Flacăra Iaşului, iunie 1971 (Anul 27, nr. 7682-7707)

1971-06-10 / nr. 7690

Intr-o epocă în care avintul ştiinţific e însoţit de o nu mai puţin importantă mişcare a i­­deilor şi de nevoia permanentă de frumos, învâţâmîntul artistic ridică probleme deosebite, me­todele clasice trebuind sâ fie îmbogăţite şi pe alocuri trans­formate, pentru găsirea puncte­lor de contact cu coordonatele lumii moderne, fără a renunţa la latura ideatică şi afectivă. O asemenea temă a fost pusă în discuţie recent la masa rotundă organizată împreună cu condu­cerea Facultăţii de desen din Iaşi, la care au participat re­prezentanţi ai Inspectoratului şcolar judeţean, Casei pionieri­lor si cadre didactice din şcoli generale sau licee, absolvenţi ai facultăţii respective. Scopul : un schimb de opinii privind pre­darea desenului in respectivele unităţi şcolare şi stabilirea unor legături mai strinse intre toţi factorii răspunzători. Ce a gene­rat iniţiativa ? După opinia pictorului DAN HATMANU, decanul facultăţii, neconcordanţa dintre modul în care sunt pregătiţi studenţii, vi­itorii profesori de desen,­­ cu ceea ce li se pretinde atunci cînd sînt la catedră de către unii factori de îndrumare şi con­trol de pe lingă inspectoratele şcolare judeţene. De altfel şi în rindu! profesorilor se remar­că două tendinţe ce se con­fundă şi anume­­ pe de o parte concepţia conservatoare ce face din cadru! didactic sclavul unor programe in bună măsură de-' păşite, încorsetînd elevul în li­mite riguroase şi frînîndu-i in­ventivitatea şi fantezia. Pe d­e altă parte interpretarea progra­melor de aşa manieră incit să permită stimularea inspiraţiei, a impgrnaţie! copiilor, libertatea, spiritu! de creativitate, Iniţiativa. Pentru cei mici, spunea vorbito­rul, citeva metode ingenioase sunt recomandabile, printre care folosirea şocului sub forma schimbării bruşte a decorului clase­ intr-un cadru istoric de pildă, unde să se prezinte chiar o lecţie de istorie, după care elevii să fie Invitaţi să deseneze ceea ce i-a impresionat In mod deosebit. Acelaşi procedeu poate fi aplicat şi in timp ce li se povesteşte un basm sau după ce li se cîntă un cîntec bogat în sensuri şi sentimente. De fapt prof. STELIAN CHIRIAC, directorul Casei pionierilor din Iaşi, împărtăşind experienţa cercului de artă plastică din instituţia respectivă, spunea că au şi fost aplicate asemenea metode, semnalînd ca deosebit da stimulativă ideea organiză­rii unui concurs din imaginaţie, cu oretă colorată, pe asfalt, ceea ce a găsit un larg ecou. La acestea se­ adaugă Salonul expoziţiilor unde au expus rînd pa rundi elevii şcolilor din ju­deţ, distiugîndu-le cei din Co­­marna, Tg. Frumos, Ruginoasa etc., precum şi clubul artelor unde pionierii s-au întîlnit cu pictori, sculptori şi alţi artişti. La cercul de desen din cadru! Casei pionierilor, ne spunea conducătorul cercului, prof. CONSTANTIN CIUBOTARU, se­cretul succeselor obţinute (22 de premii pe ţară in anul trecut) este tocmai libertatea deplină în alegerea şi tratarea temelor, profesorul limitindu-se la jalo­narea discretă, la sugestii fă­cute cu mult tact şi simţ peda­gogic, fără a avea nici un mo­ment aerul că ar impune o te­mă sau o anumită modalitate artistică. Orice încercare contra­rie duce la şablonare, la pro­ducţii în serie şi la un mime­tism dăunător pentru persona­litatea incipientă a elevului. Problema care s-a ridicat însă cu acuitate, la masa rotundă, a fost totuşi : pot fi oare apli­cat® aidoma aceleaşi metode in cadrul careurilor artistice ca şi la ore ?, avînd în vedere că primele nu se ghidează după vreun program, în timp ce in clasă trebuie să existe o anu­mită programă, veriga principală rămînînd oricum lecţia. Şi răs­punsul n-a întirziat să vină, lector univ. GH. TEODOREL exprimîndu-şi opinia că în nici un caz nu poate fi vorba de o identitate perfectă de procedee, dar spiritul de creativitate al elevilor se impune să fie neapă­rat păstrat împotriva rigidităţii unor­­îndrumători", căci altfel li se anihilează copiilor întrea­ga candoare, înclinaţia spre transfigurarea şi interpretarea personală a realităţii, precum şi acea strigăcie care face în de­finitiv farmecul lucrărilor lor. Cei mai mulţi dintre partici­panţi s-au declarat adepţii a­­plicării gîndite, elastice, crea­toare a programelor, cu atît mai mult cu cit unele dintre acestea trebuie grabnic revizuite de­oarece conţin inadvertenţe, pro­bleme prea dificile pentru o a­­numită vtrstă. Iar orele nu sunt totdeauna­­ repartizate în mod judicios pe clase. Bunăoară prof. VASILE AMBROZIE, de la Tg. Frumos, sesiza că ilustrarea Scrisorii a lll-a de Eminescu de către copiii de clasa a Vl-a de­păşeşte posibilităţile lor, după cum şi introducerea desenului liniar la aceeaşi clasă, în nu­mai ctteva ore,­ nu-şi atinge scopul, mai utilă fiind de exem­plu programarea acestuia in­tr-un trimestru întreg in clasa a V­l­-a, ceea ce ar asigura şi continuitatea. Revenind insă la ideea dese­­nului liber, din imaginaţie, cu accent pe creaţia proprie, prof. Ciubotar a întreba P® bună dreptate cînd trebuie predate totuşi la orele respective noţi­uni de anatomie, de perspec­tivă etc., ajungindu-se la con­cluzia că virsta optimă rămîne de la 15 «mi In sus. Pînă a­­tunci copilul, cu spiritul de ob­servaţie ce-i este caracteristic, reuşeşte să se orienteze în a­­ceastă direcţie, să se forme­ze, bineînţeles cu călăuzirea subtilă şi nuanţată a profesoru­lui său. Pe de altă parte o întrebare legitimă este şi aceea cînd invoţa elevii desenul liniar, desenul tehnic, avînd în vedere că nu toţi au aptitudini deose­bite pe linie artistică, precum şi amănuntul că necesităţile tot mai stringente ale economiei noastre impun cunoaşterea te­meinică şi a acestor ramuri. Prof. NICOLAE PETRESCU, din Comarna, opina că selecţia şi depistarea aptitudinilor trebuie făcute din timp, lucru ce ţine de puterea de discernămînt a profesorului care, pe baza stu­diului capacităţilor copilului, poate să-l ajute in opţiunile sale. Propunerile unanime au fost ca desenul tehnic propriu­­zis să se introducă deci ca o disciplină separată în clasele a Vlll-a, a IX-a şi a X-a. Fără îndoială, toate acestea sunt o­­pinii ale unor specialişti, bazate pe experienţa proprie şi pe practica din alte ţări. Ele pot fi acceptate în întregime sau parţial, ori P°L fi chiar combă­tute. De pildă prof. GH. SAVIN, care face parte din corpul de metodişti al Inspectoratului şcolar judeţean, preciza că toţi copiii trebuie să cunoască de­senul liniar şi să fie capabili să realizeze un desen după natură bine studiat, subliniind totodată necesitatea de a-i da Indica­ţii elevului asupra felului cum să ocupe pagina cu desenul său. Este un punct de vedere desigur, dar care a atras obser­vaţia profesorului Ciubotaru ce remarca in legătură cu ultima precizare că duce la o simetrie „regizată" şi la anumite clişee descoperite in lucrările unor elevi. Esenţialul rămîne să nu existe rigiditate, închistare, am­biţia de a impune şi altora u­­nele practici. De altfel prof. Sa­­vin a adăugat că programel» trebuie revizuit®, ele fiind rodul activităţii unor specialişti ce nu ţin de loc legătura cu profeso­rii, cu şcoala. De asemenea, su­gestiile acestora din urmă se opresc, nu se ştiu ,de ce, în ser­tare, rămînînd acolo pentru totdeauna. S-au mai făcut pro­puneri privind stimularea copi­ilor talentaţi, asigurarea ma­terialului didactic - albume şi cărţi de artă, diapozitive, dia­­filme, culori etc . ce continuă să lipsească in multe şcoli să­teşti, ca şi cum disciplina res­pectivă ar fi situlată pe undeva la periferie, o crexteritate, aşa cum era considerată in vechiul învăţămînt. Observaţia principa­lă a fost însă aceea că la inspectoratele şcolare judeţene nu există în toate cazurile un inspector metodist de speciali­tate, rămînînd ca îndrumarea şi controlul să fie atribuit® unui cadru cu altă pregătire, care-şi formează, ce-i drept, un colec­tiv voluntar, dar aceasta nu-i suficient. Est® o problemă ce se cere soluţionată printr-o orien­tare competentă într-un domeniu de mare însemnătate. In gene­ral discuţia a fost, aşa cum pre­ciza pictorul ŞT. HOTNOG, o pledoarie caldă pentru promo­varea noului, pentru a da dese­nului în şcoală orientarea şi locul cuvenit, stabilindu-se o pondere justă intre cel artistic şi cel tehnic, fără neglijarea celui dinţii care răspunde ideii de umanism, nevoii eterne de frumos a omului, aspiraţiei sale către desăvîrşire. Oricît s-ar dezvolta ştiinţa şi tehnica, nu putem lipsi individul de valorile estetice, nu-i putem frustra spi­ritualitatea şi desensibiliza trăi­rea. Cu atît mai mult copiilor, pentru care desenul înseamnă încă de la o vîrstă fragedă, înainte de alfabetizare, un mijloc de cunoaştere a mediu­lui ambiant şi de exprimare, de o înţelegere a lumii înconjurătoa­re şi de nenumărate satisfacţii. Elena PIETRARU­ Masă rotundá pc témát DESENUL, 0 DE TE ? Se apropie secerişul. (urmare din pag. 1) parate doar două din cele cinci combine (una ni s-a spus că este propusă pentru casare, lucru despre care economistul şef n-a amintit nimic. După cele afir­mate de dînsul, secţia dispune de şase combine cu care va trebui să lucreze în campa­nia care bate la uşă). Avem un mare volum de sudură, ne-a spus şeful secţiei, tov. Mihai Teodorescu, dar nu ne putem apuca de lucru fiindcă n-avem oxigen şi carbid. De o săptămînă aşteptăm să ni se aducă. Dacă vom avea tot ce ne trebuie (e vorba şi de vreo 7—8 repere pentru combine) în două săptămîni noi zicem că terminăm reparaţiile1­. Asta ar însemna încă o săptămînă, pes­te 15 iunie. La secţia de mecanizare de la Popri­­cani am stat de vorbă şi cu tovarăşul G. Solomon, inginerul mecanic al staţiunii. „Secţia de mecanizare de la G.A.P. Vînă­­tori, întrebăm noi, cum stă cu reparaţii­le ?“. „Destul de bine, ni s-a răspuns. Ei au şi oxigen şi carbid". Iată-ne la secţia de mecanizare de la Vinători unde, pe baza datelor de la cen­tru doar 4 din cele 8 combine sunt repa­rate. Stăm de vorbă cu cîţiva mecaniza­tori care ne spun că 3 din cele 7 combi­ne (fiindcă una e dată la casare) sunt ga­ta pentru recoltare. „Stăm în loc din ca­uza sudurilor, ne-a spus un mecanizator. Nu avem oxigen". Aşa se prezentau lu­crurile la S.M.A. Popiicani unde director este tovarăşul Emilian Călugăru, începerea la timp şi buna desfăşurare a lucrărilor din campania de recoltare a păioaselor impun ca atît conducerile S.M.A., cit şi cele ale secţiilor de meca­nizare să cunoască încă de pe acum, pe baza realităţilor de pe teren, cît anume se va recolta cu combinele, ce suprafeţe vor fi însămînţate cu culturi duble, da­că C.A.P.-urile au asigurat saci, saltele, etc. „încă n-am luat legătura cu condu­cerile C.A.P.-urilor, ne-a spus tov. Cornel Rusu, directorul S.M.A. Holboca, pentru a stabili, „pe viu", cit vom da jos cu com­binele și alte probleme care ne intere­sează". „Noi am contractat să strîngem cu combinele recolta de pe 1.661 de hec­tare, ne-a spus economistul şef Gabriel Dumitriu de la S.M.A. Popricani. N-am făcut încă un studiu pentru a vedea ca­­re-i situaţia pe teren". „Dacă ne-am pus de acord cu conducerea C.A.P.-ului ? ne-a răspuns tov. M. Teodorescu, şeful secţiei de mecanizare de la Popricani. Nu, nu ne-am intîlnit să vedem ce avem de fă­cut. De obicei, noi recoltăm întreaga su­prafaţă. Ce suprafeţe cu culturi duble vom însâmînţa ? Nu cunosc exact". De unde concluzia că deşi lanurile „se grăbesc" unii dintre cei care răspund de strîngerea recoltei privesc încheierea pre­gătirilor cu cam multă uşurinţă. Contrar indicaţiilor primite din partea conducerii întreprinderii judeţene pentru mecaniza­rea agriculturii. De ce ? Jocuri CADOURI ORIZONTAL: 1. Cadouri ce se oferă o singură dată pe an; 2. Cadou ce merge la inimă — Oraş elveţian; 3. Pentru, o fată ochioasă — Cîntec oferit iubitei ; 4. In fantezie ! — Urcat. — Po­sesiv ; 5. Are pe vino-ncoace ; 6. Cadou pentru Mărioara — Personaj biblic; 7. Plin de cadouri la începutul anului — Oraş norvegian ; 8. Dăruit — Exclamaţia birjarului ; 9. Cadouri uscăţele I ; 10. îşi dăruiau unul altuia fesuri — Cadou de logodnă. VERTICAL : 1. Cadourile din rafturi — II oferi iubitei ; 2. Darul care ră­mîne veşnic în minte; 3. Pentru un băutor din Jamaica — Măsoară tempe­ratura ; 4. „Cadou" pe epolet — Dar cu cîntec ! ; 5. A răspîndi lumină — A ști (înv.) ; 6. La intrarea în Severin ! — Și-l cumpără omul de la mun­te ; 7. Cele mai preţioase da­ruri pentru actori — A se ivi ; 8.^ Aer (Fr.) __ Var anagramat ; 9. Călătorie scurtă — Cadou spumos ; 10. Erou al lui Virgiliu — Ii place să primească mai ales dulciuri. Dicţionar : lair, Abo. M. IORDA Simpozion De Casa curînd, la de cultură municipală „Ateneu Tătăraşi" a avut loc un simpozion dedicat centenaru­lui naşterii lui N. Iorga. în cadrul simpozionului prof. dr. N. Grigoraş, cercetător la Insti­tutul de istorie şi arheologie „A. D. Xenopol", a vorbit despre „N. Iorga, militant al unităţii naţionale", iar prof. D-tru Ivănescu de la Arhivele Statu­lui a ţinut expune­rea „N. Iorga, is­toric de talie mon­dială". i Prima promoţie de învăţători a Liceului pedagogic „Vasile Lupu“ Recent, la Liceul pedagogic „Vasile Lupu“ din Iaşi a avut loc un eve­niment deosebit , sărbătorirea primei promoţii de Învăţă­tori, absolvenţi ai ultimului an de studiu. Cu acest prilej, absolvenţii au prezentat un bogat program ar­tistic, iar Aglaia Hrnceanu, şefa pro­moţiei, a rostit cu­vinte de mulţumi­re la adresa colec­tivului profesoral pentru perseveren­ţa şi pasiunea cu care au slujit pro­cesul educaţional. Tot un cadru fes­tiv, absolvenţii au înmînat „Cheia şti­inţei“ elevilor din anul al IV-lea. Ab­solvenţii şi-au ma­nifestat hotărirea de a se prezenta la posturile repartiza­te unde vor con­tribui cu toată pri­ceperea la educa­rea tinerei genera­ţii. Conferinţă Vineri, 11 iunie, ora 18, prof. dr. Mihai Berza, mem­bru corespondent al Academiei Repu­blicii Socialiste Ro­mânia, directorul Institutului de stu­dii sud-est europe­ne din Bucureşti, va prezenta în au­la Filialei Iaşi a Academiei confe­rinţa intitulată­­ „Sud-estul european în cercetarea con­temporană". Aceas­tă expunere face parte din ciclul de conferințe cu te­ma generală „Pro­bleme ale lumii contemporane*. J* FLACĂRA IAȘULUI la Uzina mecanică .Nicolina“ din Iaşi Miting de solidaritate cu lupta poporului vietnamez Cu prilejul celei de-a doua aniversări a creării Guvernului Revoluţionar Provi­zoriu al Republicii Vietnamului de sud, miercuri după-amiază la Uzina mecanică „Nicolina" din Iaşi a avut loc, sub egida Consiliului Judeţean al Frontului Unită­ţii Socialiste şi a Consiliului Naţional de solidaritate cu lupta poporului vietnamez, un miting de solidaritate al oamenilor muncii din Iaşi. La festivitate au­­participat prof. dr. Constantin Corduneanu, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean al Frontului Unită­ţii Socialiste, prof. dr. docent Petre Jita­­riu, membru al Consiliului Naţional de solidaritate ce lupta poporului vietna­mez, numeroşi oameni ai muncii din în­treprinderea ieşeană, studenţi vietnamezi care studiază în centrul universitar Iaşi. Au fost prezenţi Lam Van Luu, amba­sadorul Republicii Vietnamului de sud, Hoang Manh Tu, însărcinat cu afaceri ad­­interim al Republicii Democrate Vietnam la Bucureşti, alţi membri ai ambasadei. Tovarăşul Gheorghe Cioacă, directorul Uzinei mecanice „Nicolina", a vorbit ce­lor prezenţi despre semnificaţia aniver­sării acestui moment important, al creă­rii Guvernului Revoluţionar Provizoriu, care a mobilizat masele la lupta impotri­va agresiunii imperialiste, dind un nou imbold luptei de eliberare naţională. Po­porul nostru urmăreşte cu deosebită sim­patie succesele remarcabile ale patrioţi­lor vietnamezi, îşi afirmă ataşamentul faţă de aspiraţiile legitime de libertate ale acestui popor greu încercat şi, alături de opinia publică mondială, îşi manifes­tă deplina solidaritate faţă de cauza dreaptă a Vietnamului, faţă de lupta po­poarelor din Peninsula Indochineză, pen­tru libertate şi independenţă naţională. La sărbătorirea împlinirii a doi ani de la formarea Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de sud, muncitorii, tehnicienii şi inginerii a­­cestei uzine cu vechi tradiţii revoluţio­nare, oamenii muncii din Iaşi, împreună cu întregul popor român, îşi reafirmă sentimentele de deplină solidaritate cu lupta dreaptă a patrioţilor sud-vietnamezi, urîndu-le succes deplin în înfăptuirea as­piraţiilor lor de independenţă naţională, de pace şi de progres social. A luat apoi cuvîntul Lam Van Luu, ambasadorul Republicii Vietnamului de sud care a arătat succesele obţinute de popoarele din Indochina, de poporul Viet­namului de sud sub conducerea Guver­nului Revoluţionar Provizoriu, nn lupta împotriva agresorilor imperialişti. In cau­za noastră justă, a spus vorbitorul, noi ne-am bucurat întotdeauna de simpatia şi sprijinul crescând din partea ţărilor fră­ţeşti şi a popoarelor progresiste ale în­tregii lumi. Folosim acest prilej pentru a reînnoi mulţumirile noastre sincere a­­dresate Partidului Comunist Român, Gu­vernului Republicii Socialiste România şi poporului român frate pentru sprijinul preţios şi ajutorul multilateral acordate luptei juste a poporului nostru. In încheierea acestui miting de soli­daritate, cei prezenţi au vizionat filme documentare care evocă lupta şi viața poporului vietnamez, a celorlalte popoare din Indochina. Institutul politehnic din Galaţi, Facultatea de mecanică. Aspect din laboratorul de maşini navale. Foto : AGERPRES in grinile de varServire la rece Timp de mai multe zile am vizitat gră­dinile de vară ale oraşului Iaşi. Scopu­l­­ cum sunt serviţi cetăţenii. Pentru a con­frunta observaţiile noastre am avut unele discuţii şi cu factori de răspundere ai co­merţului. — In acest an, ne spunea tov. P. Ştefănes­­cu, vicepreşedinte al Comitetului execu­tiv al Consiliului popular municipal, uni­tăţile de sezon, în cazul de faţă grădini­le de vară, au fost pregătite şi deschise de multă vreme, venindu-se în întîmpina­­rea cerinţelor celor dornici de a-şi petre­ce cît mai plăcut timpul liber. Pe lingă preocupările de bună gospodărire a fie­cărei unităţi în parte, cunoscînd greutăţi­le întîmpinate anul trecut, s-a acordat o mai mare atenţie recrutării, instruirii şi pregătirii practice a unor tineri înca­draţi temporar ca ospătari, debara­­sori etc. Fără îndoială că in aceste direcţii s-au făcut unele progrese evidente. Nu însă şi în ce priveşte buna servire a consumato­rilor. lată un caz Intîlnit recent la gră­dina de vară „Iaşul", una dintre unită­ţile cu cel mai mare dever care aparţine Agenţiei judeţene O.N.T. Intr-una din după-amiezele zilelor trecute, în grădină se aflau, ca de obicei, numeroşi cetăţeni. Bere din abundenţă. Din păcate, se ser­vea caldă. Ospătarul Dumitru Magheres­­cu este întrebat: „Nu aveţi şi gheaţă ?“. „Nu avem. Dacă nu mă credeţi, puteţi să controlaţi". Faptele însă au dovedit că ospătarul minţea cu neruşinare. In ma­gazie se găsea gheaţă suficientă. Indiferenţa faţă de cetăţenii care o­­cupă un loc la mesele grădinii de vară „Rarău" din Parcul Copou este în totală dis­ordanţă cu mediul ambiant natural reconfortant. Tinerii ospătari sezonieri se fac că nu văd persoanele venite, le lasă să aştepte, nu le satisfac comenzile de­cit cu mare întîrziere. Deservirea greoaie, enervant de lentă, este însoţită şi de con­sumarea berei calde. Asemenea deficienţe ar putea fi înlăturate dacă şeful de grădi­nă ar coordona şi îndruma activitatea tinerilor ospătari. Nu ne mai miră faptul că unii ospă­tari ca Mihai Sălăgeanu, Lucia Lăcătuş, Mihai Petre şi alţii de la „Casa vînătoru­­lui", Vasile Cozma, Dan Bădărău de la grădina „Rarău“ nu-şi fac datoria, au a­­titudine arogantă şi chiar obraznică faţă de consumatori. Cum este şi normal în zilele libere, pe timp frumos, localnici­ şi turişti se în­dreaptă către zonele de agrement. In ast­fel de zile ne-am oprit şi noi la terasa lacului Ciric. Carenţele de aici îşi au iz­vorul intr-o slabă organizare a muncii, în­­tr-o proastă aprovizionare. Pentru a lă­muri unele situaţii am solicitat părerea tovarăşului Gheorghe Damian, directorul comercial al I.A.P., care ne-a relatat: „A­­provizionarea unităţilor de sezon, în zi­lele de vîrf, cu mici şi bere este nesatis­făcătoare, iar buna servire — sarcină de bază a lucrătorilor din alimentaţia publi­că — bate încă pasul pe loc. La terasa lacului Ciric nu s-a putut face faţă cerin­ţelor populaţiei atît la miei, cît şi la be­re îmbuteliată, care s-au terminat în zi­lele amintite la orele 15.30. Mai mult, la Raid anchetă ora 17.30 s-a produs un gol în aprovi­zionarea secţiilor terasei chiar cu vin la litru şi apă minerală. Dacă la mici şi be­re s-ar putea spune că ar fi fost o cau­ză „obiectivă", furnizorii I.I.C. şi I.C.R.A. Iaşi nerespectîndu-şi contractele încheia­te, apoi la vin, apă minerală, salată ş.a.m.d. deficienţele constatate aparţin in întregime şefilor de unitate. Pavel Fera­­ru, care cunoaşte specificul muncii la a­­cest punct de agrement, se eschivează în mod sistematic de la activitatea acestei unităţi, concentrîndu-şi atenţia la bufetul „Tg. Cucului“ lăsînd pe colegul său, Flo­rin Vintilă, care este nou în muncă, să se descurce cum poate şi nu cum trebuie. Or, tocmai această lipsă de coordonare, dezinteresul manifestat duc la serioase lipsuri în aprovizionarea unităţii, a sec­ţiilor, fapt ce creează nemulţumiri publi­cului. Desigur că pentru remedierea defi­cienţelor semnalate, conducerea I.A.P. a intervenit operativ, impunînd şi o bună servire a consumatorilor. Dacă în cele mai multe grădini de va­ră personalul I.A.P. creează nemulţumiri publicului consumator, am intîlnit şi si­tuaţii cînd unii cetăţeni, certaţi cu legi­le, cu morala, au o atitudine de-a drep­tul revoltătoare faţă de oamenii cinstiţi, Grădina de vară „Stejarul“ din cartierul Tătăraşi a căpătat, prin strădania respon­sabilului Leonte, un aspect civilizat. Bine aprovizionată, unitatea este frecventată de numeroase familii, locuitori ai cartierului. Buna dispoziţie este tulburată însă de in­fractori ca: Miluţă Apetroaei, Gheorghe Ungureanu, Gheorghe Curcă, cunoscuţi jucători de barbat, şi tineri ca Gheorghe I­uca, Iriviu Codreanu, George Popovici, Ion şi Alexandru Roşu, indivizi certaţi cu legea. Unii dintre aceştia merg pină acolo incit obligă anumite familii să le dea de băut... dacă vor să ocupe o masă sau să intre in grădină. In cadrul anchetei noastre am intîlnit şi unele aspecte cu caracter general care îmbrăţişează domeniul igienico-sanitar. Pentru noi, ne spunea Jenică Moldovea­­nu, responsabilul „Casei vînătorului", con­stituie una dintre cele mai grele proble­me asigurarea feţelor de masă. Nouă nu ne este indiferent cum aranjăm o masă, pe ce aşezăm tacîmurile ş.a.m.d. Lipsa fe­ţelor de masă, rapida lor curăţire nu au fost rezolvate nici pină acum". După cîte sintem­ informaţi, spălătoria I.A.P. nu fa­ce faţă. Se plătesc importante sume de bani spălătoriei „Moldova". Şi totuşi gră­dinile de vară şi restaurantele nu au cînd trebuie feţe de masă curate. Nu este oare timpul să se adopte o hotărîre fermă în această direcţie ? Dacă acum, la început de sezon esti­val, s-au semnalat atîtea aspecte negati­ve, ne întrebăm ce se va întîmpla peste cîtva timp cînd I.A.P. va trimite pe li­toral peste 50 de lucrători din cei perma­nenţi, socotiţi ca cei mai buni, ba chiar foarte buni . In privinţa aprovizionării unităţilor cu produse de gratar şi bere, apreciem că furnizorii — Industria cărnii şi I.C.R.A. — vor trebui să răspundă in final prin obligaţiile contractuale ce le au, în aceeaşi măsură ca şi I.A.P., de a­­provizionarea populaţiei. Nu este mai pu­ţin adevărat că s-ar putea încerca intro­ducerea în alimentaţie a unor preparate din pui şi peşte proaspăt. Dar există încă puţină iniţiativă. Conducerile I.A.P. şi Agenţiei judeţene O.N.T. vor trebui să acorde o mai mare atenţie bunei serviri a populaţiei, să răs­pundă cu mai multă promptitudine exi­genţelor mereu crescînde ale publicului consumator. Al. MONTEORU Veşti de la Filiala A. C. R. ". Suntem­ infor­maţi că membrii A.C.R. care doresc să-şi petreacă zi­lele de concediu pe litoral intr-una din lunile iunie, iulie, august sau septem­brie au la dispo­ziţie locuri în sta­ţiunea „Saturn" (hotel sau vilă). » „Turul capita­lelor" este de fapt o excursie în grup cu autoturismele, din itinerariul că­reia nu vor lipsi orașele Budapesta, Varşovia, Berlin, Praga. Excursia este programată pentru luna sep­tembrie, înscrierile făcîndu-se pină la 20 iulie la sediul Filialei A.C.R., din str. Lăpuşneanu nr. 13. Primele venituri ale cercului de cusături Conducerea coo­perativei agricole din Ţigănaşi a or­ganizat recent, în satul Stejaru­, un cerc de cusături pe care-l conduce Ţin­ea Helban. După cum ne-a informat tov. inginer Petre Dascălu, preşedin­tele unităţii, cer­cul îşi desfăşoară prin activita-­Primele casă­din tea­­turi cu specific lo­cal au şi fost pre­date magazinului intercooperatist un­de s-au bucurat de aprecierea cumpă­rătorilor, coopera­tiva agricolă înca­­sînd peste 8.000 de lei. In viitorul apro­piat, cercul îşi va diversifica produc­­­ţia trecînd şi la e­­xecutarea covoare-« lor. I In excursie Comitetul muni­cipal Iaşi al femei­lor a organizat, re­cent, o frumoasă şi instructivă ex­cursie în ţară. Pes­te 40 de femei, e­­videnţiate în mun­ca obştească, au călătorit, într-un autocar al O.N.T.­­ului, pe traseul Iaşi — Braşov — Valea Prahovei — Bucureşti. Excursia a avut înscrisă în itine­­rariu vizitarea unor locuri legate de lup­ta partidului, pre­cum şi a unor mu­zee care oglindesc activitatea desfăşu­rată de par­tid în anii ilega­lităţii şi a unor e­­dificii ridicate în­ anii orînduirii noas­tre socialiste. Intra altele, au fost vi­zitate cu deosebit interes Muzeul Dof­­tana şi Muzeul de istorie a Parti­dului Comunist, a mişcării revoluţio­nare şi democrati­ce din România. Gestul studenţilor Facultăţii de desen Studenţii de la Facultatea de de­sen a Institutului pedagogic, membri ai cenaclului „Şte­fan Luchian", au donat prin Comi­sia judeţeană de Cruce Roşie lea­gănului de copii din Iaşi şapte pa­nouri decorative — colaje pe pînză — şi nouă picturi pe sticlă, inspirate din folclor. Gestul studenţi­lor Facultăţii de desen merită apre­cieri unanime. Radio Iaşi Televiziune Programul de seară (10 iunie) : 17.00 Buletin de ştiri » 17.10 P* portativul undelor, melodia prefe­raţii ; 17.45 Panoramic economic » 18.00 Fonoteca melomanilor » 18.30 Odă limbii romăne­­ 19.00 Radio­jurnal ; 19.15 Piese executate de fanfară ; 19.30 Estudiantina , 20.00 Şapte arte . Univers muzical . Armonii corale. 21.20 Atlas liric. Concert de muzică populară. 22.00 Melodii-club (reluare). Programul­ de dimineaţă (1 Iunie) : 6.00 Buletin de ştiri . 6.05 Radiomatineu 1 6.30 Actualitatea in agricultură . Radiomatineu (conti­nuare). 17.30 Deschiderea «anisiulxii. E­­misiune în limba maghiară , 18.30 La volan — emisiune pentru con­ducătorii auto , 18.50 Timp si a­­notimp in agricultură » 19.15 Pu­blicitate­­ 19.20 lOul de seri — emisiune pentru cei mici , 19.30 Telejurnalul de seară. Sport » 20.05 15 minute despre sănătate. Copi­lul in primii ani d© viaţă. 20.20 Aveţi cuvîntul : Dezbatere lunară organizată de Redacţia pentru ti­neret. „Locul şi rolul tineretului în procesul dezvoltării societăţii contemporane" . 21.05 Antologia u­­morului ; 21.35 Cadran internaţio­nal. Comentarii, documentare, re­portaje din actualitatea interna­ţională­­ 22.20 Interpretul săptămî­­ nii : Gică Petrescu , 22.45 Telejur­nalul de noapte. Cinematografe VICTORIA, orele 9 , 11.15 » 14.15» 16.30» 18.45» 21: „Preţul puterii*. REPUBLICA, orele 9 » 11 » 15 » 17 » 19 ? 21 : „Eu, Francisk Skorina". COPOU, orei© 9, 11, 15, 17» 19 , 21 : „Pe cometă". TATARASI, orele 16 , 18 » 20 : „Subiect pentru o schiţă. ARTA, orele 8,15 , 11,15 i 15 » 17 , 19 , 21 : „Castelul con­damnaţilor". NICOLINA, orele 16 » 18 » 20 : „Doi bărbaţi pentru o moarte“. IN JUDEŢ : CASA DE CULTURA PAŞCANI : „Renegata“. TG. FRUMOS : „Mihai Viteazul“, cinemascop, ambele serii. HIRLAU: „Pantoful Cenuşăresei". Casa de cultură Hîrlău Casa de cultură din Hîrlău vă oferă între orele 20.00—24.00 o seară pentru tineret. Oficiul judeţean de turism Iaşi In perioada de vară, Oficiul ju­deţean de turism Iaşi organizează excursii în Delta Dunării pe o durată de 4 zile efectiv în Deltă. Transportul se face cu acceleratul pînă la Galaţi, iar de aici cu vasul, fiind asigurate toate ser­viciile de masă şi cazare. Obiect­­ivele din Deltă sunt : Tulcea — Crijan — Sulina — Mila 23 sat — Ghiolul Maţi­ţa — Ghid­ul Fortuna — Maline — Ilgani. Perioadele de plecare sunt cu începere din ziua de 21 iunie. înscrierile se pot face în grup sau individual la sediul oficiului. Costul este de 400 lei de persoană pentru e­­levi şi studenţi şi 430 Iei pentru celelalte categorii de tu­rişti. Informaţii suplimentare se obţin la sediul Oficiului jude­ţean de turism (Piaţe Unirii). Pronoexpres La concursul PRONO­EXPRES nr. 23, din 9.VI.1971 au fost extrase următoarele numere : Extragerea I­­ 18 17 37 9 43 Fond de premii lei 1.692.654 Extragerea a II-a 30 33 32 22 31 Fond de premii lei 780.312 Timpul probabil Vremea va fi instabilă şi în uşoară răcire. Cerul va fi variabil, mai mult noros. Se vor semnala averse de ploaie însoţite de des­cărcări electrice. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din sectorul vestic. Temperatura aerului va fi variabilă , minimele vor fi cuprin­se între 10 şi 15 grade, iar ma­ximele între 21 şi 26 grade.

Next