Flacăra Iaşului, iunie 1971 (Anul 27, nr. 7682-7707)
1971-06-25 / nr. 7703
V Y T ) V a Hm xxiîi 4 PAGINI 39 BANI Proletari din toate forile, unifi-va tociri laşului Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Linia de montaj general de la Uzina de reparații auto Iași. COOPERATIVELE AGRICOLE DE DERATE SLAB „PUISUI“ PE UNELE ŞANTIERE DE CONSTRUCŢII In planul de investiţii pentru anul în curs cooperativele agricole de producţie din judeţul nostru şi-au prevăzut un mare număr de obiective, printre care circa 85 de construcţii agrozootehnice, începînd cu magaziile pentru cereale şi terminînd cu adăposturile pentru animale. Mai sînt practic doar două luni pînă la termenul de dare în folosinţă a acestora, aşa că ne putem de acum întreba ce se face pentru ca toamna să ne găsească cu planul îndeplinit integral. Din capul locului trebuie să apreciem că stadiul lucrărilor este în momentul de faţă sub aşteptări. Totuşi, se poate spune că, mai ales în ultima vreme, în unele unităţi ritmul de execuţie s-a înviorat vizibil. Este şi cazul cooperativei agricole din Bălţaţi, care are de ridicat în acest an două grajduri moderne cu un înalt grad de mecanizare. Pentru realizarea lor s-au căutat formele de organizare cele mai convenabile, optîndu-se pînă la urmă în favoarea înfiinţării unui sector de construcţii pe baza forţelor locale. După cum ne informa tov. Vladimir Orlovschi, inginerul constructor care răspunde de aceste probleme, sectorul este de acum in toiul activităţii. El e compus dintr-o echipă de cooperatori pentru recuperarea cărămizilor şi altor materiale din demolări şi din alta alcătuită din circa 30 de meşteri pentru lucrările de construcţia propriu-zise. Unul din grajduri a ajuns la elevaţie şi sunt asigurate toate condiţiile pentru ca în continuare lucrul să avanseze tot mai rapid. In prezent se dă zor cu căratul balastului, iar restul materialelor necesare sunt în majoritate procurate. Sectorul de construcţie de aici nu se rezumă însă doar la obiectivele unităţii. Recent s-au făcut, de exemplu, demersuri pentru preluarea unor lucrări în valoare de peste 3 milioane de lei la Complexul intercooperatist la Lunca pentru îngrăşarea tineretului taurin. în această privinţă, bine organizată este şi cooperativa agricolă din Ţigănaşi. Modul cum lucrează formaţiile specializate şi măsurile pentru asigurarea a tot ce este necesar şantierului de construcţii dau garanţie că şi aici obiectivele planificate vor fi gata la termen sau chiar înainte. La C.A.P. Popricani, în cadrul aceluiaşi consiliu intercooperatist, situaţia este însă cu totul alta. Singurul grajd prevăzut pentru acest an nu este atacat încă şi după cîte se pare conducerea finităţii înclină să-l amine pentru 1972. „Ea ne prea ţine deocamdată cureaua — ne explica tov. Călin Ioniţă, preşedintele cooperativei , întrucît am făcut unele cheltuieli planificate iniţial pentru mai târziu“. E păcat să se renunţe atît de uşor, cu atît mai mult cu cit unele materiale există deja. Sunt de pildă în stoc 15 tone de ciment şi s-au mai plătit alte circa 20 tone care urmează să sosească. S-a adus, de asemenea, balast pentru un sfert din fundaţie şi transportul continuă. Pe de altă parte, cooperativa şi-a confecţionat vreo 30.000 de cărămizi, adică aproape jumătate din necesar. Printr-o reevaluare a posibilităţilor proprii şi cu un eventual sprijin de la nivelul judeţului, credem că s-ar găsi soluţii pentru a se ridica construcţia amintită pînă la stadiul în care ea să poată fi folosită în iarna viitoare, urmând ca în 1972 să se termine amenajările interioare. Acest lucru este foarte necesar deşi se susţine că ar exista totuşi suficient spaţiu de cazare a animalelor. In acestspaţiu" se include însă şi un grajd susţinut de proptele şi care necesită destule cheltuieli pentru a i se e. GRIGORAŞ (continuare In pag. a 2-a) V/.V.VV.'.V.V.V.V.V/.V.V.'.V.V.V.V. CARNET IEȘEAN Lifturi simt. iluzii S-a anunţat public că la Iaşi, se preconizează a se înfiinţa, în cadrul sectoarelor prestatoare de servicii, o activitate anume care să asigure întreţinerea lifturilor la blocurile proprietate personală. Fireşte, o iniţiativă bună, care trebuie, ca atare, salutată. Numai că această noutate ne-a dus cu reflecţia la situaţia lifturilor din blocurile proprietate de stat, la necazurile pe care le întîmpină, din pricina acestora, locatarii blocurilor-turn din Piaţa Unirii, ca de altfel şi locatarii altor blocuri din zona centrală şi unele cartiere ale Iaşului. Pînă în urmă cu citva timp, numeroaselor senzori ale, administraţiilor de blocuri şi comitetelor de locatari, referitoare la funcţionarea necorespunzătoare a lifturilor, I.G.L.L.-ul le răspundea invariabil: „Ce să facem, lifturile sunt de S,i) şi 10 ani, şi, ca orice lucru vechi, se defectează frecvent“. In primăvara aceasta s-a hotărît, în sfîrşit, ca lifturile ce prezintă un grad mai mare de uzură să intre în reparaţii capitale. Lucru ce s-a şi făcut la o seamă de blocuri. Paradoxal însă. Situaţia nu numai că nu s-a îmbunătăţit, ci dimpotrivă. Zilnic, asişti la blocarea lifturilor intre etaje, de cele mai multe ţ ori avînd locatari care, pentru a ieşi din lift, apelează, în fel şi chip, la ajutorul colocatarilor, ca să nu îi* mai vorbim de faptul că nu fare£ Alice OU ATU î* (continuare In pag. a 2-a) f.:.WWWWWMiWIWWWMMWMI A ÎNCEPUT SECERIŞUL ORZULUI Lanurile cu orz ale cooperativei agricole din Răducăneni au primit în cursul zilei de 23 iunie secerătorii. După cum ne-a informat tovarăşul Constantin Călăraşu, secretarul comitetului comunal de partid, recoltatul acestei culturi a început în ferma de la Roșu, condusă de Remus Socol, unde încă din prima zi s-a strîns în clăi orzul de pe 8 hectare. Secerișul continuă. Plenara Comitetului municipal Iaşi al P. C. R. In ziua de 24 iunie 1971, a avut loc plenara Comitetului municipal Iaşi al P.C.R. La lucrările plenarei au luat parte, ca invitaţi, activiştii Comitetului municipal, membri ai comisiei de propagandă şi ai grupului de lectori al Comitetului municipal de partid, secretari ai comitetelor de partid şi ai birourilor organizaţiilor de bază din unităţi economice. La plenară a participat conf. univ. Petre Malomete, secretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. Tov. Ioan Manciuc, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, a propus următoarea ordine de zi, care a fost aprobată în unanimitate: — Preocuparea organelor şi organizaţiilor de partid pentru îmbunătăţirea muncii politico-educative în sprijinul realizării sarcinilor de producţie. — Informare privind modul cum se rezolvă propunerile făcute de comunişti cu prilejul adunărilor pentru dări de seamă şi alegeri în organizaţiile de partid. Raportul prezentat de tov. Pavel Florea, secretar al Comitetului municipal de partid, şi dezbaterile care au urmat, au reliefat experienţa pozitivă a unor organizaţii de partid în desfăşurarea muncii politice în sprijinul producţiei, lipsurile ce se mai manifestă în acest sector de activitate, măsurile necesare pentru înlăturarea lor. Participanţii la dezbateri au venit cu propuneri pentru îmbunătăţirea planului de măsuri. In încheierea dezbaterilor la primul punct al ordinii de zi a luat cuvîntul tovarăşul Petre Malorrtete. Plenara a adoptat un plan de măsuri privind îmbunătăţirea muncii politicoeducative de masă în sprijinul realizării sarcinilor de producţie. Informarea privind modul cum se rezolvă propunerile făcute de comunişti cu prilejul adunărilor pentru dări de seamă şi alegeri în organizaţiile de partid a fost prezentată de tov. Constantin Sorciu, secretar al Comitetului municipal de partid. Plenara a aprobat conţinutul informării prezentate. În pagina a :1~a Interesele cetăţeanului * şi răspunderea celor solicitaţi Intre producţie şi cercetarea ştiinţifică Monolog sau dialog? Amplificarea contribuţiei cercetării ştiinţifice aplicative, ca principal factor de progres şi modernizare este o sarcină primordială a actualului cincinal deoarece, aşa cum arăta tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU la Plenara C.C. al P.C.R. din 10-11 februarie a.c. : „Numai pe baza folosirii cuceririlor ştiinţei în toate domeniile de activitate se poate construi cu succes societatea socialistă multilateral dezvoltată, se poate asigura victoria comunismului“. Vasta operă de industrializare a ţării, dar şi progresul susţinut al tuturor celorlalte ramuri, impun în primul rînd lărgirea bazei energetice a patriei şi aplicarea unor soluţii din domeniul electrotehnicii în cele mai variat® domenii. Ne-am adresat deci unor cadre de la Facultatea de electrotehnică a Instituiriului politehnic ieşean cu rugămintea de a releva cîteva obiective din acest sector important. RED. : Ne interesează îndeosebi conlucrarea cercetătorilor de la catedră cu întreprinderile şi dacă forma contractuală a favorizat aceste relaţii ? Conf. dr. ing Nicolae Gavrilaş, decanul facultăţii . Nu putem spune că nu există astfel de legături şi că ele nu au fost stimulate de aplicarea noului sistem, ca dovadă că cercetătorii noştri continuă cu rezultate bune colaborarea cu Combinatul de îngrăşăminte azotoase de la Tg. Mureş. Ei au încheiat şi contracte noi cu Ţesătoria de mătase »Victoria" din Iaşi în legătură cu studiul posibilităţilor de înlocuire a unor materiale şi aparate din import prin produse indigene. De asemenea, în curs de perfectare sunt şi altele cu Institutul de cercetări piscicole, pentru instalaţii la baraje menite să contribuie la înlăturarea pierderilor unor cantităţi însemnate de peşte, sau cu Combinatul siderurgic din Galaţi referitor la Instalaţii de protecţie a ignitroanelor la laminoare şi influenţa armonicelor superioare produse de grupurile redresoare asupra acţionării lor electrice. Sunt evident preocupări în acest sens şi chiar şi unele realizări, însă nu vreau să omit faptul că întîmpinăm încă dificultăţi serioase în privinţa încheierii de contracte. RED. : Cauza ? Conf. N. G. : Poate că pentru că în acest domeniu există multe institute departamentale care „concurează" serios cercetarea universitară în stabilirea de contracte, poate și fiindcă nu avem la Iași întreprinderi de profil în sectorul respectiv, iar pentru realizarea legăturilor cu altele mai îndepărtate sunt necesare deplasări ce ar presupune absenţa îndelungată a cadrelor didactice de la catedră. Prof. dr. ing. Ion Bojan : După opinia mea aceasta s-ar putea remedia prin realizarea unui deziderat mai vechi şi anume ca, la fiecare facultate, să existe şi Elena PIETRARU (continuare în pag. a 2-a) i1. i ■ ■ ■ ■ ■ in pagina a 4-a Vietnamul de sudForţele patriotice au ocupat o importantă bază americano-saigoneză COMENTARIUL ZILEI Anglia şi Piaţa comună Paradoxul "f v ■I m n m■ Delegaţii It uri si nmninli ! WIM Sinallste Mii. didisi itt isii mailti insist!. Si-i Mill mill Mil dt grieltiie in legiuiţi Mill ini Joi dimineaţa, delegaţia de partid şi guvernamentală română, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi-a încheiat vizita oficială de prietenie pe care a făcut-o în Republica Populară Mongolă la invitaţia Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, a Prezidiului Marelui Hural Popular şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Mongole. La plecare, pe aeroportul Buian Uha din Ulan Bator, delegaţia română a fost condusă de tovarăşii Jumjaaghiin Tedenbal, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Mongole, Jamsaranghiin Sambu, preşedintele Prezidiului Marelui Hural Popular al R.P. Mongole, de alţi conducători de partid şi de stat mongoli. Pe aeroport se afla un mare număr de cetăţeni din capitala R.P. Mongole. Erau, de asemenea, prezenţi membri ai corpului diplomatic acreditaţi în R. P. Mongolă, precum şi personalul Ambasadei române la Ulan Bator. In cadrul ceremoniei oficiale de plecare au fost intonate Imnul de Stat al Republicii Socialiste România şi Imnul de Stat al Republicii Populare Mongole şi s-au tras 21 de salve de tun. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, însoţiţi de tovarăşii Jumjaaghiin Tedenbal şi Jamsaranghiin Sambu, au trecut apoi în revistă garda de onoare, aliniată la aeroport. Ur grup de pionieri a oferit membrilor degaţiei române buchete de flori. In încheierea solemnităţii de plecare tovarăşul Jamsaranghiin Sambu, preşedinţiele Prezidiului Marelui Hural Popular al Republicii Populare Mongole, şi tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Secialiste România, au rostit scurta cuvîntă țări. Delegaţia de partid şi guvernamentală română a făcut o escală la Moscova In drum spre patrie, delegaţia de partid şi guvernamentală română, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o escală la Moscova. La aeroportul Vnukovo-2, delegaţia română a fost întîmpinată de A. N. Kosîghin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., M. A. Suslov, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S., K. V. Rusakov, membru al C.C. al P.C.U.S., şef de secţie la C.C. al P.C.U.S., N. N. Rodionov, membru al C.C. al P.C.U.S., locţiitor al ministrului afacerilor externe al U.R.S.S., de alţi activişti de partid şi de stat sovietici. Au fost, de asemenea, prezenţi ambasadorii la Moscova ai Republicii Populare Chineze, Republicii Populare Democrate Coreene, Republicii Democrate Vietnam, Republicii Populare Mongole, precum şi ambasadorul Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de sud şi ambasadorul Guvernului cambodgian de Unitate Naţională. In întîmpinarea delegaţiei au venit, car asemenea, tovarăşul Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, aflat la Moscova cu prilejul participării la şedinţa Comitetului Executiv al C.A.E.R., precum şi Teodor Marinescu, membru al C. C. al P.C.R., ambasadorul Republicii Socialiste România la Moscova, şi membri ai Ambasadei române în U.R.S.S. Cu acest prilej, gazdele sovietice au oferit un prînz în cinstea delegației de partid și guvernamentale române. ÎNAPOIEREA in capitala Joi după-amiază s-a înapoiat în Capitală delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, întovărăşit de soţia sa, Elena Ceauşescu, care a făcut vizite oficiale de prietenie în Republica Populară Chineză, Republica Populară Democrată Coreeană, Republica, Democrată Vietnam şi Republica Populară Mongolă. Din delegaţie au făcut parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C. C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal București al P. C. R., primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P. C. R, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe. La sosire, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost salutată , de tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, împreună cu soţiile. Erau prezenţi, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, generali, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Au fost de faţă V. I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice, Van Ten-juan, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.P. Chineze, Li Ha Zun, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.P.D. Coreene, Hoang Manh Tu, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.D. Vietnam, Buyanghiin Bud, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.P. Mongole în Republica Socialistă România, şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în România, alţi membri ai corpului diplomatic. Membrii delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România au fost aşteptaţi pe aeroport de un mare număr de cetăţeni ai Capitalei, care le-au făcut o caldă şi entuziastă primire. Miile de bucureşteni aplaudau şi scandau „P.C.R.—P.C.R.", „Ceauşescu — P.C.R.", „Ceauşescu şi poporul", exprimîndu-şi dragostea fierbinte şi stima faţă de conducerea partidului şi statului, faţă de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, totala adeziune faţă de rezultatele rodnice ale vizitei pe care delegaţia a făcut-o în ţările socialiste din Asia. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer au răspuns cu căldură urărilor de bun venit, au strîns mina a numeroşi oameni ai muncii, veniţi în întâmpinare. Pionieri şi tineri români, chinezi, coreeni, vietnamezi şi mongoli au înconjurat pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi membri ai delegaţiei, oferindu-le buchete de flori. (Agerpres) COMUNICAT COMUN ROMANO-MONGOL privind vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România în Republica Populară Mongolă La invitaţia Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol şi a Guvernului Republicii Populare Mongole, între 21 şi 24 iunie 1971, o delegaţie de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Mongolă. In această vizită, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost însoţit de soţia sa, tovarăşa Elena Ceauşescu. In timpul şederii in Republica Populară Mongolă, delegaţia de partid şi guvernamentală a României a vizitat întreprinderi industriale şi instituţii de cultură din oraşul Ulan Bator, s-a întâlnit cu membrii unei unităţi agricole din armacul central, a luat cunoştinţă de viaţa oamenilor muncii din Republica Populară Mongolă, de realizările lor în construcţia socialistă, bucurindu-se pretutindeni de o primire caldă, tovărăşească. Delegaţia română a exprimat vii mulţumiri pentru ospitalitatea cu care a fost înconjurată, văzînd în aceasta o manifestare a prieteniei frăţeşti care leagă poporul român şi poporul mongol. Intre delegaţiile de partid şi guvernamentale ale Republicii Socialiste România şi Republicii Populare Mongole au avut loc convorbiri, în cursul cărora s-a efectuat un schimb de păreri privind dezvoltarea relaţiilor româno-mongole şi asupra unor probleme de interes comun ale vieţii internaţionale şi mişcării comuniste şi muncitoreşti. Convorbirile s-au desfăşurat intr-o atmosferă tovărăşească, în spirit de prietenie şi sinceritate. La convorbiri au participat: — din partea română, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vicepreședinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-secretar al Comitetului municipal București, al Partidului Comunist Român, primarul (continuare în pag. a 4-a)