Flacăra Iaşului, iunie 1971 (Anul 27, nr. 7682-7707)

1971-06-25 / nr. 7703

i PAGINA DE ZIUA GRĂNICERILOR BRÎU VIU AL PATRIEI Inimi tinere veghează zi şi noapte, pe ger şi pe arşiţă, la hotarele patri­ei. Astăzi, de ziua lor, a grănicerilor, oamenii României le trimit gînduri calde de recunoştinţă. Am făcut cunoştinţă in aceste zile cu grăniceri care acţionează pe raza judeţului Iaşi. Cu caporalul Mihai Torz şi fruntaşul Mihai Cojocaru, co­mandanţi de grupe fruntaşe în pregă­tirea de luptă şi politică. Mulţi alţi ostaşi din subunitatea comandată de sergentul major Ion Chiriac obţin re­zultate notate cu­­foarte bine“. De alt­fel, întreaga subunitate a fost decla­rată, doi ani consecutiv, „subunitate de frunte“. Calificativele obţinute în acest an sunt o chezăşie că titlul va fi păstrat şi în subunitatea comandată de ma­iorul Radu Rotaru sunt numeroşi os­taşi pe pieptul cărora strălucesc in­signele „Militar de frunte“, „Polispor­tiv“, „Prieten al cărţii“. In această subunitate îşi desăvirşesc pregătirea de luptă şi politică fruntaşul Ioan Ni­­coară. Dînd dovadă de vigilenţă, a­­cest tînăr a depistat un infractor care intenţiona să călătorească în altă ţară fără documente legale. Individul a fost reţinut şi deferit organelor de justiţie. Fruntaşul Ioan Pilea, inde­­plinindu-şi sarcinile de serviciu, a a­­restat un grup de infractori care în­cercau să fure dintr-un tren materia­le pentru export. Pentru fapta sa a fost evidenţiat în faţa subunităţii şi a fost recompensat cu trimiterea de scrisori de mulţumire la părinţi şi la locul de muncă. Astfel, tovarăşii săi de muncă de la „UNIC“ Satu Mare au aflat că frezorul Ioan Pilcă dă do­vadă de hărnicie şi iscusinţă şi in viaţa ostăşească, la fel ca şi în uzina in care va reveni după satisfacerea stagiului militar. I-am cunoscut pe aceşti tineri in ceasurile de odihnă şi recreere. Ne-a copleşit voioşia lor molipsitoare, exu­berantă — specifică vîrstei. Dar i-am întilnit şi pe terenul de instincţie, la trageri, in sălile de pregătire politică. Erau parcă alţi oameni. Dezbăteau cu aprindere ultimele evenimente politice interne şi internaţionale. Cu arma strînsă la piept vegheau acolo, sus, în foişoarele de pază, asemeni unor sta­tui legendare. Orice încercare de încăl­care a legilor ţării, de trecere frauduloasă a graniţelor nu va rămine nepedep­sită. Fruntaşul Gheorghe Şandru, se­cretarul organizaţiei U.T.C. dintr-o subunitate de frontieră, a învăţat să descopere cele mai vagi urme, urechea sa poate recunoaşte onşicind, in sim­fonia pădurii, notele false şi atunci trupul său devine arc oţelit... —• E lungă calea spre măiestrie, îmi amintesc de prima mea misiune. Am fost urmărit pas cu pas. Cind mă o­­pream eu, se oprea şi el. Aproape 2 km, am încercat să scap de urmă­ritorul meu, dar toate încercările au fost zadarnice. Nu vă mai spun că aveam şi lanternă şi armă la mine... dar ce frică am tras! Era un lup. Ei, de atunci, lucrurile s-au mai schimbat. Viaţa aspră a grănicerului te învaţă multe şi în primul rind te face să nu ştii ce este teama. Soldatul Mihai Paşcaniuc este mic de stat, slăbuţ, dar tovarăşii săi de arme spun că Mihai este cel mai curajos dintre ei. Despre acest ţăran sfătos de pe meleagurile plăieşilor lui Ştefan am aflat că este şi unul dintre cei mai harnici gospodari ai subuni­tăţii. Despre căpitanul Ion Duţă, secreta­rul organizaţiei de partid pe sub­unitate, despre sergentul comunist Va­sile Matei, comandantul unei grupe fruntaşe, despre soldatul Mihai Chept­­roşu, sudor din oraşul de pe malu­rile Begăi, despre ostaşul Ioan Blaga, de meserie zidar de prin ţara Mara­mureşului, şi despre toţi bărbaţii care străjuiesc la hotarele ţării, se pot scrie nenumărate reportaje care să elo­gieze vitejia şi iscusinţa, înaltul lor patriotism. Alături de grăniceri sunt toţi oame­nii României socialiste. învăţătoarea Eufrosina Donisă, ţăranul cooperator Gheorghe Albu, deşi nu poartă haine ostăşeşti, au dovedit vigilenţă in re­ţinerea unor infractori. Aceşti doi oa­meni, la fel ca mulţi alţii, fac parte din grupele de sprijin ale grănicerilor. Şi cei mai mici prieteni ai grăniceri­lor, pionierii, astăzi bat la porţile pi­chetelor cu braţele încărcate de flori — semn al dragostei şi preţuirii. Ei ştiu că fraţii lor mai mari, grănice­rii, veghează alături de toţi ostaşii ţării, conduşi de partid, ca poporul nostru să muncească în pace, ca ei, copiii, să descopere comorile înţelep­ciunii, pentru ca întregul popor ro­mân să-şi urmeze calea aleasă. Tradiţiile glorioase lăsate de înain­taşi sunt duse azi mai departe de către ostaşii grăniceri care i­şi îndeplinesc în mod exemplar misiunile încredin­ţate in paza şi apărarea frontierelor scumpei noastre patrii, Republica So­cialistă România. Sorin DAMIAN 1 La IAŞI Curs de perfecţionare cu specialişti din ţară .eri, in aula Institutului politehnic „Gheorghe Asachi" din Iaşi a început cursul de perfecţionare in domeniul su­dării (ciclul al optulea) cu specialişti din întreaga ţară. Cursul este organizat de Consiliul na­ţional al inginerilor şi tehnicienilor, Mi­nisterul Industriei Construcţiilor de Ma­şini şi Ministerul Invăţămintului. Ciclul de cursuri va dura trei zile şi se vor dezbate probleme pe tema : „Ten­siuni şi deformaţii in îmbinări şi con­strucţii sudate şi măsuri pentru comba­terea lor“. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de prof. dr. ing. Ion Curcevici, din partea Consiliul naţional al inginerilor şi teh­nicienilor şi a conducerii Institutului politehnic ieşean. Coordonator al cursu­lui de perfecţionare este tov. prof. dr. ing. Vladimir Popovici, de la Institutul politehnic din Timişoara şi prof. dr. ing. Dumitru Mocanu, de la Institutul poli­tehnic din Iaşi. In program sunt prevăzute lecţii asu­pra unor probleme noi de sudare, expu­neri privind rezultatele unor cercetări e­­fectuate de specialiştii români în acest domeniu, precum şi rapoarte referitoare la experienţa unor uzine (de exemplu U­­zina „Electroputere“ Craiova) in dome­niul combaterii tensiunilor şi deformaţii­­lor remanente existente în construcţiile sudate. Scopul cursului de perfecţionare, la care participă un număr mare de spe­cialişti de la întreprinderi din întreaga ţară, de la institute de învăţămint supe­rior şi de la unele institute de cercetări, constă in cunoaşterea şi asimilarea ulti­melor progrese în domeniul tehnologiei şi a utilajului pentru sudare, precum şi pentru îmbunătăţirea calităţii actului de sudare. s ru plantaţiile viticole Zile decisive pentru combaterea manei Precipitaţiile abundente şi temperaturile ridicate din cursul lunilor mai şi iunie au favorizat creşterea viţei de vie, dar şi atacu­rile bolilor şi în special ale manei. Deoa­rece condiţiile se menţin în continuare fa­vorabile atacurilor de mană, este necesar să se urmărească aplicarea la timp a tra­tamentelor indicate, folosindu-se în acest scop toată aparatura existentă în unităţi, care — în cazul eventualelor defecţiuni - va fi reparată operativ, direct la locul de producţie. Este obligatoriu ca tratamentele să se execute în perioadele prevăzute în buleti­nele de avertizare, ştiindu-se că eficienţa stropirilor este determinată în cea mai mare măsură de aplicarea corectă şi la timpul optim al stropitului. Tot pentru a spori efi­cienţa tratamentelor se va urmări ca ele să se efectueze mai întîi pe o parte a rîn­­dului, pe întreaga suprafaţă şi după aceea să se continue pe partea cealaltă, cînd de­ja organele vegetative stropite s-au zvîntat. Se va proceda astfel întrucît pierderile pro­vocate de mană sînt cu mult mai mici in plantaţiile stropite numai pe o parte decit în cele rămase complet nestropite. Pentru reuşita tratamentelor se vor res­pecta cu stricteţe următoarele concentra­ţii: Zeamă bordeleză 0,5—0,75 la sută; Zi­­nebe 0,4 la sută ; Dithan­e M 45 - 0,2 la sută ; Oxiclorură de cupru 25-1 la sută ; Oxiclorură de cupru 50 — 0,5 la sută. In cazul folosirii zemei bordeleze este Indicat sa se folosească adezive ca : Aracet 0,1 la sută ; Detersin 0,2 la sută. In cazul cînd la combaterea manei se fo­losesc produse acuprice, soluțiile de stro­pit se vor prepara după cum urmează : Cantitățile de produse acuprice, cîntărite corect, se amestecă mai întîi într-un alt vas mai mic cu puţină apă şi se agită pînă se omogenizează complet. Soluţia concen­trată astfel pregătită se toarnă în vasul destinat soluţiei de stropit, umplut în prea­labil cu apă. Se agită apoi cît mai bine, deoarece tratamentele trebuie aplicate nu­mai cu soluţie perfect omogenizată. In cazul cind apare şi necesitatea com­baterii făinării se vor complexa fungicidele folosite pentru mană cu sulf mutabil, 0,4 la sută. In situaţia cînd atacul de boli va persista, iar cantităţile de fungicide vor fi insuficiente, pentru folosirea economicoasă a acestora se va urmări ca la ultimele tra­tamente stropitul să se efectueze îndeosebi pe struguri şi pe porţiunile de lăstar nou crescute. Se impun toate eforturile pentru urgenta­rea celei de a treia stropiri contra manei, astfel ca acţiunea să se încheie în urmă­toarele 2-3 zile. In paralel, este necesar să se acorde aceeaşi atenţie executării tuturor celorlalte lucrări prevăzute in tehnologia vi­ţei de vie. ing. M. SIMPETRU directorul întreprinderii viei şi vinului Microcaravană ştiinţifică în organizarea Comitetului judeţean Iaşi al U.T.C. şi ,a Comitetului judeţean pentru cultură şi artă, la Butea şi Oţe­­leni au avut loc întîlniri ale tinerilor şi vîrstnicilor localnici cu membrii unei microcaravane ştiinţifice, de la Iaşi. Au avut loc vii discuții pe teme din chimie, fizică, biologie, astronomie etc. Lifturi şi... iluzii (urmare d­i­n pag. II ori lifturile nu opresc sau­ nu răs­pund la apelul tuturor staţiilor sau că, alteori, stau blocate ore şi zile în şir ceea ce, fireşte, creează multe neplăceri, în­deosebi locatarilor de la etajele superi­oare. Recordul în această privinţă îl de­ţin lifturile de la blocul 4 din str. Şte­fan cel mare, scările A şi B, precum şi cele de la blocurile-turn din Piaţa Unirii. De citeva luni de cinci, chipurile, liftu­rile respective au fost reparate şi, bine­înţeles, recepţionate, locatarii acestor blocuri trăiesc un adevărat calvar. Plîn­­gerile locatarilor au declanşat insă de fie­care dată un şir de explicaţii, de justifi­cări atît din partea conducerii I.G.L.L.­­ului cit şi a conducerii Cooperativei „Pre­­staţiunea“ — unitate care a executat re­paraţiile respective. Avem impresia stranie că în toată trea­ba aceasta locatarii sunt de vină. Şi-au făcut prea multe iluzii! Rămine de văzut cînd şi pe cine va chema Comitetul executiv al Consiliului popular municipal Iaşi la ordine! Monolog sau dialog? (urmare din pag. H cîteva cadre care să se ocupe exclusiv cu cercetarea ştiinţifică. Dar, revenind la pro­blema de mai sus, eu n-aş fi de părere că un impediment este lipsa la Iaşi a unor întreprinderi pe profilul nostru, fiindcă în prezent, nici un domeniu al tehnicii actuale nu se poate lipsi de energie electrică, de­venită astăzi indispensabilă oricărei activi­tăţi. Deci, destule fabrici ar avea nevoie de sprijinul nostru dacă nu ar persista din par­tea unor colective de conducere pasivita­te în această privinţă. N. G. In fiecare întreprindere funcţio­nează, după cite ştim, de vreo cîţiva ani, compartimente de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii cu rolul de a analiza temeinic modul de conducere a unităţii, de planificare, de realizare a producţiei etc. Acestea au sarcina să întocmească studii privind înlăturarea oricărei lacune dintr-un domeniu sau altul. Ne întrebăm : oare ele nu pot sesiza şi aspecte referitoare la mo­dernizare care ar necesita cercetări ştiin­ţifice, făcând apel la specialiştii din afară ? Fiindcă numai grija pentru îndeplinirea stric­tă a planului, fără o viziune de perspec­tivă nu poate asigura progresul viitor la nivelul sarcinilor tehnicii actuale şi al obiec­tivelor economiei naţionale. Prof. I. B. : Sigur că solicitările ar trebui să vină direct de la cei care urmează să beneficieze de rezultatele cercetării căci o experienţă nu prea îndepărtată ne-a do­vedit că, atunci cînd există intermediari, lucrurile dobindesc cite o dată un caracter formal. De exemplu, cind C.N.C.S.-ul avea filiale în unele centre universitare s-au fă­cut planificări de colaborare cu producţia, dar unele au rămas doar pe hîrtie, deoare­ce conducerile unor întreprinderi s-au anga­jat pur formal, numai din dorinţa de a evita insistenţele. RED. : Aşadar, ce propuneţi ? N. G. Personal, consider faptul că toa­te cadrele didactice vor face anumite sta­gii in unităţile productive - mă refer la ac­ţiunea de reciclare­­ ca un lucru ce va aju­ta mult în primul rînd la prezentarea pro­blemelor la cursuri în mai strînsă legătură cu practica, dar şi pentru stabilirea unor re­laţii apropiate în activitatea de cercetare ştiinţifică. La rîndul lor şi inginerii din pro­ducţie vor urma la noi cursuri postuniversi­tare, ceea ce va­ duce in contacte mai di- TECteL.T “ .......^ RED. : E adevărat, aceasta constituie una din soluții, dar după opinia dumneavoastră, ce ar trebui întreprins pentru concentrarea forțelor din facultate mai mult decit pînă a­­cum spre o cercetare în ajutorul industriei ? N. G. : Depinde cum e înţeles acest lucru. De pildă, la noi, în momentul de faţă, sunt cuprinse cadrele didactice în procesul de doctorantură în procent de 56 la sută. A­­cestea, de obicei, realizează lucrări din do­meniul cercetării fundamentale, unde exis­tă preocupări mai deosebite în sectorul cir­­cuitelo­r electrice neliniare, al acţionărilor e­­lectrice, al automatizărilor, probleme de op­timizări în funcţionarea sistemelor electrice etc. Cum se observă, de altfel, toate au şi obiective practice, dar din păcate factorii din producţie continuă să ne solicite inter­venţii imediate, majoritatea mărunte, cu ca­racter mai mult de asistenţă tehnică şi care n-ar putea constitui în nici un caz subiectul unei teze de doctorat sau lucrări ştiinţifice demne de a fi publicate. In ce mă priveşte consider însă că oricum, producţia înseam­nă un izvor de idei preţioase pentru cer­cetarea de dezvoltare. O spun din propria experienţă deoarece anul trecut colectivul de la disciplina tehnico tensiunilor înalte conlucrînd cu Fabrica de ciment de la Bi­­caz­io îmbunătăţirea funcţionării electrofil­­trelor a ajuns la unele concluzii care con­stituie tot atitea sugestii pentru noi subiecte de cercetare fundamentală. RED. : Cum se prezintă capitolul „Inven­ții" ? I. B. : In facultate sunt destule invenţii, dar trebuie să spunem că chiar cele omologate nu sunt suficient valorificate în producţie, deoarece unele întreprinderi dovedesc sla­bă receptivitate şi in această direcţie. RED. : In privinţa autodotării laboratoa­relor s-a întreprins ceva ? N. G.: Aici am saluta contribuţia studenţi­lor din cercurile ştiinţifice ale căror lucrări se finalizează cu aparate, dispozitive şi in­stalaţii care duc la creşterea bazei mate­riale a laboratoarelor, la autoutilarea lor. In privinţa aceasta ne bucurăm de sprijinul întreprinderilor şi va trebui să milităm pen­tru realizarea aceleiaşi înţelegeri pe cele mai variate planuri. Sperăm că în direcţia respectivă să beneficiem de măsuri cores­punzătoare adoptate de C.N.C.S. şi de alte foruri de răspundere. * întrucît probleme de acest fel au mai fost sesizate şi cu alte prilejuri de către cerce­tători ştiinţifici din diverse ramuri, credem că este timpul să se treacă la acţiuni ho­­tărîte şi stimulative pentru ambele părţi, cu rezultate eficiente în dezvoltarea economiei naţionale. JL . . ■ ■ 'W '■ '■ ..-v' ■ . F­LAC­ARA I­ASULUI De ce bate slab „pulsul (urmare din pag. 1» prelungi viaţa pînă la primăvară. Sînt şi unităţi care nu se pot plînge de lipsa posibilităţilor şi care cu toate aces­tea n-au făcut, de asemenea, mai nimic în domeniul construcţiilor. Cooperativa agricolă din Aroneanu, bunăoară, a pri­mit din partea statului credite pentru construirea unui grajd, care deocamdată se găseşte în fază de ... proiect. Am gă­sit autocamionul unităţii cărînd blocurile din granule ceramice necesare zidăriei. Lîngă sediu, cîţiva buşteni aşteptau să fie prelucraţi la gater pentru a se obţine scîndurile de care e nevoie la cofraje. In magazie erau depozitate circa 40 tone de ciment aduse mai de mult. De ce nu se începe totuşi lucrul ? „Ne lipseşte balastul — ne-a lămurit tov. Gh. Ungureanu, contabilul şef, al cooperativei. Noi am întrebat întreprin­derea de aprovizionare dacă ne poate onora sau nu comanda şi ni s-a răspuns a­­firmativ. Aşa că aşteptăm...“. Sigur că aceasta este calea cea mai comodă. Nu e de felicitat nici întreprin­derea de aprovizionare pentru lipsa de operativitate cu care acţionează, dar nici gospodarii de la Aroneanu care lasă să treacă timpul stînd cu mîinile în sîn. Fundaţia ar fi putut fi poate acum gata dacă se aducea cu mijloace proprii sau închiriate balast de la Bosia sau Ţuţora. Ni s-a spus că o asemenea variantă e Intr-adevăr posibilă, dar extragerea ba­lastului solicită oameni şi unitatea nu prea dispune de braţe de muncă. Cum oare însă a putut rezolva problema C.A.P. Popricani, unde situaţia este din acest punct de vedere similară ? Ne vine mai uşor să credem că e vorba de lipsă de interes. La Aroneanu mai sunt şi două grajduri vechi la care trebuie refăcuţi to­tal pereţii şi aici abia s-a trecut (şi din păcate cam anemic) la confecţionarea chirpicilor. E în plan şi un adăpost pro­vizoriu pentru grîne, care, de asemenea, n-a fost început. Deci, toate obiectivele sunt mai mult în plan decit în realitate. Se ivesc şi altfel de aspecte. Iată unul întilnit la C.A.P. Holboca. La noul grajd meşterii lucrau de zor la zidărie. Exis­ting tot ce trebuie execuţia a mers foarte rapid încă de la început. N-a venit din vreme cimentul însă conducerea coope­rativei a împrumutat de unde a ştiut şi temelia a fost turnată în urmă cu aproa­pe o lună. La fel s-a descurcat cu balas­tul ca şi cu alte materiale. Cuvinte de laudă în toate privinţele deci. „Nu prea în toate — şi-a spus însă pă­rerea tov. Al. Ignat, tehnician în cadrul serviciului de investiţii al Direcţiei ge­nerale judeţene a agriculturii, care ne-a însoţit în raid. E drept, se construieşte rapid, dar după un catalog vechi cu ti­puri de adăposturi care nu mai cores­pund exigenţelor actuale, în afară de a­­ceasta s-au făcut şi unele greşeli tehnica inadmisibile şi de aceea unele lucrări trebuie refăcute". Meşterii de pe şantier sunt într-adevăr necalificaţi şi au nevoie de îndrumări tehnice. La C.A.P. Holboca sarcina aceas­ta revine tehnicianului M. Anghel, înca­drat tot la serviciul de investiţii al Di­recţiei generale judeţene a agriculturii. •Acest tovarăş — ne relata tov. C. Un­­guru, preşedintele C.A.P.-ului — a fost pe la noi către sfîrşitul lunii mai. L-am anunţat că intenţionăm să începem graj­dul pe data de 2 iunie, rugîndu-l să vină pentru a da meşterilor asistenţa tehnică. A promis că vine, dar nu s-a ţinut de cuvînt. De aceea am lucrat aşa cum ne-am priceput. N-am amînat pentru că mai avem şi alte lucrări de construc­ţii, iar dacă nu ne apucăm din timp nu poate prinde iarna cu adăposturile neter­minate sau nepuse la punct". Vinovat este în primul rînd tehnicia­nul care n-a răspuns la apelul unităţii şi care de mai bine de o lună, după cum susţine toată lumea, n-a mai fost văzut pe la Holboca. Chiar dacă are un sector destul de întins, o asemenea absenţă este cu totul exagerată. Răspunderea aparţine însă şi conducerii cooperativei pentru că a trecut la lucru fără a avea proiect (u­­nitatea a refuzat serviciile Oficiului de proiectări considerînd prea costisitoare întocmirea unui proiect), şi fără a insista la organele în drept pentru obţinerea u­­nui specialist care să acorde periodic asistenţa tehnică. După cum se vede se ridică destule probleme cu privire atît la ritmul cit şî la calitatea lucrărilor de construcţii. In legătură cu ritmul ne-am referit în­deosebi la grajduri, dar şi la restul obiec­tivelor zootehnice situaţia nu este mai bună, ci dimpotrivă­­ în majoritate ele sunt încă neîncepute. E drept că lipsesc unele materiale şi e normal să se aş­tepte mai mult ajutor din partea între­prinderii de aprovizionare. Pînă una-alta însă e şi obligaţia C.A.P.-urilor de a cău­ta să învingă singure unele dificultăţi, căci a aştepta totul de-a gata înseamnă a pierde timp. In sfîrşit, pentru a îndrepta lucrurile pe făgaşul dorit se cere o contribuţie mai substanţială şi din partea organelor agri­cole judeţene. r­­ u SPORT rorc“ Punct final în campionatul municipal Ediţia 1970—1971 a campionatului mu­nicipiului Iaşi la fotbal s-a încheiat cu victoria incontestabilă a uneia dintre for­maţiile de juniori ale centrului clubului Politehnica. Desigur, pentru tinerii fot­balişti, rezultatul constituie o­­ performan­ţă deosebită, deoarece s-au clasat pe pri­mul loc într-o competiţie dedicată senio­rilor. Dar, pentru obţinerea acestui suc­ces, juniorii Politehnicii, antrenaţi de T. Iordache, şi-au impus un regim de pre­gătire minuţios, cu atît mai mult cu cît toţi sînt elevi la cursuri de zi. Că au reuşit, o dovedesc şi rezultatele : doar trei înfrîngeri şi un „nul“ în 20 de par­tide susţinute. Despre celelalte participante nu avem, din păcate, lucruri bune de spus. Şi nici nu s-ar putea altfel, dacă ne gîndim că au fost întrecute de o formaţie de ju­niori de categoria a II-a ca vîrsta (15— 16 ani). Nimeni nu contestă talentul şi buna pregătire a tinerilor campioni dar, socotim noi, situaţia la care s-a ajuns este anormală şi ea se datoreşte, în tota­litate, insuficientei pregătiri a echipe­lor de seniori. Clasamentul final : 7. Viitorul I.G.J.L. 20 8 3 9 46—43 , 19 S-au încheiat şi ..întrecerile­ campiona­tului judeţean de juniori, dominate de o manieră categorică de către tinerii fot­balişti de la Constructorul Iaşi, care au încheiat competiţia la o diferenţă de 6 puncte (!) faţă de următoarea clasată, Recolta Ruginoasa. Succesul juniorilor Constructorului se datoreşte, în afara strădaniilor depuse şi a seriozităţii cu care ei au abordat fiecare partidă, pasiunii şi priceperii in­structorului Vasile Amuntencu­. Iată şi lotul echipei campioane ! Bivol, Ast, Ru­­su, Pricopie, Ursache, Vasilescu, Amun­tencu­, Bîrlădeanu, Petraru, Moraru, Neamțu, Volasciuc, Holman, Vlad, Gri­­gore, Lupu, 1. Politehnica II 20 16 1 3 83—31 = 33 2. Victoria T. M. 20 13 4 3 47—32 = 30 3. Ceramica 20 13 2 5 57—35 = 28 4. Mobila 20 11 4 5 44—31 = 26 5. A.C.G.B. 20 11 3 6 43—21 = 25 6. Sc. sp. Unirea 20 7 6 7 41—45 = 20 8. Poligrafia 20 8 0 12 44—42 = 16 9. Victoria 1 Mai 20 4 3 13 28—47 = 11 10. Tăcerea 20 3 1 16 25—77= 7 XI. I. T. I. 20 2 1 17 14—68= 5 10. Clasamentul final: 1. Constructorul Iaşi 16 141 1 57—14=29 2. Recolta Rugin. 16 11 1 4 37—22 = 23 3. Siderurgistul 16 10 1 5 33—26 = 21 4. Voinţa Iaşi 16 8 2 6 37—23 = 18 5. Montajul Iaşi 16 7 1 8 27—27=15 6. Vnit. Tg. Frumos 16 5 2 9 24—34 = 12 7. Recolta Pd. Iloaiei 16 6 0 10 26—37 = 12 8. Panificaţia Iaşi 16 3 0 13 12—43= 6 9. Ţesătura Iaşi 16 0 2 14 5—50= 2 Corul casei de cultură din Pașcani. Păcăleală Consiliul judeţean pentru educaţie fi­zică şi sport ne informase că marţi, 22 iunie a.c., urma să aibă loc o întilnire de fotbal între selecţionatele medicilor şi inginerilor ieşeni. Bazaţi pe această informaţie scrisă, am adus vestea la cu­noştinţa cititorilor. La ora stabilită de începere a partidei (16), citeva sute de spectatori se aflau in tribunele stadionu­lui „23 August". Spre nemulțumirea jus­tificată a lor, meciul n-a avut loc (la 17.20 a început un joc de 20 minute între două echipe de umplutură) unul dintre medicii-jucători cu care ne-am întilnit declarindu-ne că au aflat despre partidă din.­­.. informaţia apărută în ziar ! Cum nu este prima dată cînd suntem­ duşi în eroare, atragem atenţia Consiliu­lui judeţean pentru educaţie fizică şi sport că nu are dreptul să dezinformeze nici organul de presă, nici amatorii de fotbal și că trebuie să privească cu toa­tă răspunderea orice manifestare spor­tivă pe care o organizează. Cu atit mai mult, cu cit are grijă să elibereze bilete de intrare. (La cuplajul proiectat, bile­tul de intrare a costat 5 lei). R. C. Radio Iaşi Programul de seara (25 iunie) ; 17.00 Buletin de ştiri ; 17.10 Pe por­tativul undelor, melodia preferată ; 17.45 Preocupări cotidiene ; 18.00 De la muzica uşoară la jazz ; 18.3­­ Prezenţe româneşti pe glob ; 18.50 Cîntare României socialiste ; 19.00 Radiojurnal ; 19.15 Muzică populară românească ; 19.30 Orizonturi ; 19.45 Din creaţia corală românească ; 20.00 Şapte arte ; Serile muzicale ale studioului ; 20.30 Pagini lite­rare ; Serile muzicale ale studioului (continuare) • De la caffe-concert la ... music-hall. Programul de dimineaţă (26 iunie): 6.00 Buletin de ştiri 1 6.05 Radioma­­tineu 1 6.30 Actualitatea in agri­cultură 1 7.00 Sport ț 7.30 Micro­­emisiune pentru pietoni şi automo­­bilişti­­ Radiomatineu (continuare): Televiziune 17.00 Deschiderea emisiunii. Te­­leşcoală. Consultaţii pentru exa­menele de admitere: Literatură ro­mană : Simbolismul românesc ; Matematică . Probleme de algebră (II), 18.00 Căminul, 18.50 Lumea copiilor: Casa cu trei fetiţe. E­­misiune muzical-distractivă, 19.10 Tragerea LOTO, 19.20 1001 de seri, 19.30 Telejurnalul de seară. Sport, 20.00 Reflector, 20.15 Uni­vers XX. Dialog cu galaxiile » Puncte de vedere cu privire la posibilitatea existenţei vieţii pe alte planete şi eventual a inte­ligenţelor extraterestre, 21.00 Film artistic : „Les annees roles* („Anii nebuni*), 22.15 Studio dans, 22.40 Telejurnalul de noapte. Cinematografe VICTORIA", orele 9, 11.20 , 14.15, 16.35, 19, 21.15, „Şi caii sa împuşcă, nu-i aşa Producţie S.U.A., REPUBLICA, orele 8.45 , 10.50, 14.30, 16.35, 18.40 , 20.45, „Domiciliul conjugal" (producţie • studiourilor franceze) ,—■ premieri, COPOU orele 9, 11, 15, 17, 19, 21, „Cintecele mării”, producţie a Casei de filme Bucureşti, ARTA, orele 9,15 , 13,15 , 15 , 17 , 19 , 21 : „Pe luciul gheţii” , TATARASI, orele 16 , 18 , 20 : „Prea mic pen­tru un război atît de mare” , NI­­COLINA, orele 16 , 18 , 20 : „Gio­­conde fără suris“ , Grădina cine­matografului „Victoria” — „Ripa Galbenă”, la ora 20.30 , „Şi caii se Împuşcă, nu­­ aşa ?”. In Judeţ, Casa de cultură Paşcani : „Clanul sicilienilor*, (cinemascop) , Clubul C. P. R. Paşcani : „Măsura riscului”, ,TG. FRUMOS : „Circ fără fron­tieră” , HIRLAU : „Haiducii lui Şaptecai” , PODU­ ILOAIEI : „Mihai Viteazul” , HĂBĂUCEŞTI : „Boceai d­e­­70“.. . . I­­­I Oficiul judeţean de turism Iaşi organizează traversarea Rar­ăului pe următorul traseu : Iaşi — Făl­ticeni — Gura Humorului — mă­năstirile Humor şi Voroneţ — Cîm­­pulung Moldovenesc —­ Poiana Si­hăstriei cabana Rarău­­— Pie­trele Doamnei — Vîrful Todires­­cu — Codrii seculari de la Slăti­­oara — Peştera Liliecilor — satul Chirii — Valea Bistriţei —­ Poiana Teiului ~ Mănăstirea Neamţ —­ Humuleşti — Iaşi. Se asigură trans­port, cazare, masă. Plecarea are loc în ziua de 1 iulie, ora 11, întoarcerea în ziua de 4 iulie, ora 20. Traversarea masivului muntos se face pe jos. Costul pentru o persoană este de 175 lei. înscrierile se fac la sediul agen­ţiei. Timpul probabil Vreme în general frumoasă cu cerul senin pînă la noros, Vintul va sufla slab la potrivit, la început din sectorul nord-vest, apoi din sectorul sud-est. Temperatura ae­rului în creştere uşoară, minimele vor fi cuprinse între 10 şi 15 grade, iar maximele între 22 şi 27 grade. r T r i

Next