Flacăra Iaşului, aprilie 1971 (Anul 27, nr. 7631-7655)

1971-04-02 / nr. 7631

* ANUL XXIII Nr. 7631 VINERI 2 APRILIE 1971 4 PAGINI 30 DANI Proletari din toate ţările, uniti-vă Incirn laşului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular jud /WWWWWWSA/WWWW’ în catalogul celor ce pregătesc recolta de mîine NU SE ADMITE ACUM NICI O ABSENŢĂ Intr-adevăr, ziua spornică se cunoaşte de dimineaţă... Ne-am propus ca în primei« ul« «î* V mineţii de ieri să vedem, pe raza de acti­vitate a S.M.A.-ului Popricani, cum se ma­terializează concret angajamentele coope­ratorilor şi mecanizatorilor asumate în ca­drul întrecerii lansate pentru obţinerea u­­nei recolte sporite în acest an. Primul popas la C.A.P. Ţigănaşi. Preşe­dintele cooperativei, ing. Petru Dascălu Şi şefii fermelor vegetale de la Cîrniceni, Ţigănaşi şi Stejari, supraveghează personal executarea lucrărilor pe cîmp. Ordinea de lucru fixată de specialişti prevede pentru această zi o gamă complexă de lucrări mecanizate, pentru care a fost mobilizat­ întreaga secţie de mecanizare compusă din 28 de tractoare şi o multitudine de maşini agricole de toate genurile. Pentru mărirea eficienţei in producţie, şeful de secţie, Dumitru Ciobanu, şi-a grupat trac­toarele pe formaţiuni de lucru compacte şi mobile, specifice lucrărilor de executat. Se grupează, se nivelează, se fertilizează pămîntul cu îngrăşăminte chimice şi natu­rale. Două echipe însămînţează ultimele suprafeţe de culturi furajere, în timp ce la discuit acţionează, pentru pregătirea te­renului, unde se vor însămînţa în curînd sfecla de zahăr şi floarea-soarelui, 10 trac­toare. Nici un tractor defect, nici un trac­tor în repaus, nici un mecanizator absent sau întîrziat de la programul lucrărilor, stabilit să înceapă imediat după revărsatul zorilor. Potrivit graficului de deplasata fixat, hă­ite C.i b.'.g.i.f« * . v u* — ‘ . ... . .1 C.A.P. Vinători-Popricani. Președintele co­operativei, tovarășul N. Răuţ, este prin sat, iar despre tovarăşa Eugenia Alexa, inginer şef, ni se spune că-i plecată la Iaşi. Primim în schimb cîteva explicaţii despre mersul campaniei de la Paraschiv Grigorescu, şeful secţiei de mecanizare. — Mecanizatorii n-au stat degeaba — Concluzii după un raid al brigăzii noastre în raza S. M. A. Popricani ne relatează el. Sîntem conştienţi că o­­perativitatea şi calitatea ce trebuie asigu­rate de acum înainte fiecărei lucrări, con­stituie principala noastră sarcină. Acţio­­nînd după aceste considerente majore, am executat de la începerea campaniei şi pînă acum lucrări pe 520 de hectare de teren. Gama acestora cuprinde arături, discuit, grăpat, fertilizat, întreţinut culturile de toamnă cu sapa rotativă. Paralel cu a­­ceste lucrări, am însămînţat şi 44 de hec­tare de teren cu diferite plante furajere. Nu punem sub semnul îndoielii toate cele relatate, dar în legătură cu operati­vitatea se cuvin totuşi unele observaţii. şi uiu­m­ele 13 vac­oare secţiei, doar 7 sunt la cîmp, restul fiind la sediu pentru alimentarea cu carburanţi şi lubrifianţi, pentru mici remedieri tehni­ce etc. Desigur, şi aceste tractoare vor ple­ca la treabă, dar vor fi la cîmp — după calculele noastre — în jurul orei 10, dacă nu mai tirziu. Şi atunci, ce fel de opera­tivitate poate fi aceasta ? O altă lacună serioasă privind organi­zarea­ şi desfăşurarea muncilor agricole de primăvară la această cooperativă am constatat-o la ferma vegetală nr. 1. Şeful fermei respective, tehnicianul Alexandru Diaconu, este greu de văzut pe cîmp. Nici noi nu l-am putut întîlni. Potrivit decla­raţiilor făcute de mecanizatorii care lu­crează pămîntul fermei, tovarăşul respec­tiv absentează cu zilele de pe teren, fi­ind ocupat la sediul cooperativei cu di­ferite alte lucrări. In modul acesta el nu participă la executarea însăminţărilor, la efectuarea întreţinerii griului cu sapa ro­tativă, la fertilizări şi alte lucrări unde este nevoie de asistenţă tehnică. — Ne sfătuim intre noi, dar asta nu-i suficient — a conchis cu amărăciune şeful de secţie. Căci dacă la toamnă — punem doar ipoteza—ferma va obţine o producţie slabă la cutare sau cutare cultură, vina va fi aruncată cu siguranţă pe mecanizatori. In concluzie la acest succint raid pri­­vind modul de desfăşurare a campaniei de primăvară la cele două cooperative vi­zitate, am dori din par­tea consiliului popu­lar al comunei Popri­­cani să acorde mai mult sprijin pentru buna desfăşurare a acţiunilor agricole ce trebuie executate in satul Vinători. Ne re­ferim la accesul a­­proape imposibil al mijloacelor mecaniza­te pe unele tarlale, construirea unor po­deţe — de ele chiar şi improvizate — la Cuza Vodă-sat, la Ctru­g, la Cuza Vodă­­țintină şi în alte ci­­teva puncte barate de pard­ase, fiind de stringentă necesitate. P. COSTIN P. VLADIMIR Cocoşul : Am răguşit sunînd deşteptarea, şi ăştia tot nu mă aud !!. . . Desen de C. PĂLĂDUŢĂ C.A.P. Ţigănaşi. Pe tarlaua Rai, mecanizatorii Va­sile Rusu, Dumitru Gavril, Ioan Matei şi Constantin Mi­ron pregătesc te­renul pentru se­mănatul florii-soa­­relui. Foto: G. PAUL CARNET IEŞEAN Exclamaţii primăvermne Ion ISTRATI Peste dealul lung al Galatei, prin cuprinsurile de la Miroslava şi apoi pe la Valea Ursului şi pe mai nu ştiu unde, intrăm, cu asfaltul şose­lei ce pleacă din Iaşi spre Ţibana şi ajungem, intr-o recentă diminea­ţă, în inima comunei Voineştilor. Aşezare rurală întemeiată aci pe la începutul veacului al 18-lea în­tre reliefuri colinare care protejea­ză mai ales livezile şi viile din par­tea locului, satul de reşedinţă, îm­preună cu Slobozia, cu Vocoteştii, cu Lunganii şi Schitul Stavnic nu­mără cîteva mii de suflete. De asta, nu-i de mirare că şcoala ge­nerală de aci, din centru, e frec­ventată de vreo 700 de elevi care, laolaltă cu profesorii lor, au ţinut ca, înaintea vacanţei lor de primă­vară, să organizeze o şezătoare lite­­rar-artistică în cinstea semicentena­rului Partidului Comunist Român. Remarcăm cu acest prilej execuţia cu totul impresionantă a unor pie­se corale prezentate de grupul co­ral pionieresc al şcolii dirijat de profesoara de limbă română Ve­ronica Lupu şi clasat, nu de mult, primul pe judeţ, urmînd astfel să concureze curind şi la faza inter­judeţeană de la Bacău. La fel, a­­plaudăm recitările şi compunerile artistice ale elevilor, interesul lor (continuare în pag. a 2-a) 1—fő in pagina a 4-a | ■ în legătură cu situația­­ din Orientul Apropiat 9B Eșecul rebeliunii ofițerilor ecuadorieni Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Congresul al XXIV-lea al P.C.U.S. Stimaţi tovarăşi, Este pentru noi o deosebită plăcere de a participa la cel de-a XXIV-lea Con­gres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi de a vă adresa dumnea­voastră, delegaţilor la Congres, comuniş­tilor sovietici, popoarelor Uniunii Sovie­tice un cald mesaj de prietenie şi soli­daritate internaţionalistă din partea Co­mitetului Central, a tuturor membrilor partidului nostru, a întregului popor român. In raportul Comitetului Central al P.C.U.S., prezentat Congresului de tova­răşul Brejnev, au fost înfăţişate pe larg marile realizări obţinute de oamenii muncii sovietici, care, sub conducerea partidului lor comunist, au transformat Uniunea Sovietică într-un stat socialist cu o economie puternică, în plin proces de perfecţionare, cu o industrie de prim rang şi un uriaş potenţial material şi ştiinţific. Comuniştii români, poporul nostru, dau o înaltă preţuire succeselor remarcabile ale Uniunii Sovietice în construcţia socialis­mului şi comunismului, considerîndu-le o contribuţie de mare însemnătate la în­tărirea forţei sistemului mondial socialist, a frontului antiimperialist. Doresc, şi cu prilejul acestui Congres, să relev cu satisfacţie faptul că intre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, între po­poarele şi ţările noastre s-au statornicit şi se dezvoltă relaţii trainice , politice, economice, tehnico-ştiinţifice, culturale şi în alte domenii de activitate. Bazate pe vechi legături tradiţionale şi cimentate prin sîngele vărsat în comun de ostaşii români şi sovietici în lupta victorioasă împotriva fascismului, prietenia şi cola­orarea româno-sovietica siui animale de realizarea nobilelor idealuri ale socia­lismului. Semnarea, în cursul anului tre­cut, a Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între cele două ţări deschide noi perspective de dezvoltare multilaterală a colaborării româno-sovie­­tice. Partidul şi Guvernul României vor ac­ţiona şi în viitor cu toată hotărîrea pen­tru dezvoltarea relaţiilor dintre partidele şi ţările noastre, cu convingerea că a­­ceasta corespunde intereselor ambelor popoare, serveşte cauzei întăririi unităţii ţărilor socialiste, mişcării comuniste in­ternaţionale, cauzei progresului şi păcii. Tovarăşi, Permiteţi-mi să mă refer la cîteva din preocupările actuale ale partidului şi sta­tului nostru. La sfîrşitul anului trecut, am incheiat cu succes planul pe anii 1966—1970. Pro­ducţia industrială a crescut într-un ritm mediu anual de aproape 12 la sută, fiind în 1970 cu 75 la sută mai mare decit in 1965. In cursul acestui cincinal, produc­ţia agricolă a crescut cu 24 la sută faţă de cincinalul anterior. Venitul naţional a crescut pe cincinal cu 45 la sută, într-un ritm anual de a­­proape 8 la sută. Pe această bază s-a realizat majorarea generală a salariilor și pensiilor, îndeosebi a celor mici, ve­niturile din salarii erestim­ cu peste 50 la sută , au sporit, de asemenea, veni­turile țărănimii, s-a înfăptuit un vast program de construcţii de locuinţe, s-a generalizat învăţămîntul obligatoriu de zece ani. Cheltuielile social-culturale au crescut cu peste 60 la sută în 1970 faţă de 1965. In prezent, întregul nostru popor a trecut la înfăptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea al Partidului Co­munist Român, care stabileşte drept o­­biectiv fundamental făurirea societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate. Realizarea prevederilor noului cincinal va apropia simţitor România de ţările cu economie avansată şi va permite să se ia noi măsuri privind creşterea în conti­nuare a nivelului de trai al tuturor ce­lor ce muncesc — ţelul suprem al poli­ticii partidului. Conducerea de partid şi de stat, În­făptuind un amplu program de măsuri pentru îmbunătăţirea şi perfecţionarea Întregii activităţi de conducere şi pla­nificare a vieţii economice şi sociale, se preocupă permanent de adin­irea demo­craţiei socialiste, se consultă sistematic cu oamenii muncii şi supune dezbaterii lor toate problemele fundamentale ale construcţiei socialiste, ale politicii inter­ne şi externe. In întreaga noastră activitate ne că­lăuzim după cunoscuta teză marxist-leni­­nistă potrivit căreia principala îndatorire a partidului comunist de guvernămint este făurirea noii orînduiri sociale. Noi considerăm că cu cît fiecare ţară socia­listă obţine rezultate mai bune în opera de construcţie a acestei orinduiri, cu atit işi îndeplineşte mai bine îndatori­rile naţionale cît şi îndatoririle interna­ţionale, cu atit este mai mare contribu­ţia sa la cauza creşterii influenţei socia­lismului în lume. Stimaţi tovarăşi, In activitatea sa internaţională, Româ­nia pune un accent deosebit pe inten­sificarea relaţiilor multilaterale cu toate ţările socialiste. Colaborarea economică, tehnico-ştiinţi­­fică cu ţările C.A.E.R., cu toate ţările so­cialiste trebuie să ducă la dezvoltarea e­­conomiilor naţionale, la prosperitatea şi înflorirea fiecărei naţiuni socialiste, la întărirea independenţei statelor noastre ca state libere şi suverane, contribuind în acest fel la afirmarea superiorităţii ideilor socialismului în lume. După cum se ştie, făurirea socialismu­lui pe baza legităţilor sale generale se realizează în situaţii economice, sociale şi istorice diferite de la o ţară la alta, partidele comuniste şi muncitoreşti acti­vează în condiţii diverse. Ţinind seama de această diversitate, între partide pot apare deosebiri de păreri asupra operei de construire a socialismului, asupra u­­nor evenimente internaţionale. Calea re­zolvării acestora este discutarea de la partid la partid, de la conducere la con­ducere, în spirit de încredere şi stimă reciprocă. Partidul nostru se pronunţă împotriva oricărui amestec in treburile interne ale altor partide, care duce la slăbirea unităţii lor, a capacităţii de lup­tă împotriva duşmanului de clasă. In con­diţiile internaţionale actuale, o importan­ţă deosebită au afirmarea relaţiilor de tip nou între ţările socialiste — cu totul opuse relaţiilor din lumea capitalistă, —­­colaborarea lor liber consimţită, In spi­ritul principiilor marxist-leniniste şi al«* internaţionalismului socialist, ale respec­tării independenţei şi suveranităţii naţio­nale, egalităţii în drepturi şi neamestecu­­îal în treburile l««-iue, *1« tal.'ajutori', 'i tovărăşeşti şi avantajului reciproc. A­­ceasta constituie, după părerea noastră,, calea sigură pentru depăşirea dificultăţi­lor şi neînţelegerilor actuale, pentru re­facerea şi întărirea colaborării şi unităţii ţărilor socialiste. Orice nesocotire a a­­cestor principii nu poate decît să com­plice soluţionarea cu succes a probleme­lor complexe ale construcţiei socialiste, să aducă prejudicii relaţiilor între ţările socialiste, între partidele comuniste şi muncitoreşti. In ce-l priveşte, Partidul Comunist Ro­mân va respecta în întreaga sa activitate principiile şi normele de relaţii vitre­gă­ (continuare In pag. a 4-a) Manifestări consacrate aniversării semicentenarului partidului In cadrul manifestărilor prilejuite de a­­niversarea semicentenarului Partidului Co­munist Român, ieri a avut loc în aula In­stitutului agronomic din Iași o întîlnire a tovarăşului Miu Dobrescu, membru su­pleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului jude­ţean de partid, preşedintele Consiliului popular judeţean cu cadrele didactice şi studenţii institutului. Cu acest prilej, tovarăşul Miu Dobrescu a făcut o expunere despre „Economia ro­mânească in confruntarea cu timpul". Expunerea a fost urmărită cu deosebit interes. In continuare s-a vizitat expoziţia de fotografii a studentului Tănase Vasile, din anul al IV-lea al Facultăţii de agronomie, expoziţie omagială, inaugurată ieri şi în­chinată semicentenarului partidului. La Liceul „Mihail Sadoveanu“ din Iaşi . Vedere exterioară a liniei de fabricaţie a granulitului din cadrul noii secţii de la între­prinderea de produse ceramice Iaşi. Foto : S. LEONID avut loc recent o acţiune care s-a bucurat de un deosebit interes din partea elevilor. Este vorba de concursul pe tema „File din istoria P.C.R.“, organizat de unitatea de pionieri, în colaborare cu biblioteca li­ceului, la care au participat elevii cla­selor a Vll-a. Cîştigătorilor concursului (clasa a Vll-a A) li s-au acordat premii în cărţi, precum şi o excursie la Muzeul de istorie a parti­dului, a mişcării muncitoreşti şi democra­tice din România, pe care o vor efectua în vacanţa de primăvară. Venituri ilicite scoase la iveală ■ Discrepanţă între venituri şi valoarea bunurilor dobândite Agoniseala «cinstita» avea la înşelarea cetăţenilor La venituri modeste, cheltuieli exa­gerate Martori care mistifică adevărul Este îndeobşte cunoscut că prin normele de drept insti­tuite, statul nostru socialist ocroteşte veniturile şi econo­miile provenite din muncă, precum şi celelalte bunuri care, potrivit prevederilor Constituţiei, pot forma obiect al dreptului de proprietate personală. Totodată, în vede­rea stăvilirii unor tendinţe de înavuţire prin alte mijloa­ce decît munca, a fost insti­tuit, prin Legea nr. 18/1968, controlul asupra provenienţei unor bunuri ale persoanelor fizice care nu au fost dobin­­dite in mod licit. Eforturile Comisiei instituită de Legea 18/1968, de­ pe lin­gă Tribunalul judeţean Iaşi pentru a scoate la iveală ve­niturile ilicite în cazurile cu care a fost sesizată au fost încununate de succes cu toa­tă opunerea înverşunată a ce­lor cercetaţi şi cu tot spriji­nul pe care au încercat să-l acorde unii binevoitori care au fost chemaţi pentru rela­ţii. Aşa, de exemplu, fiind cercetat, Pavelică Feraru, res­ponsabil la bufetul Tg. Cucu­lui, nu a putut justifica în faţa comisiei bunuri şi valori în sumă de 76.224 lei. Avînd un salariu modest şi fiind singurul salariat în familia sa compusă din 4 persoane, re­uşise în scurt timp să-şi cum­pere un apartament proprie­tate personală, obiecte casnice etc. Tot pentru nejustificarea unor bunuri în valoare de 92.167 de lei Constantin Po­pa, merceolog , la I.C.R.T.I. Iaşi, a fost trimis la Judecă­torie în vederea aplicării sanc­ţiunii prevăzute de art. 2 din Legea 18/1968. Acesta, deşi are un salariu de 1.400 de lei lu­nar, soţia nefiind salariată şi avînd în întreţinere un fiu student, şi-a cumpărat un a­­partament proprietate perso­nală, numeroase obiecte cas­nice şi obiecte de îmbrăcă­minte în valoare totală de 207.921 lei. George URZICEANU judecător preşedintele Comisiei de cercetare, de pe lingă Tribunalul judeţean Iaşi (continuare in pag. a 3-a) V în pagina a 3-a Locuri ieşene legate de lupta revoluţionară şi democratică Casa din strada Max Wexler

Next