Flacăra Iaşului, iunie 1971 (Anul 27, nr. 7682-7707)

1971-06-01 / nr. 7682

Proletari din toate ţările, uni fi -vă! Ifiom­a vnsului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXVII, nr. 7682 Marţi, 1 iunie 1971 4 pagini, 80 bani UNIŢI IN ACELAŞI GÂND, OAMENII MUNCII RĂSPUND „PREZENT“ LA CHEMAREA CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Cu via satisfacţie şi entuziasm, oamenii muncii din cuprinsul muni­cipiului şi Judeţului Iaşi, alături de cei din întreaga ţară, au luat cunoş­tinţă cu deosebit interes de conţinutul Chemării Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste de a da viaţă în mod exemplar noului plan cincinal. Ca de obicei în asemenea împrejurări, la redacţie ne-au sosit nume­roase scrisori şi informaţii prin care oameni de diferite profesii, uniţi în acelaşi gînd, îşi exprimă hotărirea lor fermă de a răspunde prin fapte acestei însufleţitoare chemări. Publicăm în acest număr citeva din scrisorile primite. Angajamentul nostru: construcţii trainice, ieftine, confortabile Chemarea Consiliului Naţional al Frontului U­­nităţii Socialista adresată tuturor oamenilor din ţa­ra noastră a fost primită cu un deosebit interes şi aprobare deplină de că­tre toţi lucrătorii şantiere­lor de construcţii din Iaşi. îndemnul înflăcărat de a realiza şi depăşi sarci­nile planului cincinal ne mobilizează şi ne întăreş­te şi mai mult hotărirea şi răspunderea în muncă, cu cit activitatea de con­strucţii • cunoaşte in ţara noastră o dezvoltare fără precedent, conştienţi fiind că de realizarea obiective­lor planificate a fi con­struite depinde înfăptuirea sarcinilor planului şi în alte domenii. Actualul cincinal pu­ne în faţa noastră sarcini cu aproape 14 la sută mai mari faţă de realizările cincinalului precedent O­­biectivele deosebite pe ca­re le avem de realizat in ceea ce priveşte calitatea Ing. Nicolae BEJENARU şeful şantierului nr. 2 structuri, Trustul de construcţii Iaşi A sesiza eroismul şi frumusețea Cind epoca pe care o trăim­i acum va fi un ca­pitol de istorie, notele do­minante ale acestui capi­tol se vor numi, fără în­doială, înţelepciune, ritm, izbindă. Simţim in­exis­tenţa noastră, a celor de pe străvechile locuri car­patine, un fluid care uneş­te voinţele, o convergen­ţă a eforturilor, o pasiu­ne comună care mereu în­tregeşte şi adaugă. Trăim, cu intensitate şi sunt si­gur că nici un alt sistem social nu ar fi putut fa­voriza atît de evident o­­mogenizarea capacităţilor individuale într-un întreg de o colosală capacitate naţională. Când epoca pe care o trăim acum va fi un ca­pitol de istorie, arta aces­tei epoci va trebui să păs­treze şi să transmită tot ceea ce este acum carac­­terizant în munca poporu­lui nostru, în caracterele contemporanilor noştri. Ideea de literatură actuală înseamnă, înainte de toa­te, prezenţa acută a scri­sului în ritmica societăţii, înseamnă însuşirea de a însufleţi, de a sesiza ero­ismul şi frumuseţea, de a contribui la instaurarea pe un plan şi mai vast a e­­levaţiei spirituale. Literatura şi arta nu se includ în cifrele de plan. Dar Cei care materializea­ză aceste cifre râmîn me­reu — în accepţia omului de artă al României so­cialiste — obiectul şi des­tinaţia paginii scrise, marmurei cioplite, culorii sau cîntecului. De fapt, Chemarea Con­siliului Naţional al Fron­tului Unităţii Socialiste punctează o dată mai mult locul frumosului şi pon­derea spiritului in echi­librul desăvîrşit al dez­voltării noastre. Andi ANDRIEŞ Toate posibilităţile vor fi folosite din plin Ca şi ceilalţi oameni ai muncii din patria noastră, am luat cunoştinţă cu bu­curie de Chemarea Con­siliului Naţional al Fron­tului Unităţii Socialiste. Chiar în ziua apariţiei sa­le în presă, Chemarea a fost prelucrată în cadrul unei adunări la căminul cultural, comitetul comu­nal de partid luînd mă­suri pentru popularizarea largă a conţinutului aces­teia în toate satele. Chemarea are darul de a ne însufleţi şi mai mult în munca noastră de zi cu zi pentru transpunerea în viaţă a obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea al partidului. Căci ce ni se cere, în fond, de­cit să contribuim, cu toa­te forţele de care dispu­nem, la ridicarea propriu­lui nostru nivel de trai, la construirea unei vieţi fe­ricite pentru noi şi copiii noştri ! Ilie BAMBOI preşedintele C.A.P. Victoria (continuare în pag. a 3-a) Obiectivul fotoreporterului nostru a surprins un grup de munci­tori de la Uzina de fibre sintetice, urmărind cu atenţie Chemarea Con­siliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Şedinţa biroului Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi a Comitetului executiv­­ al Consiliului popular judeţean In ziua de 31 mai a.c., a avut loc şedinţa biroului Comitetului Judeţean Iaşi al P.C.R. şi a Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. Au fost luate în dezbatere şi aprobate proiectele de hotărîri ce vor fi prezentate în viitoarea plenară a Comitetului Jude­ţean de partid, precum şi în sesiunea Con­siliului popular­­judeţean. S-a stabilit, cu acest prilej, ca unele proiecte de hotărîri, care vor face obiectul plenarei­ şi al se­siunii, să fie supuse dezbaterii publice. In acest sens, vor fi date publicităţii proiectul­ de hotărîre privind măsurile ce se impun pentru aplicarea Directivelor C.C. al P.C.R. vizînd asistenţa medicală a populaţiei şi proiectul de hotărîre privind dezvoltarea prestărilor de servicii către populaţie. Au fost discutate şi aprobate, de aseme­nea, în cadrul şedinţei, proiectul de hotă­rîre privind organizarea şi dezvoltarea ac­tivităţilor pentru valorificarea resurselor locale ; proiectul de hotărîre privind apro­barea unor localităţi rurale — cu perspec­tivă de a deveni, în viitor, localităţi urba­ne — ca centre de polarizare intercomu­­nală, precum şi proiectul de hotărîre pri­vind aprobarea schiţelor de sistematizare a altor 23 de localităţi rurale din judeţul Iaşi. In continuare, au fost analizate o serie de alte probleme curente din cuprinsul ju­dețului, adoptându-se măsuri corespunză­toare. CONSILIUL POPULAR AL JUDEŢULUI IAŞI COMITETUL EXECUTIV DECIZIA nr. 256 pentru convocarea Consiliului popular al judeţului Iaşi In temeiul art. 23 din Legea nr. 57/1968 de organizare şi funcţionare a con­siliilor populare, Comitetul executiv al Consiliului popular al judeţului Iaşi D­ECIDE: ARTICOL UNIC : Se convoacă Consiliul popular al Judeţului în cea mre­i noua sesiune, în ziua de 18 iunie 11971, ora 9 dimineaţa. Preşedinte MIU DOBRESCU Secretar Gh. Zaharia foi începe de examene Astăzi, în toate centrele universitare din ţara începe sesiunea de examene studen­ţeşti, cu nelipsitele emoţii, eforturi sporite, dar - in cele mai multe cazuri - şi cu satisfacţii din partea ambelor părţi - cadre didactice şi studenţi. De data aceasta însă, la unele institute, pe lîngâ elementele obiş­nuite din­ fiecare an intervin şi noutăţi, pe care am căutat să le depistăm, scoţindu-le în evidenţă. De exemplu, la institutul de me­dicină şi farmacie ieşean şi anume la Fa­cultatea de stomatologie se aplică în mod experimental, ca şi în alte citeva centre­­ ale ţării, noul sistem de notare ceea ce schimbă întrucîtva şi profilul cunoscut al examene­lor. In legătură cu aceasta şi cu alte aspecte fireşte am ţinut să cunoaştem opiniile u­­nor cadre didactice şi studenţi, chiar in pragul noii sesiuni. Prof dr. docent TRAIAN BABAN, prorector al I.M.F.: Înainte de a aborda problema care vă interesează în mod special şi anume ex­perimentul noului sistem de notare, ni se pare necesar să vorbim şi despre cîteva as­pecte de ordin mai general. De pildă, încă de la început, aş vrea să spun că suntem­ optimişti în legătură cu rezultatele examene­lor deoarece, după sesiunea de iarnă, care a fost ceva mai slabă decit cea similară din anul trecut, noi am luat măsuri speciale, a­­nalizînd temeinic situaţia şi mobilizînd toate forţele de care dispunem pentru remedie­rea lipsurilor. Avem deci temeiuri să sperăm într-un final pe măsura strădaniilor, dacă studenţii noştri vor menţine, în aceste cîteva săptămîni, ritmul necesar pentru a-şi reve­dea, sistematiza şi sintetiza cunoştinţele. sesiunea studenţeşti Fiindcă, trebuie să precizăm, exigenţa va fi sporită aşa cum s-a hotărît în consiliile pro­fesorale pe facultăţi. Pentru cei care au be­­neficiat de noul sistem de notare, cred că va fi mai uşor, deoarece prin acesta s-au găsit soluţii de apreciere mai concretă a gradului de îndeplinire a anumitor activităţi, îndeosebi practice, ceea ce uşurează cu­noaşterea şi verificarea studentului. Părerea mea este că in general examenul studenţesc ar trebui să fie o discuţie liberă, bineînţeles la nivel universitar, în care abuzul de ele­mente descriptive, factologice să facă loc raţionalului, aprecierii puterii de interpretare, sintetizare şi aplicare a datelor acumulate. Aceasta presupune evident, însă, o cunoaş­tere reciprocă foarte amănunţită şi care poa­te că prin generalizarea în viitor a noului sistem de notare se va realiza într-o măsură mai mare decît pînă acum. Asistent dr. VALERIU RUSU. De fapt unii studenţi au întîmpinat cu rezervă noul sis­tem-şi ceea ce este mai curios e că nu în toate cazurile a fost înţeles în sensul ade­vărat, ci unii l-au luat drept intenţia de a transforma cadrul universitar intr-un liceu, iar cadrele didactice în adevăraţi contabili. Or, nu acesta este rostul său, ci scopurile experimentului constau în verificarea activi­tăţii depusă ritmic, pe tot parcursul anului, nu atît sub aspectul aprecierii eforturilor memotehnice, cît al calităţii prezenţei Inte­lectuale a studentului. Există aici şi mijlocul de relevare a situaţiilor in care tînărul reu- M. DIMA (continuare In psg.al-a) Plecarea delegaţiei de pârlii şi lucenamentale a înmiii Snitt Imii­li I. P. Jiu Lupi dimineaţa a părăsit Capitala, în­­dreptîndu-se spre Pekin, delegaţia de par­tid şi guvernamentală a Republicii Socia­liste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, întovărăşit de soţia sa, Elena Ceauşescu, care, la invitaţia Co­mitetului Central al Partidului Comunist Chinez şi a guvernului Republicii Popu­lare Chineze, va face o vizită oficială de prietenie în această ţară. Din delegaţie fac parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Mi­niştri, Manea Mănescu, membru al Comi­tetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului muni­cipal­­ București al P.C.R., Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Maco­­vescu, membru al C.G. al­­P.C.R., prim-ad­­junct al ministrului afacerilor externe, şi Aurel Duma, mam­tbru al C.C. al P.G.R., ambasadorul României la Pekin. împreună cu delegaţia a plecat la Pekin şi ambasadorul R.P. Chineze în România, Cian Hai-fun. La plecare, pe aeroportul Băneasa, dele­gaţia a fost salutată de tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, N­­ie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Faze­kas, Petre Empu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Pati­­lineţ, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Păţan, împreună cu soţiile. Erau prezenţi, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor cen­trale şi organizaţiilor obşteşti, generali, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Au fost de faţă Kang Jăng Săp, amba­sadorul R.P.D. Coreene, Nguyen Dang Hanh, ambasadorul R. D. Vietnam, Dam­­dinnerenghiin Bataa, ambasadorul R.P. Mongole în Republica Socialistă România, şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în România, alţi membri ai corpului diplo­matic. La plecare, membrii delegaţiei au fost salutaţi călduros de numeroşi cetăţeni ai Capitalei. Ei scandau „P.C.R.-P.C.R.“, „Ceauşescu-P.C.R.“, „Ceauşescu şi poporul“. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheor­ghe Maurer au răspuns cordial manifes­tărilor de dragoste şi stimă, urărilor de drum bun adresate de oamenii muncii ve­niţi la aeroport. Pionieri şi tineri români, chinezi, coreeni, vietnamezi şi mongoli au oferit flori secretarului general al partidu­lui, celorlalţi conducători de partid şi de stat. * In aceeaşi zi, delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a făcut o escală la Novosi­birsk. Pe aeroportul împodobit cu drapele de stat ale Uniunii Sovietice şi Republicii Socialiste România, au venit în întîmpi­­nare F. S. Goriacev, prim-secretar al Co­mitetului regional de partid Novosibirsk, împreună cu soţia, A. I. Zeriev, preşe­dintele Comitetului Executiv al Sovietu­lui regional, împreună cu soţia, secretari ai Comitetului regional de partid, alţi reprezentanţi ai organelor de partid şi de stat locale. Au fost prezenţi, de ase­­menea, Teodor Marinescu, ambasadorul Republicii Socialiste România la Mosco­va, membri ai ambasadei. După un popas la Novosibirsk, delega­ţia română va continua călătoria spre Pekin. (Agerpres)"* Astăzi, la ora 10, Teatrul de păpuşi din Iaşi oferă mi­cilor spectatori un dar, şi anume pre­miera cu piesa „Iancu Jianu“ de Al. Mitru şi Aurel Tita, în regia lui Constantin Breh­­nescu şi scenogra­fia Hristofeniei Ca­­zacu. Din distribuţie fac parte Ion Aga­chi, Nicolae Breh­­nescu, Simona A­­gachi, George Za­haria, Elisa Flores­­cu, Emil Petcu, Constantin Ciofu şi Const. Amun­­tencei. Spectacolul îşi propune să re­aducă în lumina scenei figura erou­lui popular Iancu Jianu, atît de în­drăgit de copii de toate vîrstele. Premieră la Teatrul de păpuşi Copilărie fericită. Foto : G. PAUL BRIGADA REDACŢIEI­ LA DRUM GOLAEŞTI. Neajunsurile mărunte dereglează balanţa realizărilor Golăeştii a fost una dintre localităţile judeţului nostru, care, acum un an, a avut de înfruntat vitregiile naturii. Eroismul localnicilor dove­dit atunci l-am întâlnit şi a­­cum — munca entuziastă a oamenilor a făcut ca urmele lăsate de calamităţile natura­le de apele revărsate să fie în întregime înlăturate. Es­te în aceasta o dovadă de dăruire, de patriotism. Cifre şi nu numai cifre ne vorbesc astăzi de hotărirea cu care localnicii muncesc pentru continua înfrumuseţa­re a aşezării lor. Numai în prima etapă spaţiile verzi s-au extins pe încă 10.000 m.p., iar la vechile parcuri s-au efectuat:-lucrări de în­treţinere pe 5.000 m.p. Adă­ugind la acestea construcţia şi întreţinerea de drumuri pe 2.000 m. şi respectiv 1.000 m., precum şi alte realizări a căror valoare, depăşeşte su­ma de 440.000 lei, avem o i­­magine grăitoare a muncii pline de abnegaţie a cetăţe­nilor din Golăeşti. Multe s-ar mai putea vorbi despre realizări. Acestea sunt în cea mai mare parte cu­noscute. Necunoscute sunt de­ficienţele din activitatea u­­nor sectoare. Ne vom opri la acestea pentru a atrage atenţia organelor în drept cu convingerea că se vor lua măsurile care se impun. în unităţile cooperaţiei de consum adie vîntul Discutînd despre aprovizi­onarea unităţilor cooperaţiei de consum numeroşi cetăţeni ne-au sesizat lipsa unor pro­duse de strictă necesitate. La faţa locului, sesizarea ne-a fost deplin confirmată. La magazinul de textile-încălţă­­minte articolele de sezon (în­călţăminte pentru bărbaţi şi femei, unele articole de îm­brăcăminte pentru copii) lip­sesc. Gestionarul Gheorghe Bordeianu ne-a pus la dis­poziţie notele de comandă rămase neonorate. La fel stau lucrurile şi în sectorul metalo-chimice. Acum în pli­nă campanie de întreţinere a culturilor în unităţile coo­peraţiei de consum din Go­lăeşti n-am găsit nici o sapă. Analizînd această situaţie, considerăm că vina principa­lă aparţine, de data aceasta, gestionarului. In ultima co­mandă (13 mai 1971 n.n.) a­semenea articol n-a fost men­ţionat. De ce ? — Am mai avut vreo ci­teva sape, dar... Şi am consi­derat că nu mai este nevo­ie, a fost răspunsul gestio­narului. Nici în privinţa produselor alimentare situaţia nu este mai bună. Gestionara secto­rului alimentar, Jana Borde­ianu, nu ne-a putut oferi de­cît două sortimente de con­serve (de carne şi de peşte), nişte murături, ceva biscuiţi şi paste făinoase, în rest în rafturi bătea vîntul. La bu­fet în­ locul produselor ali­mentare (băuturi alcoolice e­­xistă), am găsit doar carto­naşele cu preţuri. Andrei BRATU Ion RAZEŞU (continuare in pag. a 2-a) CARNET IEŞEAN Mlădiţele­­ noastre 1 Iunie — „Ziua internaţională pentru apărarea copilului" — zi cu rezonanţă puternică şi cu semni­ficaţii de vibrant şi zguduitor, a­­pel. Pentru că, pretutindeni, fra­gilele făpturi au nevoie de aripa proteguitoare a părinţilor pînă îşi vor lua zborul cu propriile lor for­ţe, insă, pe undeva, în anumite zo­ne ale globului, bîntuite cronic de spectrul nemilos al foametei şi al războaielor, unde „boboci neajunşi in floare­a mor cerşind un strop de soare", apelul acesta devine un strigăt din adîncul fiinţei uma­ne, un imperativ fără drept de tă­gadă. Să nu stingeţi zîmbetele, să nu ucideţi candoarea, să nu în­tinaţi florile! Căci mărgăritarele cu care le udăm la rădăcină ca să crească nu înseamnă numai che­marea nostalgică din fiecare din noi către­­zăpezile de altădată“, către puritatea dintotdeauna, ci — înainte de toate — cîntecul pri­măverii acestei lumi, sentimen­tul împlinirii prin vlăstarele noas­tre, al devenirii, al perpetuării şi perenităţii fiecărui popor şi în ge­nere a speciei umane. Cufunda­­ţi-vă privirile în ochii candizi ai copiilor şi veţi descoperi în ei ca într-o picătură întreg universul, călăuziţi paşii lor şi veţi descifra zvîcniri şi impulsuri, tatonări şi cutezanţe căci cu fiecare din prun­cii noştri străbatem parcă drumul invers spre copilăria apusă şi, în acelaşi timp, un drum către vii­tor — înainte. Pe aripile lor de mesageri ai speranţelor şi viselor noastre transmitem de fapt gene­raţiilor viitoare tot ce avem mai bun, mai nobil în noi, în străfun­durile sufletelor gata să se reverse pentru ei cu dărnicie şi abnegaţie. I-am văzut în creşe, in cămine şi grădiniţe — bucălaţi şi aurii, Elena PIETRARU ţxrbhliniare în pag. a 3-at 'Sf

Next