „Mişca­rea comunistă internaţională şi participarea tineretului la această mişcare“. * Comitetul U.T.C. de la Fa­brica de confecţii din Iaşi a organizat un concurs avînd ca temă „Poezia contemporană închinată luptei P.C.R.", la care a participat un mare număr de tineri din fabrică.

Next