Flacăra Iaşului, iunie 1971 (Anul 27, nr. 7682-7707)

1971-06-11 / nr. 7691

Y -A . 'S * ANUL XXIIl, Nr. 7691 VINERI 11 IUNIE 1971 4 PACINI 50 DANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ftoliu d I extindere a irigaţiilor i­u­iiii în faţa unei noi etape cu sarcini de cea mai mare răspundere ■ La lucru, paralel cu tre­burile agricole curente! ■ Atenţia, egal distribuită spre toate obiectivele de hidroamelioraţii Pentru primul an al actua­lului cincinal judeţului nostru ii revin sarcini importante din Programul naţional privind gospodărirea raţională a resur­selor de apă, extinderea lu­crărilor de irigaţii, îndiguiri, desecări şi de combatere a e­­roziunii solului. In domeniul irigaţiilor, de exemplu, s-au şi extins pină la jumătatea lunii mai a anu­lui curent sistemele existente pe încă aproape 800 de hec­tare. Angajaţi în înfăptuirea obiectivelor propuse, lucrătorii unităţilor agricole s-au stră­duit să dea noile sisteme în fo­losinţă la termen, astfel ca în incintele lor culturile să poată beneficia de apă încă din a­­cest sezon. Cooperative agri­cole ca cele din Popricani şi Ţuţora, Lunca, Al. I. Cuza sau Andrieşeni se numără printre unităţile care au fost gata primele din judeţ cu execu­tarea noilor amenajări. La C.A.P.-urile din Grozeşti, Pro­­bota şi Comarna, sarcinile prevăzute în domeniul lărgirii suprafeţelor irigate sunt deja substanţial depăşite. In prezent, atît în sistemele vechi cit şi în cele noi utila­jele de irigaţii sunt în plin se­zon activ, efectuîndu-se udări­le în strictă concordanţă cu necesităţile de apă ale cultu­rilor. O dată cu punerea la ter­men în funcţiune a noilor sis­teme, prima etapă de extinde­re a irigaţiilor a fost încheiată cu succes. Pină la realizarea planului de amenajare pe 1971 mai este încă suficient de lu­cru. Unele unităţi s-au şi a­­pucat din vreme de lucrările celei de a doua etape, care tre­buie încheiate pină la sfîrşi­­tul anului. Este şi cazul coo­perativei agricole din Hălău­­ceşti, care a amenajat deja pri­mele 30 de hectare din cele 242 de hectare prevăzute. A­­ceasta cu toate că gospodarii de aici au avut în primăvară de refăcut la sistemul vechi un canal de aducţiune la care s-au săpat nu mai puţin de 3.500 m.c. de terasamente. In plus, fiind situat pe terenuri grele, noul obiectiv a solici­tat mai multe eforturi ca de obicei. In ciuda acestor con­diţii s-a înregistrat un ritm­ de lucru rapid, întrucît con­ducerea cooperativei a asigu­rat o bună participare la mun­că. Meritul aparţine în egală măsură atît ţăranilor coopera­tori, cît şi factorilor de răs­pundere, dintre care merită ci­taţi pentru contribuţia deose­bită adusă inginerul I. Pasca­­ru şi brigadierul Bálint Carol. Deşi unitatea se găseşte acum în plină campanie s-au luat măsuri pentru a se continua lucrările într-un ritm cît mai susţinut posibil. S-a dat deja amplasamentul pentru viitoa­rele canale de pe alte 100 de hectare aşa că se dispune deo­camdată de suficient front de lucru. Realizarea noii amena­jări pentru irigare va permi­te, totodată, desecarea unei bălţi, recuperindu-se astfel circa 5 hectare ce vor fi in­­sămînţate încă din acest an cu culturi furajere. In sectorul agricol coopera­tist se propusese iniţial pen­tru a doua etapă să se ame­najeze 960 de hectare. Este a­­devărat că acestea vor fi irigate din 1972, însă, pen­tru a putea fi terminate pină la sfirșitul anu­lui, lucrul trebuie C. GRIGORAŞ (continuare In paci. a ?-a) 99 CARNET IEȘEAN Clubul Femina Casa de cultură a sindicatelor din Iaşi. In elegantul hol al acestui e­­dificiu, în jurul unor mesuţe, rîn­­duite în formă de cerc şi pe care, alături de multicolore buchete de flori, se găseau faianţe cu delicioa­se dulciuri, şi pahare cu răcoritoa­re, au venit, marţi după-amiaza, zeci şi zeci de femei, de cele mai diverse profesii şi vîrste. Veniseră să participe la inaugurarea unei noi forme de activitate, specifică numai lor, clubul „Femina". Intr-o atmosferă deosebit de plă­cută, a avut loc consumarea mo­mentului inaugural — cuvîntul de deschidere — după care a fost vi­zionat un concert-spectacol, susţi­nut de artişti ai Operei ieşene şi ai Filarmonicii de stat „Moldova". Iniţiativa organizării unui ase­menea club se circumscrie acţiuni­lor novatoare pe care Comitetul municipal Iaşi al femeilor le între­prinde, tot mai frecvent în ultimii ani, in ideea de a răspunde cit mai bine unor cerinţe educative, unor interese şi preocupări cotidiene ale femeilor. Pentru că, prin însuşi pro­gramul ce şi l-a propus, clubul „Femina“ — care-şi va desfăşura activitatea în cadrul unor întîlniri organizate lunar, va încerca ■ să realizeze, într-un cadru intim, fa­miliar un fructuos schimb de pă­reri asupra celor mai diferite pro­bleme care interesează un cerc cît mai larg de femei. Firește, aceasta cu concursul unor persoane auto­rizate, competente în problemele ce vor fi înscrise în programul de ac­tivităţi. Nu vor lipsi, bineînţeles, nici momentele de divertisment, însăşi raţiunea organizării unui ast­fel de club fiind crearea atît a u­­nor ore de instruire cît şi de agrea­bilă destindere. Salutînd această nouă activitate iniţiată de Comitetul municipal al femeilor, pe care o dorim cît mai rodnică, adresăm organelor muni­cipale întrebarea: pe cînd orga­nizarea la Iași şi a unei cafenele — în exclusivitate pentru femei ? Alice OUATU . Imagine de pe şantierul sălii de sport ce se constru­iește la Iași. LA IAŞI Consfătuire pe ţară privind producţia de paste făinoase Ieri, la clubul panificaţiei din Iaşi, au început lucrările unei consfătuiri pe ţară pri­vind producţia de paste făi­noase. Primă manifestare de acest gen în ţara noastră, ea a fost organizată, în colabo­rare, de către Comitetul de Stat pentru Economia şi Ad­ministraţia Locală, Ministerul Agriculturii, Industriei Ali­mentare, Silviculturii şi Ape­lor şi Uniunea Sindicatelor din instituţiile administraţiei de stat şi consiliile populare, fiind găzduită de Direcţia ju­deţeană de industrie locală şi Complexul industrial de moră­­rit şi panificaţie Iaşi. . Participă ingineri şefi, şefi de secţii, maiştri, alţi lucrători fruntaşi din fabricile de paste făinoase din întreaga ţară, in­gineri şefi ai marilor furnizoa­re de făină pentru paste făi­noase, alţi specialişti, repre­zentanţi ai organelor care tu­telează aceste întreprinderi, precum şi din cadrul Institu­tului de cercetări şi proiectări în industria alimentară şi Cen­trului de îndrumare tehnică pentru industria morăritului şi panificaţiei. Mai iau parte, ca invitaţi, alţi specialişti di­­ partea Comitetului de Stat al Planificării, Inspectoratului ge­neral de stat pentru contro­lul calităţii produselor, pre­cum şi­­ din partea beneficia­rilor. Timp de două zile, partici­panţii vor dezbate o serie de probleme care vizează îmbu­nătăţirea întregii activităţi în acest sector al producţiei bu­nurilor de consum, pe linia indicaţiilor conducerii de par­tid şi de stat, a sarcinilor sta­bilite prin planul cincinal 1971—1975. In centrul atenţiei vor sta creşterea, diversifica­rea şi îmbunătăţirea calităţii pastelor făinoase, perfecţiona­rea tehnică şi tehnologică, precum şi calificarea cadrelor în acest sector de activitate. Prilejuind un util schimb de experienţă, consfătuirea va a­­dopta, în acelaşi timp, măsuri concrete, menite să conducă la aplicarea practică a solu­ţiilor şi propunerilor izvorîte din intervenţiile participanţi­lor. ­an ŞCOALA, IN PAS CU DEZVOLTAREA VIETI SOCIAL-ECONOMICE In ultimul timp, şi , mai ales în acest an şcolar, au apărut in domeniul învăţămîn­­tului trăsături noi, care apropie foarte mult şcoala de viaţa social-economică. Carac­terul aplicativ ca şi procesul de modernizare al învăţămîntului sînt elemente înnoitoare de bază, care se impun cu autoritate în toate şco­lile noastre, în urma recomandărilor condu­cerii­ de partid, şi care oferă premisele ridi­cării calităţii instruirii elevilor. Aceste ele­mente imprimă procesului instructiv-educativ elasticitate şi adaptabilitate, dinamică şi perspectivă. Astfel, în acest an şcolar avem prima pro­moţie de absolvenţi ai şcolii de 10 ani care se vor prezenta la examenul de admitere pentru şcoli profesionale, alături de absol­venţii a 8 clase, dar examenul lor va fi di­ferit, iar durata cursurilor de profesionaliza­re va fi redusă simţitor. Trebuie să menţionăm că in judeţul nos­tru există 16 şcoli profesionale de cele mai variate tipuri, corespunzind cerinţelor, diversi­ficate ale economiei naţionale cît şi aptitu­dinilor şi preferinţelor tuturor candidaţilor. O judicioasă orientare profesională din partea diriginţilor va putea să dirijeze pe tinerii candidaţi spre profesiunea convenabilă, ast­fel încît ei să înveţe cu interes şi pasiune pentru a-şi însuşi in mai mare măsură taine­le meseriei alese. In afară de cele două licee pedagogice (de învăţători şi de educatoare) şi de un li­ceu de muzică, în judeţul nostru mai există încă opt licee de specialitate care pregătesc elevi in numeroase profiluri. Numărul elevilor de la şcolile profesio­nale şi licee de spe­cialitate creşte de la an la an, iar reţeaua acestor unităţi se va dezvolta in funcţie de cerinţele economiei noastre judeţene şi naţionale, continuînd ex­tinderea diversificării profilurilor. In ceea ce priveşte liceele de cultură ge­nerală, în acest cincinal nu se vor mai dez­volta, însă şi în acest sector, unde schimbă­rile au fost mai timide, apar aspecte noi, ca­re imprimă o dinamică importantă , apro­­piindu-le mult de liceele de specialitate mai ales prin caracterul aplicativ al unor obiecte de învăţămînt. Elementul caracteristic din ul­timii ani pentru aceste unităţi şcolare a fost apariţia claselor speciale. Au existat deja clase speciale de matematică, fizică, chi­mie şi latină, iar absolvenţii lor s-au remar­cat în mod cu totul deosebit la admiterea în facultăţile de profil, devenind şi studenţi fruntaşi la învăţătură. Experienţa pozitivă a acestor clase ne îndreptăţeşte să extindem numărul lor şi la alte licee şi să adăugăm noi specialităţi. Astfel, începînd cu anul şcolar 1971/1972, vom avea clase speciale de bio­logie şi de informatică. Aceasta însemnează că pe lingă cultură generală, elevii acestor clase vor adinei cunoştinţele de specialitate în aşa fel încît, în facultăţile de profil, vor veni deja cu un fond aperceptiv deosebit de valoros şi în acelaşi timp îşi vor dezvolta ap­titudinile. Din rîndul acestor elevi se vor re­cruta viitori specialişti, cercetători etc., deve­ (continuare In pag. a 2-a) Prof. emerit Sterie RADOI inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean ■ . In pagina a 4-a­­ I COMUNICAT COMUN­­­s . . . cu privire la convorbirile ■ oficiale S­­­rovnâno-cambodgiene ■ S3 ■ ili Itlinilii li in­­i iminli taim. ioesi li imiisil llliilii taism, ii I. P. J. Iran Vizita protocolară la tovarăşul Nicolae Ceauşescu Tovarăşul Kim Ir Sen, secretar general al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, preşedintele Cabinetului de Miniştri, îm­preună cu soţia sa, Kim Song E, a făcut joi o vizită protocolară tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, şi soţiei sale, Elena Ceauşescu. La întrevedere, care s-a desfăşurat în­­tr-o atmosferă cordială, au luat parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Ion Iliescu, George Macovescu, prim-adjunct al minis­trului afacerilor externe, şi Aurel Mâl­­năşan, ambasadorul român la Phenian. Din partea coreeană, au fost prezenţi tovarăşii Toi En Ghen, Kim Ir, Pak Sen Cer, O Jin U, membri ai Comitetului Politic al Comitetului Central al Parti­dului Muncii din Coreea, Zong Zun Thek, Yang Hyong Sop, membri supleanţi ai Comitetului Politic, Hă Dam, ministrul afacerilor externe, Kang Jăng Sop, amba­sadorul R. P. D. Coreene la Bucureşti, şi alte persoane oficiale. Solemnitatea unor decorări Joi dimineaţa, a avut loc solemnitatea acordării unor înalte distincţii române şi coreene. Tovarăşul Kim Ir Sen a înmînat to­varăşului Nicolae Ceauşescu, soţiei saie, Elena Ceauşescu, şi tovarăşului Ion Gheorghe Maurer ordinul .Drapelul Re­publicii” —, clasa I. Prezidiul Adunării Populare Supreme a conferit ordinul „Drapelul­­Republicii" clasa a II-a, membrilor delegaţiei de partid şi guvernamentale române. In cadrul aceleiaşi solemnităţi, tova­răşul Nicolae Ceauşescu a înmînat tova­răşului Kim Ir Sen, soţiei sale, Kim Săng E, tovarăşului Toi En Ghen, membru al Comitetului Politic, secretar al C.C. al Partidului Muncii din­­Coreea, preşedin­tele Prezidiului Adunării Populare Su­preme şi tovarăşului Kim Ir, membru al Comitetului Politic al C.C. al Parti­dului Muncii din Coreea, prim-vicepre­­şedinte al Cabinetului de Miniştri, or­dinul „Steaua Republicii Socialiste Ro­mânia" clasa I. Prin decret al Consiliului de Stat s-au conferit, de asemenea, ordinele „Steaua Republicii Socialiste România” clasa a II-a şi „23 August" clasa a II-a unor to­varăşi din conducerea de partid şi de stat a R. P. D. Coreene. Conferirea acestor înalte distincţii ro­mâne şi coreene, cu prilejul vizitei ofi­ciale în R. P. D. Coreeană a delegaţiei de partid şi guvernamentale a ţării noas­tre, reprezintă o expresie­ grăitoare a le­găturilor trainice de prietenie şi cola­borare statornicite între cele două partide şi ţări, a sentimentelor de stimă şi soli­daritate internaţionalistă pe care le nu­tresc reciproc popoarele român şi coreean. Convorbiri oficiale româno-coreene Joi 10 iunie, au început convorbirile oficiale între delegaţia de partid şi gu­vernamentală a Republicii Socialiste Ro­mânia, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliu­lui de Stat, şi delegaţia de partid şi gu­vernamentală a Republicii Populare De­mocrate Coreene, condusă de tovarăşul Kim Ir Sen, secretar general al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, preşedin­tele Cabinetului de Miniştri. La convorbiri au participat membrii delegaţiei române : Ion Gheorghe Mau­rer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Ma­nea Mănescu, membru al Comitetului E­­xecutiv, al Prezidiului Permanent, secre­tar al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului mu­nicipal București al P.C.R., primarul ge­neral al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secre­tar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Mălnăşan, ambasadorul României în R.P.D. Coreeană, precum şi Ştefan An­drei, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., Emilian Dobrescu şi Constantin Mitea, membri supleanţi ai C.C. al P.C.R., consilieri la C.C. al P.C.R. Din partea coreeană au participat : Toi En Ghen, membru al Comitetului Poli­tic, secretar al C.C. al P.M.C., preşedin­tele Prezidiului Adunării Populare Su­preme, Kim Ir, membru al Comitetului Politic, secretar al C.C. al P.M.C., prim­­vicepreşedinte al Cabinetului de Miniş­tri, Pak Sen Cer, membru al Comitetu­lui Politic al C.C. al P.M.C., al doilea vicepreşedinte al Cabinetului de Miniş­tri, general de armată O Jin U, membru al Comitetului Politic, secretar al C.C. al P.M.C., şeful Marelui Stat Major al Ar­matei populare coreerte, Zăng Zun Thek, membru supleant al Comitetului Politic al C.C. al P.M.C., vicepreședinte al Ca­binetului de Miniștri, Yang Hyang Sop, membru supleant al Comitetului Politic, secretar al C.C. al P.M.C., Hă Dam, membru al C.C. al P.M.C., ministrul a­­facerilor externe, Kim Jang Nam, mem­bru al C.C. al P.M.C., adjunct de şef de secţie la C.C. al P.M.C., Kang Jang Săp, ambasadorul R.P.D. Coreene în România. In cadrul convorbirilor a avut loc un schimb de păreri asupra dezvoltării pe mai departe a relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre cele două ţări, precum şi asupra unor probleme de interes co­mun. Convorbirile s-au desfăşurat într-o at­mosferă de prietenie frăţească. Spectacol de gală In onoarea tovarăşului Nicolae Ceau­şescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, a membrilor delegaţiei de partid şi guver­namentale române, la Teatrul Mare din Phenian a avut loc, joi seara, un specta­col de gală. Apariţia în loja oficială a tovarăşilor Nicolae Ceauşescu şi Kim Ir Sen şi a soţiilor lor, a membrilor conducerii de partid şi de stat a celor două ţări a fost întîmpinată cu vii şi îndelungi aplauze. Se intonează imnurile de stat ale Re­publicii Socialiste România şi Republi­cii Populare Democrate Coreene. 3 000 de artişti profesionişti şi ama­tori au prezentat apoi, timp de două ore, epopeea muzicală şi coregrafică „Pa­tria noastră glorioasă“, înmănunchind­ cîntece populare şi revoluţionare inter­pretate de coruri şi orchestre reunite, dansuri tradiţionale cu evantaie şi eşar­fe, mari montări coregrafice. Spectaco­lul a redat într-o interpretare impresio­nantă, de o înaltă ţinută artistică, ima­gini din lupta pentru eliberarea socială şi naţională a poporului coreean, pentru instaurarea puterii populare şi construi­rea socialismului în patria sa. Imense scene de ansamblu întruchipează aspec­te din lupta detaşamentelor de parti­zani împotriva ocupaţiei japoneze, a re­gimului colonial, pentru libertatea şi in­dependenţa ţării, în focul acestor bătălii revoluţionare fiind creat partidul comu­niştilor în frunte cu tovarăşul Kim Ir Sen. Sunt evocate atmosfera sărbătoreas­că a zilei victoriei de la 15 august 1945, bucuria cu care au fost întîmpinate reformele democratice, momente istorice pe drumul parcurs de oamenii muncii, sub conducerea partidului, spre instau­rarea și întărirea regimului puterii popu­lare. Peste imaginile muncii creatoare, entuziaste a poporului, stăpîn pe soarta sa, se aşterne însă umbra războiului de agresiune al intervenţiei imperialiste a­­mericane. Unitatea de monolit a poporu­lui coreean — care s-a ridicat ca un singur om, la chemarea partidului, apă­rînd cu bărbăţie, abnegaţie şi eroism pămîntul patriei, viaţa nouă de sub o­­rînduirea socialistă, cuceririle sale — şi-a găsit o expresie emoţionantă în­tr-un tablou coregrafic care se încheie cu momentul sărbătoririi victoriei. Lup­ta patrioţilor sud-coreeni împotriva ocu­paţiei străine şi a autorităţilor reacţio­nare de ,la Seul, pentru unificarea patri­ei, este redată plastic în tabloul „Fiii şi fiicele din sud care luptă". Intr-o suc­cesiune sugestivă sunt prezentate, apoi, creaţii artistice care slăvesc munca şi realizările de astăzi ale Coreei socia­liste, ale Partidului Muncii din Coreea. La sfirşitul spectacolului, artiştilor li s-a oferit un coş cu flori din partea to­varăşului Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu. Conducătorii de partid şi de stat ai ce­lor două ţări vin pe scenă în mijlocul artiştilor, felicitîndu-i cu căldură, întreaga asistenţă aplaudă minute în şir, ovaţionează pentru prietenia dintre partidele, popoarele şi ţările noastre. Vizite ale tovarăşei Elena Ceauşescu Tovarăşa Elena Ceauşescu, însoţită de tovarăşa Kim Song E, soţia tovarăşului Kim Ir Sen, a vizitat joi dimineaţa Fa­brica de ţesături de mătase din Phenian. La vizită a participat şi tovarăşa Maria Mălnăşan, soţia ambasadorului României în R. P. D. Coreeană. La intrarea în fabrică, tovarăşele Elena Ceauşescu şi Kim Song E au­ fost întîm­pinate de tovarăşa Ten Bok Sin, minis­trul industriei textile, precum şi de re­prezentanţi ai Comitetului orăşenesc de partid şi ai Consiliului popular al mu­nicipiului. Un mare număr de munci­toare aflate pe platoul de la intrare au aclamat pentru prietenia româno-core­­eană. Sunt vizitate diferite secţii ale fabricii, precum şi o expoziţie a celor trei sute de sortimente de ţesături realizate aici şi ale căror desene şi culori vădesc un gust ales şi un deosebit meşteşug. In continuare, sunt vizitate creşa şi grădiniţa de copii ale raionului nr. 1 din capitală. Grupuri de mici artişti, pur­tând banderole cu tricolorul românesc, interpretează în cinstea oaspetelor cînte­ce şi dansuri. Tovarăşele Elena Ceauşes­cu şi Kim Săng­u se fotografiază în mij­locul lor. * In cursul după-amiezii, tovarăşa Ele­na Ceauşescu a făcut o vizită la sediul Uniunii Democratice a Femeilor Coreene, unde s-a întîlnit cu tovarăşa Kim Song E, cu tovarăşe din conducerea acestei organizaţii de masă. A avut loc o dis­cuţie despre contribuţia femeilor din cele două ţări la construcţia socialistă. Gazdele au mulţumit în mod deosebit pentru grija părintească manifestată de poporul­­ român, de femeile din Rom­â­­­nia, faţă de copiii orfani coreeni care au găsit o adevărată familie la mii de kilometri depărtare de patria lor, în perioada de după încheierea războiului declanșat de imperialiștii americani în anii 1950—1953. Materiale realizate de trimișii speciali ai Agerpres la Phenian.

Next