Flacăra Iaşului, iunie 1971 (Anul 27, nr. 7682-7707)

1971-06-25 / nr. 7703

V Y T ) V a Hm xxiîi 4 PAGINI 39 BANI Proletari din toate forile, unifi-va tociri laşului Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Linia de montaj general de la Uzina de reparații auto Iași. ­ COOPERATIVELE AGRICOLE DE DERATE SLAB „PUISUI“ PE UNELE ŞANTIERE DE CONSTRUCŢII In planul de investiţii pentru anul în curs cooperativele agricole de producţie d­in judeţul nostru şi-au prevăzut un mare număr de obiective, printre care circa 85 de construcţii agrozootehnice, începînd cu magaziile pentru cereale şi terminînd cu adăposturile pentru animale. Mai sînt practic doar două luni pînă la terme­nul de dare­ în folosinţă a acestora, aşa că ne putem de acum întreba ce se face pentru ca toamna să ne găsească cu pla­nul îndeplinit integral. Din capul locu­lui trebuie să apreciem că stadiul lu­crărilor este în momentul de faţă sub aşteptări. Totuşi, se poate spune că, mai ales în ultima vreme, în unele unităţi ritmul de execuţie s-a înviorat vizibil. Este şi cazul cooperativei agricole din Bălţaţi, care are de ridicat în acest an două grajduri moderne cu un înalt grad de mecanizare. Pentru realizarea lor s-au căutat formele de organizare cele mai convenabile, optîndu-se pînă la ur­mă în favoarea înfiinţării unui sector de construcţii pe baza forţelor locale. După cum ne informa tov. Vladimir Orlovschi, inginerul constructor care răspunde de aceste probleme, sectorul este de acum in toiul activităţii. El e compus dintr-o echipă de cooperatori pentru recuperarea cărămizilor şi altor materiale din demo­lări şi din alta alcătuită din circa 30 de meşteri pentru lucrările de construcţia propriu-zise. Unul din grajduri a ajuns la elevaţie şi sunt asigurate toate condi­ţiile pentru ca în continuare lucrul să a­­vanseze tot mai rapid. In prezent se dă zor cu căratul balastului, iar restul ma­terialelor necesare sunt în majoritate procurate. Sectorul de construcţie de aici nu se rezumă însă doar la obiectivele u­­nităţii. Recent s-au făcut, de exemplu, demersuri pentru preluarea unor lucrări în valoare de peste 3 milioane de lei la Complexul intercooperatist la Lunca pen­tru îngrăşarea tineretului taurin. în această privinţă, bine organizată este şi cooperativa agricolă din Ţigănaşi. Modul cum lucrează formaţiile speciali­­zate şi măsurile pentru asigurarea a tot ce este necesar şantierului de construcţii dau garanţie că şi aici obiectivele plani­ficate vor fi gata la termen sau chiar înainte. La C.A.P. Popricani, în cadrul­ aceluiaşi consiliu intercooperatist, situa­ţia este însă cu totul alta. Singurul grajd prevăzut pentru acest an nu este atacat încă şi după cîte se pare conducerea fi­­nităţii înclină să-l amine pentru 1972. „Ea ne prea ţine deocamdată cureaua — ne explica tov. Călin Ioniţă, preşe­dintele cooperativei , întrucît am făcut unele cheltuieli planificate iniţial pentru mai târziu“. E păcat să se renunţe atît de uşor, cu atît mai mult cu cit unele materiale există deja. Sunt de pildă în stoc 15 tone de ciment şi s-au mai plătit alte circa 20 tone care urmează să so­sească. S-a adus, de asemenea, balast pentru un sfert din fundaţie şi transpor­tul continuă. Pe de altă parte, cooperativa şi-a confecţionat vreo 30.000 de cărămizi, adică aproape jumătate din necesar. Printr-o reevaluare a posibilităţilor proprii şi cu un eventual sprijin de la nivelul judeţului, credem că s-ar găsi soluţii pentru a se ridica construcţia a­­mintită pînă la stadiul în care ea să poată fi folosită în iarna viitoare, ur­mând ca în 1972 să se termine amenajă­rile interioare. Acest lucru este foarte necesar deşi se susţine că ar exista to­tuşi suficient spaţiu de cazare a anima­lelor. In acest­­spaţiu" se include însă şi un grajd susţinut de proptele şi care ne­cesită destule cheltuieli pentru a i se e. GR­IGOR­AŞ (continuare In pag. a 2-a) V/.V.VV.'.V.V.V.V.V/.V.V.'.V.V.V.V. CARNET IEȘEAN Lifturi simt. iluzii S-a anunţat public că la Iaşi, se preconizează a se înfiinţa, în ca­drul sectoarelor prestatoare de ser­vicii, o activitate anume care să asigure întreţinerea lifturilor la blocurile proprietate personală. Fi­reşte, o iniţiativă bună, care tre­buie, ca atare, salutată. Numai că această noutate ne-a dus cu reflec­ţia la situaţia lifturilor din blocu­rile proprietate de stat, la neca­zurile pe care le întîmpină, din pricina acestora, locatarii blocu­­rilor-turn din Piaţa Unirii, ca de altfel şi locatarii altor blocuri din zona centrală şi unele cartiere ale Iaşului. Pînă în urmă cu citva timp, nu­meroaselor senzori ale­, administra­ţiilor de blocuri şi comitetelor de locatari, referitoare la funcţionarea necorespunzătoare a lifturilor, I.G.L.L.-ul le răspundea invariabil: „Ce să facem, lifturile sunt de S,­i) şi 10 ani, şi, ca orice lucru vechi, se defectează frecvent“. In primăvara aceasta s-a hotă­­rît, în sfîrşit, ca lifturile ce prezin­tă un grad mai mare de uzură să intre în reparaţii capitale. Lucru ce s-a şi făcut la o seamă de blocuri. Paradoxal însă. Situaţia nu numai că nu s-a îmbunătăţit, ci dimpotri­vă. Zilnic, asişti la blocarea liftu­rilor intre etaje, de cele mai multe ţ ori avînd locatari care, pentru a­­ ieşi din lift, apelează, în fel­ şi chip,­­ la ajutorul colocatarilor, ca să nu îi* mai vorbim de faptul că nu fare­­£ Alice OU ATU î* (continuare In pag. a 2-a) f.:.WWWWWMiWIWWWMMWMI A ÎNCEPUT SECERIŞUL ORZULUI Lanurile cu orz ale cooperativei agricole din Rădu­­căneni au primit în cursul zilei de 23 iunie secerăto­­rii. După cum ne-a informat to­varăşul Constan­tin Călăraşu, se­cretarul comitetu­lui comunal de partid, recoltatul acestei culturi a început în ferma de la Roșu, con­dusă de Remus Socol, unde încă din prima zi s-a strîns în clăi or­zul de pe 8 hec­tare. Secerișul conti­nuă. Plenara Comitetului municipal Iaşi al P. C. R. In ziua de 24 iunie 1971, a avut loc plenara Comitetului municipal Iaşi al P.C.R. La lucrările plenarei au luat parte, ca invitaţi, activiştii Comitetului municipal, membri ai comisiei de propagandă şi ai grupului de lectori al Comitetului muni­cipal de partid, secretari ai comitetelor de partid şi ai birourilor organizaţiilor de bază din unităţi economice. La plenară a participat conf. univ. Petre Mal­omete, secretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. Tov. Ioan Manciuc, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, a pro­pus următoarea ordine de zi, care a fost aprobată în unanimitate: — Preocuparea organelor şi organizaţii­lor de partid pentru îmbunătăţirea mun­cii politico-educative în sprijinul reali­zării sarcinilor de producţie. — Informare privind modul cum se rezolvă propunerile făcute de comunişti cu prilejul adunărilor pentru dări de seamă şi alegeri în organizaţiile de partid. Raportul prezentat de tov. Pavel Flo­­rea, secretar al Comitetului municipal de partid, şi dezbaterile care au urmat, au reliefat experienţa pozitivă a unor organizaţii­­ de partid în desfăşurarea muncii politice în sprijinul producţiei, lipsurile ce se mai manifestă în acest sector de activitate, măsurile necesare pentru înlăturarea lor. Participanţii la dezbateri au venit cu propuneri pentru îmbunătăţirea planului de măsuri. In încheierea dezbaterilor la primul punct al ordinii de zi a luat cuvîntul tovarăşul Petre Mal­orrtete. Plenara a adoptat un plan de măsuri privind îmbunătăţirea muncii politico­­educative de masă în sprijinul realizării sarcinilor de producţie. Informarea privind modul cum se re­zolvă propunerile făcute de comunişti cu prilejul adunărilor pentru dări de seamă şi alegeri în organizaţiile de partid a fost prezentată de tov. Constantin So­­rciu, secretar al Comitetului municipal de partid. Plenara a aprobat conţinutul informă­rii prezentate. În pagina a :1~a Interesele cetăţeanului * şi răspunderea celor solicitaţi Intre producţie şi cercetarea ştiinţifică Monolog sau dialog? Amplificarea contribuţiei cercetării ştiinţifice aplicative, ca principal factor de progres şi modernizare este o sarci­nă primordială a actualului cincinal deoarece, aşa cum arăta tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU la Plenara C.C. al P.C.R. din 10-11 februarie a.c. : „Numai pe baza folo­sirii cuceririlor ştiinţei în toa­te domeniile de activitate se poate construi cu succes so­cietatea socialistă multilate­ral dezvoltată, se poate asi­gura victoria comunismului“. Vasta operă de industrializare a ţării, dar şi progresul sus­ţinut al tuturor celorlalte ra­muri, impun în primul rînd lărgirea bazei energetice a patriei şi aplicarea unor so­luţii din domeniul electroteh­nicii în cele­­ mai variat® do­menii. Ne-am adresat deci unor cadre de la Facultatea de electrotehnică a Instituiri­u­lui politehnic ieşean cu rugă­mintea de a releva cîteva o­­biective din acest sector im­portant. RED. : Ne interesează în­deosebi conlucrarea cercetă­torilor de la catedră cu între­prinderile şi dacă forma con­tractuală a favorizat aceste relaţii ? Conf. dr. ing Nicolae Ga­­vrilaş, decanul facultăţii . Nu putem spune că nu există astfel de legături şi că ele nu au fost stimulate de apli­carea noului sistem, ca dova­dă că cercetătorii noştri con­tinuă cu rezultate bune cola­borarea cu Combinatul de îngrăşăminte azotoase de la Tg. Mureş. Ei au încheiat şi contracte noi cu Ţesătoria de mătase »Victoria" din Iaşi în legătură cu studiul posibilită­ţilor de înlocuire a unor ma­teriale şi aparate din import prin produse indigene. De asemenea, în curs de perfec­tare sunt şi altele cu Insti­tutul de cercetări piscicole, pentru instalaţii la baraje menite să contribuie la înlă­turarea pierderilor unor can­tităţi însemnate de peşte, sau cu Combinatul siderur­gic din Galaţi referitor la Instalaţii de protecţie a ig­­nitroanelor la laminoare şi influenţa armonicelor superi­oare produse de grupurile redresoare asupra acţionării lor electrice. Sunt evident preocupări în acest sens şi chiar şi unele realizări, însă nu vreau să omit faptul că întîmpinăm încă dificultăţi serioase în privinţa încheie­rii de contracte. RED. : Cauza ? Conf. N. G. : Poate că pentru că în acest domeniu­ există multe institute depar­tamentale care „concurează" serios cercetarea universitară în stabilirea­­ de contracte, poate și fiindcă nu avem la Iași întreprinderi de profil în sectorul respectiv, iar pentru realizarea legăturilor cu al­tele mai îndepărtate sunt ne­cesare deplasări ce ar pre­supune absenţa îndelungată a cadrelor didactice de la catedră. Prof. dr. ing. Ion Bojan : După opinia mea aceasta s-ar putea remedia prin rea­lizarea unui deziderat mai vechi şi anume ca, la fie­care facultate, să existe şi Elena PIETRARU (continuare în pag. a 2-a) i1. i ■ ■ ■ ■ ■ in pagina a 4-a Vietnamul de sudForţele patriotice au ocupat o importantă bază americano-saigoneză COMENTARIUL ZILEI Anglia şi Piaţa comună Paradoxul "f v ■I m n m■ Delegaţii It uri si nmninli ! WIM Sinallste Mii. d­idisi itt isii mailt­i insist!. Si-i Mill mill Mil dt grieltiie in legiuiţi Mill ini Joi dimineaţa, delegaţia de partid şi guvernamentală română, condusă de to­varăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, şi-a încheiat vizita oficială de prietenie pe care a fă­­cut-o în Republica Populară Mongolă la invitaţia Comitetului Central al Partidu­lui Popular Revoluţionar Mongol, a Pre­zidiului Marelui Hural Popular şi a Con­siliului de Miniştri al Republicii Populare Mongole. La plecare, pe aeroportul Buian Uha din Ulan Bator, delegaţia română a fost con­dusă de tovarăşii Jumjaaghiin Tedenbal, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Mongole, Jamsa­­ranghiin Sambu, preşedintele Prezidiului Marelui Hural Popular al R.P. Mongole, de alţi conducători de partid şi de stat mongoli. Pe aeroport se afla un mare număr de cetăţeni din capitala R.P. Mon­gole. Erau, de asemenea, prezenţi membri ai corpului diplomatic acreditaţi în R. P. Mongolă, precum şi personalul Ambasadei române la Ulan Bator. In cadrul ceremoniei oficiale de ple­care au fost intonate Imnul de Stat al Republicii Socialiste România şi Imnul de Stat al Republicii Populare Mongole şi s-au tras 21 de salve de tun. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tova­­răşul Ion Gheorghe Maurer, însoţiţi de tovarăşii Jumjaaghiin Tedenbal şi Jamsa­­ranghiin Sambu, au trecut apoi în revistă­ garda de onoare, aliniată la aeroport. Ur­ grup de pionieri a oferit membrilor de­­gaţiei române buchete de flori.­­ In încheierea solemnităţii de plecare tovarăşul Jamsaranghiin Sambu, preşedinţi­­ele Prezidiului Marelui Hural Popular al Republicii Populare Mongole, şi tova­­răşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedin­­tele Consiliului de Stat al Republicii S­e­cialiste România, au rostit scurta cuvîntă țări. Delegaţia de partid şi guvernamentală română a făcut o escală la Moscova In drum spre patrie, delegaţia de partid şi guvernamentală română, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o escală la Moscova. La aeroportul Vnukovo-2, delegaţia ro­mână a fost întîmpinată de A. N. Kosî­­ghin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., M. A. Suslov, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S., K. V. Rusa­kov, membru al C.C. al P.C.U.S., şef de secţie la C.C. al P.C.U.S., N. N. Rodionov, membru al C.C. al P.C.U.S., locţiitor al ministrului afacerilor externe al U.R.S.S., de alţi activişti de partid şi de stat so­vietici. Au fost, de­ asemenea, prezenţi amba­sadorii la Moscova ai Republicii Populare Chineze, Republicii Populare Democrate Coreene, Republicii Democrate Vietnam, Republicii Populare Mongole, precum şi ambasadorul Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de sud şi ambasadorul Guvernului cam­bodgian de Unitate Naţională. In întîmpinarea delegaţiei au venit, c­ar asemenea, tovarăşul Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vi­cepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, aflat la Moscova cu prilejul participării la şedinţa Comitetului Executiv al C.A.E.R., precum şi Teodor Marinescu, membru al C. C. al P.C.R., ambasadorul Republicii Socialiste România la Moscova, şi membri ai Am­basadei române în U.R.S.S. Cu acest prilej, gazdele sovietice au oferit un prînz în cinstea delegației de partid și guvernamentale române. ÎNAPOIEREA in capitala Joi după-amiază s-a înapoiat în Capi­tală delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, întovără­şit de soţia sa, Elena Ceauşescu, care a făcut vizite oficiale de prietenie în Re­publica Populară Chineză, Republica Populară Democrată Coreeană, Republica, Democrată Vietnam şi Republica Popu­lară Mongolă. Din delegaţie au făcut parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comi­tetului Executiv, al Prezidiului Perma­nent al C.C. al P.C.R., președintele Con­siliului de Miniştri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent, secretar al C. C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-se­cretar al Comitetului municipal Bucu­rești al P. C. R., primarul gene­ral al Capitalei, Ion Iliescu, mem­bru supleant al Comitetului Execu­tiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P. C. R, prim-adjunct al ministrului afacerilor ex­terne. La sosire, pe aeroportul Băneasa, dele­gaţia a fost salutată , de tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Dră­­gănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Du­mitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Stă­­nescu, Mihai Marinescu, împreună cu so­ţiile. Erau prezenţi, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, gene­rali,­­ ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Au fost de faţă V. I. Drozdenko, am­basadorul Uniunii Sovietice, Van Ten-juan, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.P. Chineze, Li Ha Zun, însărcinatul cu afa­ceri ad-interim al R.P.D. Coreene, Hoang Manh Tu, însărcinatul cu afaceri ad-inte­rim al R.D. Vietnam, Buyanghiin Bud, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.P. Mongole în Republica Socialistă Româ­nia, şefii misiunilor diplomatice acredi­taţi în România, alţi membri ai corpului diplomatic. Membrii delegaţiei de partid şi guver­namentale a Republicii Socialiste Româ­nia au fost aşteptaţi pe aeroport de un mare număr de cetăţeni ai Capitalei, care le-au făcut o caldă şi entuziastă primire. Miile de bucureşteni aplaudau şi scandau „P.C.R.—P.C.R.", „Ceauşescu — P.C.R.", „Ceauşescu şi poporul", exprimîndu-şi dragostea fierbinte şi stima faţă de con­ducerea partidului şi statului, faţă de se­cretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, totala adeziune faţă de­ rezultatele rodnice ale vizitei pe care delegaţia a făcut-o în ţările socialiste din Asia. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer au răspuns cu căldură urărilor de bun venit, au strîns mina a numeroşi oameni ai muncii, veniţi în în­tâmpinare. Pionieri şi tineri români, chi­nezi, coreeni, vietnamezi şi mongoli au înconjurat pe secretarul general al parti­dului, pe ceilalţi membri ai delegaţiei,­ oferindu-le buchete de flori. (Agerpres) COMUNICAT COMUN ROMANO-MONGOL privind vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România în Republica Populară Mongolă La invitaţia Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol şi a Guvernului Republicii Populare Mon­gole, între 21 şi 24 iunie 1971, o delegaţie de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialis­te România, a făcut o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Mongolă. In această vizită, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost însoţit de soţia sa, to­varăşa Elena Ceauşescu. In timpul şederii in Republica Popu­lară Mongolă, delegaţia de partid şi gu­vernamentală a României a vizitat între­prinderi industriale şi instituţii de cul­tură din oraşul Ulan Bator, s-a întâlnit cu membrii unei unităţi agricole din ar­­macul central, a luat cunoştinţă de viaţa oamenilor muncii din Republica Popu­lară Mongolă, de realizările lor în con­strucţia socialistă, bucurindu-se pretutin­deni de o primire caldă, tovărăşească. Delegaţia română a exprimat vii mulţu­miri pentru ospitalitatea cu care a fost înconjurată, văzînd în aceasta o manifes­tare a prieteniei frăţeşti care leagă poporul român şi poporul mongol. Intre delegaţiile de partid şi guverna­mentale ale Republicii Socialiste Româ­nia şi Republicii Populare Mongole au avut loc convorbiri, în cursul cărora s-a efectuat un schimb de păreri privind dezvoltarea relaţiilor româno-mongole şi asupra unor probleme de interes co­mun ale vieţii internaţionale şi mişcă­rii comuniste şi muncitoreşti. Convorbirile s-au desfăşurat intr-o at­mosferă tovărăşească, în spirit de prie­tenie şi sinceritate. La convorbiri au participat: — din partea română, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Per­manent al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii So­cialiste România, Manea Mănescu, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent, secretar al Comitetu­lui Central al Partidului Comunist Ro­mân, vicepreședinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român, prim-secretar al Comitetului municipal București, al Partidului Comunist Român, primarul (continuare în pag. a 4-a)

Next