Flacăra Iaşului, aprilie 1971 (Anul 27, nr. 7631-7655)
1971-04-22 / nr. 7648
A ANUL XXVII Nr. 7648 JOI 22 APRILIE 1971 IMAGINI 30 BANI Proletari din toate ţările, uniţi-vă! tacâm Insului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Filele calendarului impun : Mini it iitniilili gdttlniimirÉitt o semănatului porumbolal Situaţia însăminţării acestei culturi (pînă in dimineaţa zilei de 21 aprilie a. c. in întreprinderile agricole de stat şi in cooperativele agricole) — în procente faţă de plan — în întreprinderile agricole de stat X. Cotnari 41,3 | 3. Iaşi 24,5 | 5. Bucium 0,0 2. Miroslava 37,6 | 4. Tg. Frumos 20,3 | Total 30,0 în cooperativele agricole După cum se vede din tabelul de faţă, întocmit pe baza datelor centralizate la Direcţia generală a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, semănatul porumbului a fost executat pe numai circa o treime din suprafeţele planificate. Rezultatele puteau fi cu mult superioare dacă, în fiecare unitate, se urmărea cu grijă evoluţia temperaturii din sol, dacă se folosea cu chibzuinţă fiecare oră bună de lucru şi fiecare semănătoare, în ultimele zile temperatura din sol a crescut simţitor, iar semănatul unor culturi fie că s-a terminat, fie că e pe sfîrşite. Au fost eliberate astfel însemnate forţe care trebuie îndreptate de urgenţă la semănatul porumbului. Conducerile S.M.A.-U rilor, ale întreprinderilor agricole de stat și cooperativelor agricole, specialiştii trebuie să ia măsurile necesare pentru ca toate semănătorile mecanice şi cu tracţiune animală să fie folosite la întreaga capacitate. Semănatul porumbului trebuie terminat in cîteva zile. Aceasta impune folosirea integrală a zilei-lumină, grijă deosebită pentru calitatea lucrărilor. II in pagina a 4-a Lucrările Congresului al X-lea al P.C. Bulgar I ■ Sesiunea Biroului F. S. M. GLORIOSUL SEMICENTENAR Şantierul Fabricii de nutreţuri combinate Iaşi. In clişeu , se montează buncăre metalice la corpul central de fabricaţie. Foto : D. ROTARU (pentru concursul nostru de fotografii) Unităţile economice din judeţul nostru au îndeplinit şi depăşit angajamentele Deşi ne mai despart două sâptămîni de gloriosul semicentenar, la redacţie continuă să ne sosească ştiri despre îndeplinirea şi depăşirea angajamentelor asumate în cinstea marii sărbători. Este o confirmare elocventă a ataşamentului clasei noastre muncitoare la întreaga politică internă şi externă a partidului şi statului, a hărniciei şi abnegaţiei de care dau dovadă colectivele de muncă în realizarea sarcinilor de plan şi a angajamentelor. In acest sens, succesele obţinute pînă în prezent, materializate în depăşirea indicatorilor tehnico-econonici, sunt deosebit de revelatoare : o producţie marfă industrială peste prevederi de 61,4 milioane de lei, prestări de servicii suplimentare în sectorul cooperatist de 4,1 milioane de lei, livrări la export cu peste 7 milioane de lei valută mai mult. De asemenea, din datele operative se prelimină obţinerea unor beneficii suplimentare de peste 20 de milioane de lei. Sunt cifre semnificative, cifre care vorbesc de la sine despre strădania şi eforturile muncitorilor, inginerilor, economiştilor şi tehnicienilor, a tuturor salariaţilor judeţului nostru de a spori permanent eficienţa activităţii desfăşurate. Rezultatele sus-amintite s-au materializat în obţinerea unor însemnate cantităţi suplimentare de produse, printre care amintim 535 tone de ţevi din oţel, 100 tone de fibre şi fire poliesterice, 59.000 m.p. ţesături din bumbac şi din mătase, 106 tone fire din bumbac, 115 kg. de streptomicină şi aureociclină, prelucrate din mase plastice în valoare de 16,3 milioane de lei. La realizarea acestor succese şi-au adus contribuţia toate colectivele de muncă ieşene, evidenţiindu-se în mod special cele de la Uzina metalurgică, Uzina de fibre sintetice, Uzina mecanică de material rulant din Paşcani, Uzina de prelucrare a maselor plastice, Fabrica „Ţesătura", Fabrica de antibiotice. Simpozion In ziua de 25 aprilie, la ora 11, în aula „Mihai Eminescu“ a Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi, va avea loc un simpozion consacrat împlinirii a 50 de ani de la înfiinţarea partidului nostru. Manifestarea este organizată de Filiala U.A.P. Iaşi pe tema „Mişcarea artistică din România“. Cu acest prilej vor prezentacomunicări criticii de artă Amelia Pavel, şi Ion Frunzetti, din Bucureşti, precum şi criticii ieşeni Radu Negru, George Popa şi Claudiu Paradais. Comunicările vor fi însoţite de proiecţii. Partidului inima şi gindul încă din copilărie, acolo in memorabilul cartier al Nicolinei, am fost cucerit de îndrăzneala, tenacitatea şi luciditatea acelor oameni cărousmmuaeEhira în şoaptă, dar din toată inima, ni se spunea comunişti. Erau bunicii, părinţii sau fraţii noştri mai mari, muncitorii însetaţi de dreptate şi adevăr, gata in orice moment să-şi jertfească libertatea şi uneori chiar viaţa, in numele ideilor ce le călăuzeau lupta. Sfidînd legile strimbe şi nemiloase ale unei societăţi nedrepte, aceşti luptători neînfricaţi şi demni, înregimentaţi in cel mai omenesc partid cunoscut în istorie - Partidul Comunist - au ars zi şi noapte ca o flacără nemuritoare, luminînd drumul către societatea în care trăim şi muncim astăzi. Despre sacrificiile şi inalta lor ţinută morală, despre voinţa şi eroismul lor ne vorbesc arhivele Siguranţei şi ale tribunalelor în care sunt consemnate sute şi sute de ani de temniţă grea, zeci şi zeci de condamnări la moarte; ne vorbesc în muzee cătuşele şi lanţurile ruginite, hainele aspre şi vărgate. De-a lungul unui sfert de veac a curs mult singe şi multe lacrimi ; s-au chircit de suferinţă mii de inimi, dar mai presus de toate, a rămas credinţa in acel ceva etern, credinţa în adevăr, în puritatea neîntinatului ideal comunist, ideal care s-a materializat in fapte memorabile ce se înscriu la loc de cinste în istoria poporului nostru. Acestor oameni le port un nemărginit respect. Cercetarea şi reconstituirea luptei Ierin ilegalitate a devenit pentru mine o constantă pasiune. Lor, acestor tovarăşi însetaţi de viaţă liberă, de democraţie şi progres, patrioţi care şi-au sacriumism ficat tinereţea, sănătatea şi uneori viaţa pentru fiinţa şi pentru independenţa României lor şi Partidului Comunist Român ai cărui ostaşi devotaţi au fost şi sînt, am închinat romanul meu intitulat „Condamnat la moarte". Cititorii vor descoperi în paginile acestei cărţi gîndurile şi faptele unor oameni deosebiţi care in anii negri ai asupririi au stat la post şi au luptat cîştigînd pentru ei şi pentru semenii lor dreptul nemăsurat al demnităţii şi al cugetării. De cite ori răsfoiesc manuscrisul acestei cărţi, şi, în intimitate, încerc un dialog mut cu tipograful Mitu Dorneanu, comunistul condamnat la peste cincizeci de ani muncă silnică şi o dată la moarte, cu Ştefan, tatăl său, stins între zidurile reci ale unei puşcării, cu Maria, mama cea grijulie şi bună, cu Aglaia, soră neobosită şi fără frică, cu bătrînul şi tenacele Păstrăvanu, cu profesorul universitar Colibaba, cu Marta şi Dorina, uteciste îndrăzneţe şi uşor romantice, cu Mandolin care, lingă comunişti şi-a găsit adevăratul drum în viaţă , cu toţii eroi ai luptei partidului şi ai romanului - mă simt copleşit de un puternic sentiment de dragoste faţă de aceşti oameni între oameni, crescuţi de Partidul Comunist Român. Ei au tipărit în condiţii neînchipuit de grele un ziar, au răspîndit în mase cuvîntul înflăcărat al partidului, au luptat pentru o viaţă luminoasă, împotriva fascismului şi războiului, pentru fericirea acestui popor. Acum, în preajma marii sărbători a semicentenarului, ca întotdeauna, cinstind memoria celor căzuţi, mă înclin cu sfială în faţa celor care sunt încă prezenţi printre noi cu gindul şi cu fapta, neobosiţi, buni,comunişti de la care am învăţat şi voi învăţa oricînd şi fără încetare. Dumitru IGNEA In paginile 2*3 ■ 101 ani de la naşterea lui V. I. Lenin ÎNTÎLNIRI CU LENIN Stadiul necorespunzător al unor investiţii din agricultură impune: Măsuri urgente, un ritm alert de execuţie! Un colţ din cartierul Tătăraşi. Foto: L. STRATURAT (pentru concursul nostru de fotografii) i 4 I II Cooperativei „Tehnica confecţiei* din Iaşi i s-a decernat î Diploma de cooperativă evidenţiată pe ramură în întrecerea socialistă pe ţară Intr-un cadru festiv, ieri dupăamiază i s-a decernat cooperativei „Tehnica confecţiei“ din Iaşi diploma de cooperativă evidenţiată pe ramură în întrecerea socialistă pe ţară. La solemnitate au luat parte tovarăşii : Ioan Manciuc, membru al biroului Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal de partid, primarul oraşului Iaşi, Dumitru Cernicica, vicepreşedinte al UCECOM, Solomon Ioţcovici, preşedintele Uniunii judeţene a cooperaţiei meşteşugăreşti. De asemenea, alături de membrii cooperatori au fost de faţă alţi activişti ai organelor locale de partid şi de stat, preşedinţi şi alţi invitaţi de la celelalte unităţi ale cooperaţiei meşteşugăreşti. După ce tovarăşul Ioan Teleche, preşedintele cooperativei „Tehnica confecţiei“ a prezentat rezultatele obţinute în anul care a trecut, în aplauzele celor prezenţi, tovarăşul Dumitru Cernicica i-a înmînat acestuia înalta distincţie. Au mai luat cuvîntul membrii cooperatori : N. Hangu, D. Panainte, Silvia Petrescu, V. Pintilie, Eleonora Popa. In încheiere, tovarăşul loan Man-“ ciuc a adresat fe-« licitări şi indem-« nuri pentru rezul* tate cît mai buni în viitor, din par-« tea comitetelor deţean şi munici*. pal de partid. CARNET IEŞEAN Popas instructiv şi evocator *» Ideea încolţise de multă vreme în inima şi mintea activiştilor culturali din Paşcani, să înfiinţeze un muzeu al tradiţiilor folclorice, al comorilor etnografice, ca şi de evocare a personalităţii marelui rapsod naţional. Mihail Sadoveanu, născut pe aceste meleaguri. Cei care au participat în noiembrie anul trecut la comemorarea scriitorului au vizitat o mică expoziţie. Ei bine, de atunci şi pînă acum s-au făcut eforturi, ■ s-au adunat, cu migală şi nu fără greutăţi, piese pentru ceea ce astăzi a devenit „Muzeul orăşenesc“, realizare preţioasă în ansamblul spiritual păşcănean. Amenajat în palatul în care s-au petrecut acţiunile romanelor „Venea o moară pe Siret“ şi „Lisaveta", muzeul cuprinde două secţii: una memorială, evocatoare a personalităţii lui Mihail Sadoveanu şi una etnografică. Din exponatele primei secţii amintim unele obiecte care au aparţinut scriitorului: un dicţionar al limbii române cu adnotări personale, paginile de manuscris, „Iaşii după război", text nepublicat încă, corespondenţă, volume cu autografe dedicate membrilor familiei, o pană de scris, unelte şi echipament, de vînătoare şi pescuit, fotografii originale, un triptic de familie, un mozaic şi tablouri ale artistei Nelu Ştiubei. Sunt expuse, de asemenea, ilustraţiile lui A.I. Murnu la operele ,,Neamul Şoimăreştilor", „Baltagul“ şi „Povestiri de vînătoare", colecţia de fotografii inedite din viaţa şi activi- Ion RÂZEŞU (continuare in pag. a 3-a) ANCHETA NOASTRĂ Statul a fost păgubit. Cînd și cum este despăgubit ? Este un lucru arhicunoscut că atunci cînd cineva, indiferent pe ce căi, aduce un prejudiciu statului, legea îl obligă pe vinovat la despăgubiri. In marea majoritate a cazurilor, așa se întîmplă. O recentă anchetă, însă, întreprinsă împreună cu cîţiva executori judecătoreşti a scos la iveală şi unele abateri de la lege. Rezultatele le consemnăm aici . CAZUL 1 : Rezumat : Ioan Unguru din comuna Holboca a adus întreprinderii de transport Iaşi un prejudiciu de peste 10.000 de lei. Imediat după pronunţarea sentinţei (sentinţă rămasă definitivă) Judecătoria Iaşi planifică întreprinderea să se prezinte la executarea silită a debitorului. Dar în loc de a răspunde cu promptitudine la avizul justiţiei, I. T. I. trimite executorului o contra adresă. Cităm: „Urmare a adresei noastre şi a scrisorii dv. vă trimitem alăturat copia dispozitivului deciziei civile nr. 829/1970 pentru suma de 10.490 lei cu rugămintea de a trece la executarea silită a debitorului Ioan Unguru din comuna Holboca“. In fața unei asemenea adrese, Judecătoriei (care a crezut că la termenul fixat, I.T.I. nu s-a prezentat din motive bine întemeiate) nu i-a rămas altceva de făcut decît să planifice un alt termen pentru executarea silită a debitorului. Dar după scurgerea și a acestui termen, I.T.I. trimite o nouă adresă cu un conţinut identic cu prima. Jocul adreselor a mai continuat. Statul însă, deşi a trecut atîta amar de vreme, nu a fost despăgubit nici pînă la ora actuală. Culpa este a I.T.I., fiindcă în conformitate cu art. 59 din H.C.M. 792/1960 organizaţiile socialiste sînt obligate de a repartiza mijloacele de transport necesare pentru executarea silită a debitorilor. De ce conducerea I. T. I. nu s-a achitat de această obligație Andrei BRATIF (continuare In pag. a 2-a)