Flacăra Iaşului, iunie 1971 (Anul 27, nr. 7682-7707)
1971-06-01 / nr. 7682
Proletari din toate ţările, uni fi -vă! Ifioma vnsului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXVII, nr. 7682 Marţi, 1 iunie 1971 4 pagini, 80 bani UNIŢI IN ACELAŞI GÂND, OAMENII MUNCII RĂSPUND „PREZENT“ LA CHEMAREA CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Cu via satisfacţie şi entuziasm, oamenii muncii din cuprinsul municipiului şi Judeţului Iaşi, alături de cei din întreaga ţară, au luat cunoştinţă cu deosebit interes de conţinutul Chemării Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste de a da viaţă în mod exemplar noului plan cincinal. Ca de obicei în asemenea împrejurări, la redacţie ne-au sosit numeroase scrisori şi informaţii prin care oameni de diferite profesii, uniţi în acelaşi gînd, îşi exprimă hotărirea lor fermă de a răspunde prin fapte acestei însufleţitoare chemări. Publicăm în acest număr citeva din scrisorile primite. Angajamentul nostru: construcţii trainice, ieftine, confortabile Chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialista adresată tuturor oamenilor din ţara noastră a fost primită cu un deosebit interes şi aprobare deplină de către toţi lucrătorii şantierelor de construcţii din Iaşi. îndemnul înflăcărat de a realiza şi depăşi sarcinile planului cincinal ne mobilizează şi ne întăreşte şi mai mult hotărirea şi răspunderea în muncă, cu cit activitatea de construcţii • cunoaşte in ţara noastră o dezvoltare fără precedent, conştienţi fiind că de realizarea obiectivelor planificate a fi construite depinde înfăptuirea sarcinilor planului şi în alte domenii. Actualul cincinal pune în faţa noastră sarcini cu aproape 14 la sută mai mari faţă de realizările cincinalului precedent Obiectivele deosebite pe care le avem de realizat in ceea ce priveşte calitatea Ing. Nicolae BEJENARU şeful şantierului nr. 2 structuri, Trustul de construcţii Iaşi A sesiza eroismul şi frumusețea Cind epoca pe care o trăimi acum va fi un capitol de istorie, notele dominante ale acestui capitol se vor numi, fără îndoială, înţelepciune, ritm, izbindă. Simţim inexistenţa noastră, a celor de pe străvechile locuri carpatine, un fluid care uneşte voinţele, o convergenţă a eforturilor, o pasiune comună care mereu întregeşte şi adaugă. Trăim, cu intensitate şi sunt sigur că nici un alt sistem social nu ar fi putut favoriza atît de evident omogenizarea capacităţilor individuale într-un întreg de o colosală capacitate naţională. Când epoca pe care o trăim acum va fi un capitol de istorie, arta acestei epoci va trebui să păstreze şi să transmită tot ceea ce este acum caracterizant în munca poporului nostru, în caracterele contemporanilor noştri. Ideea de literatură actuală înseamnă, înainte de toate, prezenţa acută a scrisului în ritmica societăţii, înseamnă însuşirea de a însufleţi, de a sesiza eroismul şi frumuseţea, de a contribui la instaurarea pe un plan şi mai vast a elevaţiei spirituale. Literatura şi arta nu se includ în cifrele de plan. Dar Cei care materializează aceste cifre râmîn mereu — în accepţia omului de artă al României socialiste — obiectul şi destinaţia paginii scrise, marmurei cioplite, culorii sau cîntecului. De fapt, Chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste punctează o dată mai mult locul frumosului şi ponderea spiritului in echilibrul desăvîrşit al dezvoltării noastre. Andi ANDRIEŞ Toate posibilităţile vor fi folosite din plin Ca şi ceilalţi oameni ai muncii din patria noastră, am luat cunoştinţă cu bucurie de Chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Chiar în ziua apariţiei sale în presă, Chemarea a fost prelucrată în cadrul unei adunări la căminul cultural, comitetul comunal de partid luînd măsuri pentru popularizarea largă a conţinutului acesteia în toate satele. Chemarea are darul de a ne însufleţi şi mai mult în munca noastră de zi cu zi pentru transpunerea în viaţă a obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea al partidului. Căci ce ni se cere, în fond, decit să contribuim, cu toate forţele de care dispunem, la ridicarea propriului nostru nivel de trai, la construirea unei vieţi fericite pentru noi şi copiii noştri ! Ilie BAMBOI preşedintele C.A.P. Victoria (continuare în pag. a 3-a) Obiectivul fotoreporterului nostru a surprins un grup de muncitori de la Uzina de fibre sintetice, urmărind cu atenţie Chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Şedinţa biroului Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi a Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean In ziua de 31 mai a.c., a avut loc şedinţa biroului Comitetului Judeţean Iaşi al P.C.R. şi a Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. Au fost luate în dezbatere şi aprobate proiectele de hotărîri ce vor fi prezentate în viitoarea plenară a Comitetului Judeţean de partid, precum şi în sesiunea Consiliului popularjudeţean. S-a stabilit, cu acest prilej, ca unele proiecte de hotărîri, care vor face obiectul plenarei şi al sesiunii, să fie supuse dezbaterii publice. In acest sens, vor fi date publicităţii proiectul de hotărîre privind măsurile ce se impun pentru aplicarea Directivelor C.C. al P.C.R. vizînd asistenţa medicală a populaţiei şi proiectul de hotărîre privind dezvoltarea prestărilor de servicii către populaţie. Au fost discutate şi aprobate, de asemenea, în cadrul şedinţei, proiectul de hotărîre privind organizarea şi dezvoltarea activităţilor pentru valorificarea resurselor locale ; proiectul de hotărîre privind aprobarea unor localităţi rurale — cu perspectivă de a deveni, în viitor, localităţi urbane — ca centre de polarizare intercomunală, precum şi proiectul de hotărîre privind aprobarea schiţelor de sistematizare a altor 23 de localităţi rurale din judeţul Iaşi. In continuare, au fost analizate o serie de alte probleme curente din cuprinsul județului, adoptându-se măsuri corespunzătoare. CONSILIUL POPULAR AL JUDEŢULUI IAŞI COMITETUL EXECUTIV DECIZIA nr. 256 pentru convocarea Consiliului popular al judeţului Iaşi In temeiul art. 23 din Legea nr. 57/1968 de organizare şi funcţionare a consiliilor populare, Comitetul executiv al Consiliului popular al judeţului Iaşi DECIDE: ARTICOL UNIC : Se convoacă Consiliul popular al Judeţului în cea mrei noua sesiune, în ziua de 18 iunie 11971, ora 9 dimineaţa. Preşedinte MIU DOBRESCU Secretar Gh. Zaharia foi începe de examene Astăzi, în toate centrele universitare din ţara începe sesiunea de examene studenţeşti, cu nelipsitele emoţii, eforturi sporite, dar - in cele mai multe cazuri - şi cu satisfacţii din partea ambelor părţi - cadre didactice şi studenţi. De data aceasta însă, la unele institute, pe lîngâ elementele obişnuite din fiecare an intervin şi noutăţi, pe care am căutat să le depistăm, scoţindu-le în evidenţă. De exemplu, la institutul de medicină şi farmacie ieşean şi anume la Facultatea de stomatologie se aplică în mod experimental, ca şi în alte citeva centre ale ţării, noul sistem de notare ceea ce schimbă întrucîtva şi profilul cunoscut al examenelor. In legătură cu aceasta şi cu alte aspecte fireşte am ţinut să cunoaştem opiniile unor cadre didactice şi studenţi, chiar in pragul noii sesiuni. Prof dr. docent TRAIAN BABAN, prorector al I.M.F.: Înainte de a aborda problema care vă interesează în mod special şi anume experimentul noului sistem de notare, ni se pare necesar să vorbim şi despre cîteva aspecte de ordin mai general. De pildă, încă de la început, aş vrea să spun că suntem optimişti în legătură cu rezultatele examenelor deoarece, după sesiunea de iarnă, care a fost ceva mai slabă decit cea similară din anul trecut, noi am luat măsuri speciale, analizînd temeinic situaţia şi mobilizînd toate forţele de care dispunem pentru remedierea lipsurilor. Avem deci temeiuri să sperăm într-un final pe măsura strădaniilor, dacă studenţii noştri vor menţine, în aceste cîteva săptămîni, ritmul necesar pentru a-şi revedea, sistematiza şi sintetiza cunoştinţele. sesiunea studenţeşti Fiindcă, trebuie să precizăm, exigenţa va fi sporită aşa cum s-a hotărît în consiliile profesorale pe facultăţi. Pentru cei care au beneficiat de noul sistem de notare, cred că va fi mai uşor, deoarece prin acesta s-au găsit soluţii de apreciere mai concretă a gradului de îndeplinire a anumitor activităţi, îndeosebi practice, ceea ce uşurează cunoaşterea şi verificarea studentului. Părerea mea este că in general examenul studenţesc ar trebui să fie o discuţie liberă, bineînţeles la nivel universitar, în care abuzul de elemente descriptive, factologice să facă loc raţionalului, aprecierii puterii de interpretare, sintetizare şi aplicare a datelor acumulate. Aceasta presupune evident, însă, o cunoaştere reciprocă foarte amănunţită şi care poate că prin generalizarea în viitor a noului sistem de notare se va realiza într-o măsură mai mare decît pînă acum. Asistent dr. VALERIU RUSU. De fapt unii studenţi au întîmpinat cu rezervă noul sistem-şi ceea ce este mai curios e că nu în toate cazurile a fost înţeles în sensul adevărat, ci unii l-au luat drept intenţia de a transforma cadrul universitar intr-un liceu, iar cadrele didactice în adevăraţi contabili. Or, nu acesta este rostul său, ci scopurile experimentului constau în verificarea activităţii depusă ritmic, pe tot parcursul anului, nu atît sub aspectul aprecierii eforturilor memotehnice, cît al calităţii prezenţei Intelectuale a studentului. Există aici şi mijlocul de relevare a situaţiilor in care tînărul reu- M. DIMA (continuare In psg.al-a) Plecarea delegaţiei de pârlii şi lucenamentale a înmiii Snitt Imiili I. P. Jiu Lupi dimineaţa a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre Pekin, delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, întovărăşit de soţia sa, Elena Ceauşescu, care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez şi a guvernului Republicii Populare Chineze, va face o vizită oficială de prietenie în această ţară. Din delegaţie fac parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal București al P.C.R., Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.G. alP.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Aurel Duma, mamtbru al C.C. al P.G.R., ambasadorul României la Pekin. împreună cu delegaţia a plecat la Pekin şi ambasadorul R.P. Chineze în România, Cian Hai-fun. La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Nie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Empu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Păţan, împreună cu soţiile. Erau prezenţi, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, generali, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Au fost de faţă Kang Jăng Săp, ambasadorul R.P.D. Coreene, Nguyen Dang Hanh, ambasadorul R. D. Vietnam, Damdinnerenghiin Bataa, ambasadorul R.P. Mongole în Republica Socialistă România, şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în România, alţi membri ai corpului diplomatic. La plecare, membrii delegaţiei au fost salutaţi călduros de numeroşi cetăţeni ai Capitalei. Ei scandau „P.C.R.-P.C.R.“, „Ceauşescu-P.C.R.“, „Ceauşescu şi poporul“. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer au răspuns cordial manifestărilor de dragoste şi stimă, urărilor de drum bun adresate de oamenii muncii veniţi la aeroport. Pionieri şi tineri români, chinezi, coreeni, vietnamezi şi mongoli au oferit flori secretarului general al partidului, celorlalţi conducători de partid şi de stat. * In aceeaşi zi, delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a făcut o escală la Novosibirsk. Pe aeroportul împodobit cu drapele de stat ale Uniunii Sovietice şi Republicii Socialiste România, au venit în întîmpinare F. S. Goriacev, prim-secretar al Comitetului regional de partid Novosibirsk, împreună cu soţia, A. I. Zeriev, preşedintele Comitetului Executiv al Sovietului regional, împreună cu soţia, secretari ai Comitetului regional de partid, alţi reprezentanţi ai organelor de partid şi de stat locale. Au fost prezenţi, de asemenea, Teodor Marinescu, ambasadorul Republicii Socialiste România la Moscova, membri ai ambasadei. După un popas la Novosibirsk, delegaţia română va continua călătoria spre Pekin. (Agerpres)"* Astăzi, la ora 10, Teatrul de păpuşi din Iaşi oferă micilor spectatori un dar, şi anume premiera cu piesa „Iancu Jianu“ de Al. Mitru şi Aurel Tita, în regia lui Constantin Brehnescu şi scenografia Hristofeniei Cazacu. Din distribuţie fac parte Ion Agachi, Nicolae Brehnescu, Simona Agachi, George Zaharia, Elisa Florescu, Emil Petcu, Constantin Ciofu şi Const. Amuntencei. Spectacolul îşi propune să readucă în lumina scenei figura eroului popular Iancu Jianu, atît de îndrăgit de copii de toate vîrstele. Premieră la Teatrul de păpuşi Copilărie fericită. Foto : G. PAUL BRIGADA REDACŢIEI LA DRUM GOLAEŞTI. Neajunsurile mărunte dereglează balanţa realizărilor Golăeştii a fost una dintre localităţile judeţului nostru, care, acum un an, a avut de înfruntat vitregiile naturii. Eroismul localnicilor dovedit atunci l-am întâlnit şi acum — munca entuziastă a oamenilor a făcut ca urmele lăsate de calamităţile naturale de apele revărsate să fie în întregime înlăturate. Este în aceasta o dovadă de dăruire, de patriotism. Cifre şi nu numai cifre ne vorbesc astăzi de hotărirea cu care localnicii muncesc pentru continua înfrumuseţare a aşezării lor. Numai în prima etapă spaţiile verzi s-au extins pe încă 10.000 m.p., iar la vechile parcuri s-au efectuat:-lucrări de întreţinere pe 5.000 m.p. Adăugind la acestea construcţia şi întreţinerea de drumuri pe 2.000 m. şi respectiv 1.000 m., precum şi alte realizări a căror valoare, depăşeşte suma de 440.000 lei, avem o imagine grăitoare a muncii pline de abnegaţie a cetăţenilor din Golăeşti. Multe s-ar mai putea vorbi despre realizări. Acestea sunt în cea mai mare parte cunoscute. Necunoscute sunt deficienţele din activitatea unor sectoare. Ne vom opri la acestea pentru a atrage atenţia organelor în drept cu convingerea că se vor lua măsurile care se impun. în unităţile cooperaţiei de consum adie vîntul Discutînd despre aprovizionarea unităţilor cooperaţiei de consum numeroşi cetăţeni ne-au sesizat lipsa unor produse de strictă necesitate. La faţa locului, sesizarea ne-a fost deplin confirmată. La magazinul de textile-încălţăminte articolele de sezon (încălţăminte pentru bărbaţi şi femei, unele articole de îmbrăcăminte pentru copii) lipsesc. Gestionarul Gheorghe Bordeianu ne-a pus la dispoziţie notele de comandă rămase neonorate. La fel stau lucrurile şi în sectorul metalo-chimice. Acum în plină campanie de întreţinere a culturilor în unităţile cooperaţiei de consum din Golăeşti n-am găsit nici o sapă. Analizînd această situaţie, considerăm că vina principală aparţine, de data aceasta, gestionarului. In ultima comandă (13 mai 1971 n.n.) asemenea articol n-a fost menţionat. De ce ? — Am mai avut vreo citeva sape, dar... Şi am considerat că nu mai este nevoie, a fost răspunsul gestionarului. Nici în privinţa produselor alimentare situaţia nu este mai bună. Gestionara sectorului alimentar, Jana Bordeianu, nu ne-a putut oferi decît două sortimente de conserve (de carne şi de peşte), nişte murături, ceva biscuiţi şi paste făinoase, în rest în rafturi bătea vîntul. La bufet în locul produselor alimentare (băuturi alcoolice există), am găsit doar cartonaşele cu preţuri. Andrei BRATU Ion RAZEŞU (continuare in pag. a 2-a) CARNET IEŞEAN Mlădiţele noastre 1 Iunie — „Ziua internaţională pentru apărarea copilului" — zi cu rezonanţă puternică şi cu semnificaţii de vibrant şi zguduitor, apel. Pentru că, pretutindeni, fragilele făpturi au nevoie de aripa proteguitoare a părinţilor pînă îşi vor lua zborul cu propriile lor forţe, insă, pe undeva, în anumite zone ale globului, bîntuite cronic de spectrul nemilos al foametei şi al războaielor, unde „boboci neajunşi in floarea mor cerşind un strop de soare", apelul acesta devine un strigăt din adîncul fiinţei umane, un imperativ fără drept de tăgadă. Să nu stingeţi zîmbetele, să nu ucideţi candoarea, să nu întinaţi florile! Căci mărgăritarele cu care le udăm la rădăcină ca să crească nu înseamnă numai chemarea nostalgică din fiecare din noi cătrezăpezile de altădată“, către puritatea dintotdeauna, ci — înainte de toate — cîntecul primăverii acestei lumi, sentimentul împlinirii prin vlăstarele noastre, al devenirii, al perpetuării şi perenităţii fiecărui popor şi în genere a speciei umane. Cufundaţi-vă privirile în ochii candizi ai copiilor şi veţi descoperi în ei ca într-o picătură întreg universul, călăuziţi paşii lor şi veţi descifra zvîcniri şi impulsuri, tatonări şi cutezanţe căci cu fiecare din pruncii noştri străbatem parcă drumul invers spre copilăria apusă şi, în acelaşi timp, un drum către viitor — înainte. Pe aripile lor de mesageri ai speranţelor şi viselor noastre transmitem de fapt generaţiilor viitoare tot ce avem mai bun, mai nobil în noi, în străfundurile sufletelor gata să se reverse pentru ei cu dărnicie şi abnegaţie. I-am văzut în creşe, in cămine şi grădiniţe — bucălaţi şi aurii, Elena PIETRARU ţxrbhliniare în pag. a 3-at 'Sf