Flacăra Iaşului, iulie 1971 (Anul 27, nr. 7708-7734)
1971-07-01 / nr. 7708
ANUL XXIll Nr. 7708 JOi 1 mar 1971 4 PAGINI 39 BANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Toate eforturile pentru succesul deplin al lucrărilor agricole de vară! SB Recoltatul păioaselor — la timp şi fără pierderi Ijfi Toată grija pentru continuarea lucrărilor de întreţinere P Strîngerea tuturor resurselor de furaje, acţiune de o deosebită importanţă Şi Condiţii favorabile pentru culturile duble [Hi Legume, în cultură succesivă, pe suprafeţe cît mai mari întreaga noastră economie cunoaşte in prezent o uriaşă desfăşurare de forţe menită să ducă la realizarea deplină a amplului program trasat de partid, pentru ridicarea patriei noastre pe culmi tot mai inalte ale progresului, pentru făurirea unui belşug tot mai substanţial vieţii celor ce muncesc. Nu de mult, lucrătorii unităţilor industriale din judeţul nostru au raportat conducerii partidului, personal tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, că au îndeplinit cu cinci zile mai devreme planul de stat pe semestrul I al anului in curs la producţia globală şi marfă şi la principalele sortimente. Folosind cu pricepere potenţialul uman şi material existent, punînd în valoare rezervele interne ale fiecărei unităţi industriale, colectivele acestora au livrat deja peste plan importante cantităţi de produse destinate consumului Intern şi pentru export. Pină la sfîrşitul lunii iunie, prima lună a verii, oamenii muncii din unităţile industriale au livrat peste , plan o producţie globală şi marfă in valoare de peste 100 de milioane de lei. Anotimp de intense preocupări, vara reprezintă pentru cei din agricultură perioada întrepătrunderii unui mare număr de lucrări, toate cu maximă influenţă asupra producţiei : recoltarea păioaselor, întreţinerea prăşitoarelor, strinsul finurilor, însămînţarea culturilor succesive, furajere şi legumicole, la care se adaugă şi alte acţiuni din pomicultură, viticultură. Activităţi variate şi totodată complexe, ii obligă pe lucrătorii din agricultură la un efort colectiv susţinut, în care prevederilor ştiinţifice trebuie să li se adauge permanent capacitatea de a acţiona prompt, eficient, în confruntarea cu natura. Se prevede în continuare o perioadă umedă, bogată in precipitaţii. Cunoaşterea acestor capricii ale naturii în condiţiile cînd avem de strîns de pe cîmp o vastă şi bogată recoltă de păioase, e de mare importanţă. Preocupat de desfăşurarea în bune condiţii a campaniei de recoltare, de stadiul de vegetaţie al culturilor, în general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului nostru, a consacrat o parte din programul său de lucru din duminica trecută, cîmpului, cunoaşterii situaţiei de fapt, îndicînd măsuri1® ce trebuie luate pentru ca întreaga recoltă să ajungă în hambare, pentru ca pe suprafeţe cit mai întinse să rodească din plin recoltele succesive de legume şi furaje. Dind o înaltă apreciere vizitei delegaţiei de partid si guvernamental a Republicii Socialiste România in ţările socialiste din Asia şi ciorchină întrutotul strălucita contribuţie adusă la întărirea unităţii ţarilor socialiste, la promovarea unei politici de pace şi destindere internaţională, oamenii muncii din agricultura judeţului nostru s-au angajat, prin telegramele adresate conducerii partidului, personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu, că nu-şi vor precupeţi eforturile pentru efectuarea la timp şi in bune condiţii a tuturor lucrărilor din campania agricolă de vară. Prîngerea la timp şi fără pierderi a recoltei de păioase, în bogăţia căreia sunt înmănunchiate strădania şi priceperea mecanizatorilor, ţăranilor cooperatori, specialiştilor care au efectuat la timp şi de calitate mai bună pregătirea terenului, însăminţările, care au fertilizat suplimentar şi erbicidat însemnate suprafeţe constituie un prilej de afirmare a înaltei conştiinţe patriotice care caracterizează pe oamenii muncii de pe ogoare. Este o datorie de onoare pentru fiecare lucrător din agricultură de a lua şi în această campanie cele mai eficiente măsuri pentru ca fiecare bob din prima recoltă a noului cincinal să ajungă în hambare. Faptul că într-o perioadă scurtă de timp trebuie să se execute un volum aşa de mare de muncă, reclamă o înaltă răspundere din partea celor care conduc procesul de producţie din unităţile agricole de stat şi cooperatiste, din S.M.A.-uri pentru o exemplară organizare a muncii. Reuşita acestei importante „bătălii" ancorează cu adincă responsabilitate organele comunale de partid şi de stat, organizaţiile de bază ale P.C.R. intr-o amplă şi eficientă muncă politică de conducere şi îndrumare care trebuie să se soldeze cu efectuarea la timp şi de calitate a întregii game de lucrări de vară. La primul punct pe agenda de lucru a oamenilor muncii din agricultură continuă să stea întreţinerea culturilor. Din moşi-strămoşi se cunoaşte că o prăşilă la timp face cît o ploaie bună, dar niciodată o ploaie bună nu ţine locul unei praşile. Cei care nu obosesc acum la întreţinerea culturilor nu vor obosi nici la strîngerea recoltelor. De aceea experienţa unităţilor fruntaşe în lupta pentru recolte bogate, unităţi care au încheiat de mult praşila a doua şi au trecut la executarea celei de a treia, trebuie să fie urmat fără întîrziere de toate cooperativele agricole. Nici un petec de cultură prăşitoare nu trebuie lăsat pradă buruienilor. Numărul ridicat de praşile executate culturilor prăşitoare, de 3 şi chiar de 4, reprezintă cartea de vizită a fiecărui lucrător din agricultură. Ne mai despart puţine zile de declanşarea pe front larg a recoltărilor. In unele unităţi acţiunea a fost deja începută, forţe însemnate trecînd la secerişul orzului. Faptul că într-o perioadă scurtă de timp trebuie să se execute secerişul, treierişul, arăturile, însămînţarea culturilor duble, im pront vinere In nan. a 3-a. Ieri s-au desfăşurat în judeţul nostru, ca şi în întreaga ţară, festivităţile „Zilei învăţătorului“ care au intrat în rindul manifestărilor tradiţionale, consacrate cadrelor didactice din învăţămîntul de toate gradele. La Casa de cultură a tineretului şi studenţilor din Iaşi, unde au participat cadre didactice din acest municipiu,*a luat parte tovarăşul Miu Dobrescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetuluijudeţean de partid, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. A fost, de asemenea, de faţă tov. loan Manciuc, membru al biroului Comitetului judeţean de partid, prim-secretar al Comitetului municipal Iaşi al P.C.R., primarul municipiului. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de tov. loan Manciuc, care a arătat, importanţa acestei sărbătoriri, ce demonstrează, înalta preţuire de care se bucură cadrele didactice din ţara noastră din partea partidului şi a întregului popor. S-a dat apoi citire celor onoraţi cu distincţii (titluri, ordine şi medalii) : Titlul de „Profesor emerit": Inocenţiu Mălăreanu ; titlul de „învăţător emerit" : Mihai Alexandrescu ; „Ordinul muncii" clasa a II-a: prof. Margareta Năstase, directoarea Liceului nr. 2 din Iaşi ; „Ordinul muncii" clasa a IlI-a : prof. Elisabeta Alexandrescu (Liceul pedagogic Iaşi), prof. Gheorghe N. Herghelegiu (Liceul Paşcani), prof. Aurora Tudose, directoarea Casei corpului didactic ; Ordinul „Meritul cultural“ clasa a IlI-a : Maria Petrică, învăţătoare Şcoala generală Dumbrăviţa — Ruginoasa, prof. Georgeta Scutari (Liceul de muzică Iaşi); Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa a V-a : Elena Dimitriu, maistră Liceul nr. 2 Iaşi ; „Medalia muncii": Ion Agachi, directorul Liceului nr. 5 Iaşi, Mihai Alexandru, Şcoala generală nr. 23 Iaşi, Cornelia Ciobotaru, Grădiniţa nr. 12 Iaşi, Anatolie Iancu, maistru-instructor, Şcoala generală nr. 22 Iaşi, Maria Iftimie, învăţătoare, Liceul pedagogic Iaşi, Ecaterina Lupca, profesoară, Şcoala generală din Dobrovăţ, Mihai Patraş, director adjunct la Liceul din Răducăneni, Hareta Tiron, directoarea Şcolii generale nr. 11 Iaşi, Petru Vladcovschi, Şcoala generală Vînători — Popricani. In continuare au fost decernate titlurile de : educatoare, învăţător, profesor şi maistru-instructor evidenţiaţi, gradaţia de merit, diplome şi insigne celor ce s-au distins în activitatea pionierească. In numele cadrelor didactice au mulţumit din toată inima pentru distincţiile primite prof. Aurora Tudose, directoarea Casei corpului didactic, Sevastica Buruiană, directoarea Casei de copii de la Bucium, Cornelia Ciobotaru, directoarea Grădiniţei de copii nr 12, care au scos totodată în evidenţă condiţiile create azi prin grija partidului şi statului nostru învăţămîntului de toate gradele, exprimîndu-şi recunoştinţa şi hotărîrea de a răspunde cu cinste solicitudinii de care se bucură, cerinţelor actuale ale pregătirii de cadre necesare patriei socialiste. A luat apoi cuvîntul tovarăşul Miu Dobrescu care a transmis participanţilor, ca şi tuturor slujitorilor şcolii din judeţul nostru, un cordial salut din partea Corni* (continuare In pag.12-a) In municipiul şi judeţul Iaşi Sărbătorirea „Zilei învăţătorului TELEGRAMĂ Comitetului Central al Partidului Comunist Român Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU BUCUREŞTI Cadrele didactice din cuprinsul municipiului Iaşi, participante la tradiţionala sărbătoare a „Zilei învăţătorului“, aduc omagiul lor cald şi sincer Partidului Comunist Român, dumneavoastră personal, iubite tovarăşe secretar general, şi îşi exprimă gratitudinea, ataşamentul profund şi sentimentele celei mai alese recunoştinţe pentru politica clarvăzătoare promovată cu fermitate în scopul dezvoltării multilaterale a socialismului pe pămîntul străbun al ţării, pentru preocuparea, permanent manifestată, de modernizare şi perfecţionare continuă a învăţămîntului de toate gradele, pentru grija şi preţuirea acordate de partid şi de stat tuturor slujitorilor şcolii, întregul corp profesoral din municipiul Iaşi, animat de încrederea neţărmurită în justeţea politicii marxist-leniniste a partidului şi statului nostru, manifestind pasiune, devotament şi un înalt spirit al responsabilităţii sociale cu care este investit, a muncit cu dăruire şi entuziasm şi este hotărît să-şi consacre şi pe viitor toate energiile, întreaga sa capacitate de muncă, ridicării necontenite a competenţei şi măiestriei pedagogice, înarmării cu temeinice şi solide cunoştinţe de cultură generală şi de specialitate, cu tot ce a dobîndit mai de preţ geniul uman şi educării tinerei generaţii în spiritul celor mai nobile idealuri. Ca purtători înflăcăraţi ai cuvîntului partidului, ne vom strădui ca prin întreaga noastră activitate să sădim în inima şi mintea tineretului şcolar, o dată cu marile valori ale ştiinţei şi culturii, dragostea faţă de muncă, iubirea nestrămutată faţă de patrie şi partid, încrederea în capacitatea creatoare a poporului nostru, sentimentul de mîndrie patriotică faţă de tradiţiile înaintate şi realizările remarcabile obţinute în anii socialismului, dorinţa fermă de a duce mai departe opera de edificare a societăţii socialiste şi comuniste. Bind glas sentimentelor şi convingerilor de înaltă preţuire de care sunt animaţi slujitorii şcolii ieşene, folosim acest moment înălţător prilejuit de sărbătorirea „Zilei învăţătorului“ pentru a asigura conducerea de partid şi pe dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, de ataşamentul profund al cadrelor didactice din municipiul Iaşi faţă de politica internă şi externă a partidului şi statului român. Sîntem mîndri că recenta vizită oficială a delegaţiei de partid şi guvernamentale a ţării noastre, condusă de dumneavoastră în ţările socialiste din Asia, a evidenţiat încă o dată prestigiul de care se bucură România pe plan internaţional, contribuind la întărirea prieteniei ţărilor socialiste frăţeşti, a partidelor comuniste şi muncitoreşti, la crearea unui climat de pace şi progres pe toate meridianele globului. Vă încredinţăm că ne vom angaja activ în valorificarea deplină a capacităţii creatoare a fiecăruia dintre noi şi ne vom înscrie efectiv şi statornic pe coordonatele programului de perfecţionare a societăţii noastre socialiste, de ridicare continuă a nivelului propriei noastre pregătiri metodico-ştiinţifice şi profesionale, că vom depune şi în viitor toate eforturile în vederea realizării unui învăţămînt modern, riguros ştiinţific, orientat spre sincronizarea pregătirii multilaterale a elevilor cu cea practică-productivă, subordonînd întreaga activitate din şcoală şi extraşcolară dinamicii formării omului nou, demn de preţioasa moştenire transmisă lui prin eforturile tuturor generaţiilor ce i-au premers, capabil să înalţe România pe noi şi noi trepte de civilizaţie şi progres. PARTICIPANŢII IA SĂRBĂTORIREA „ZILEI ÎNVĂŢĂTORULUI“ IAŞI . .................. III . ! II ( I I I I I . ] în pagina a a-a : Un strălucit exemplu [ ■ de slujire a cauzei păcii ■ , şi socialismului Aprobare deplină faţă de rezul- ■ - tatele vizitei făcute de delegaţia de partid şi guvernamentală română, în ţările socialiste din Asia ■ ” ..................................................................................... Vizita preşedintelui Consiliului de Stat al României, NICOLAE CEAUŞESCU, în Finlanda Convorbiri oficiale între preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Finlanda, In dimineaţa zilei de 30 iunie, la Palatul prezidenţial din Helsinki au avut loc convorbiri oficiale între preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Finlanda, Urho Kekkonen. Din partea română, la convorbiri au participat: Janos Fazekas, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Măfiescu, ministrul afacerilor externe, Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilorde maşini, Mircea Bălănescu, ambasadorul Republicii Socialiste România la Helsinki, Constantin Mitea, consilier, Cornel Vladu, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea finlandeză, au participat: Ahti Karjalainen, primul ministru, Vaino Leskinen, ministrul afacerilor externe, Richard Totterman, secretar de stat în M.A.E., Risto Hyvarinen, şeful Direcţiei politice din M.A.E., Pentti Uusivirta, şeful Direcţiei comerţului exterior din M.A.E., Kaarlo Veikko Makela, ambasadorul Finlandei la Bucureşti. In cursul convorbirilor, a fost subliniat că evoluţia pozitivă pe care o cunosc relaţiile multilaterale româno-finlandeze, a fost relevată dorinţa ambelor părţi de a dezvolta aceste relaţii. De asemenea, s-a făcut un schimb de păreri în legătură cu unele aspecte ale vieţii internaţionale actuale. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă caldă, prietenească, de stimă şi înţelegere reciprocă. Urho Kekkonen intîlnire cu membri ai Parlamentului finlandez La începutul celei de-a doua zile a vizitei sale în Finlanda, preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, s-a întîlnit cu preşedintele Parlamentului, Rafael Paasio, şi cu alţi membri ai forului legislativ suprem finlandez. Împreună cu şeful statului român se aflau tovarăşii Janos Fazekas, Corneliu Mănescu, Ioan Avram şi ambasadorul româniei, în Finlanda, Mircea Bălănescu. In cursul vizitei la Parlament, preşedintele Nicolae Ceauşescu a fost însoţit de Vaino Leskinen, ministrul afacerilor externe, Olavi J. Mattila, ministrul comerţului exterior, Olavi Salonen, ministrul industriei, Kaarlo Makela, ambasadorul Finlandei în România, de ministrul plenipotenţiar Heikki Hannikainen, şeful protocolului, şi de generalmaior Ermei Kanninen. La intrarea în Parlament, preşedintele Nicolae Ceauşescu a fost întîmpinat cordial de preşedintele Parlamentului, Rafael Paasio, liderul Partidului Socialist- Democrat, de prim-vicepreşedintele Johannes Virolainen şi de alţi înalţi reprezentanţi ai forului legislativ suprem. Oaspeţilor români le-au fost prezentaţi preşedinţii comisiilor Parlamentului. Exprimîndu-şi satisfacţia pentru această vizită, Rafael Paasio a adresat preşedintelui Nicolae Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi, o caldă urare de bun venit. Sunt convins — a spus el — că vizita dumneavoastră va prilejui un schimb de opinii asupra multor probleme, în interesul naţiunilor noastre, al tuturor popoarelor. In continuare, Rafael Paasio a prezentat activitatea şi structura Parlamentului, subliniind rolul şi importantele sale atribuţii în viaţa politică a ţării. Răspunzînd, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus: Aş dori să mulţumesc domnului preşedinte al Parlamentului pentru salutul ce mi-a fost adresat. îmi exprim satisfacţia pentru faptul că, în cadrul vizitei pe care o facem în Finlanda, putem să cunoaştem unele aspecte reprezentative din activitatea Parlamentului finlandez. De asemenea, îmi exprim satisfacţia că între Parlamentul finlandez şi Marea Adunare Naţională a României există relaţii bune şi, după cum ştim, domnul preşedinte urmează să viziteze ţara noastră, în fruntea unei delegaţii. Noi apreciem mult rolul parlamentelor în viaţa popoarelor şi considerăm că în rezolvarea problemelor europene, cum ar fi, de pildă, cea a securităţii pe continentul nostru, parlamentele pot juca un rol important. Sunt convins că dezvoltarea relaţiilor dintre parlamentele noastre, dintre popoarele noastre va contribui la realizarea unei colaborări strînse între România şi Finlanda, în toate domeniile de activitate. Sper că vizita pe care o facem înprezent in Finlanda va servi acestui scop. Oaspeţii români vizitează apoi clădirea Parlamentului pe care finlandezii au ridicat-o în urmă cu patru decenii — în primii ani după proclamarea Finlandei ca stat suveran şi în strînsă legătură cu acest eveniment. In sala de şedinţe a deputaţilor, preşedintele Rafael Paasio informează despre structura Parlamentului, alcătuit acum din reprezentări şi a opt partide politice. Oaspeţii vizitează în continuare sala în care au loc reuniunile conferinţei Preşedinţiei Parlamentului. Şeful statului român se interesează de activitatea şi atribuţiile acestui organism, alcătuit din preşedintele, prim-vicepreşedintele, vicepreşedintele şi secretarul general al Parlamentului, şi din preşedinţii diferitelor comisii. Acest organism are misiunea de a organiza lucrările Parlamentului şi de a înainta spre dezbatere diferite propuneri. Oaspeţii români au trecut apoi în cabinetul preşedintelui Camerei. Aici, preşedintele Nicolae Ceauşescu semnează in cartea de onoare, rezervată marilor personalităţi care vizitează Parlamentul. La încheierea vizitei, preşedintele Parlamentului, Rafael Paasio, exprimă încă o dată calde mulţumiri pentru onoarea de a fi primit vizita preşedintelui Nicolae Ceauşescu. I Vizita la Consiliul Municipal al capitalei Finlandei Miercuri la amiază, preşedintele Nicolae Ceauşescu, soţia sa, Elena Ceauşescu, şi persoanele oficiale care îl însoţesc, împreună cu preşedintele Urho Kekkonen au fost oaspeţii Consiliului Municipal al capitalei finlandeze. La sosirea la Palatul Primăriei — unuldin edificiile monumentale, de o deosebită valoare arhitectonică ale oraşului — înalţii oaspeţi au fost întîmpinaţi de preşedintele Consiliului Municipal Helsinki, J. Saukkonen, de primarul Teuvo Aura şi de ceilalţi membri ai Consiliului. Preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi soţiei sale, Elena Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi le-au fost prezentate activitatea administraţiei locale, problemele cele mai importante care-i preocupă pe edili, precum şi cîteva lucrări valoroase de artă, special amenajate în incintă pentru a accentua cadrul sărbătoresc al primirii. Cu prilejul vizitei în Finlanda a şefului statului român, preşedintele Consiliului Municipal Helsinki, J. Saukkonen, a oferit, în onoarea înaltului oaspete român şi a soţiei sale, un dejun oficial. Au participat tovarăşii Janos Fazekas, Corneliu Mănescu, Ioan Avram, Mircea Bălănescu, ambasadorul României în Finlanda, fost prezenţi preşedintele Consiliul Est de Miniştri, Ahti Karjalainen, ministrul de externe, Vaino Leskinen, alţi membri ai guvernului şi ai Consiliului Municipal, precum şi ambasadorul Finlandei la Bucureşti, Kaarlo Makela. Salutînd pe înalţii oaspeţi români, preşedintele Consiliului Municipal a spus: Stimate domnule preşedinte şi doamnă Ceauşescu, Vă adresez dumneavoastră şi celor care vă însoţesc, un cordial bun venit în capitala ţării noastre. Vizita dumneavoastră în Helsinki face ca ţara dumneavoastră să fie tot mai cunoscută locuitorilor oraşului nostru, care au multe lucruri plăcute (continuare In pag. a 4-a) PAUL Prezidiul adunării de la Iaşi cu prilejul „Zilei învăţătorului“.