Flacăra Iaşului, iulie 1971 (Anul 27, nr. 7708-7734)

1971-07-01 / nr. 7708

ANUL XXIll Nr. 7708 JOi 1 mar 1971 4 PAGINI 39 BANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Toate eforturile pentru succesul deplin al lucrărilor agricole de vară! SB Recoltatul păioaselor — la timp şi fără pierderi Ijfi Toată grija pentru continuarea lucrărilor de întreţinere P Strîngerea tuturor resurselor de furaje, acţiune de o deosebită importanţă Şi Con­diţii favorabile pentru culturile duble [Hi Legume, în cultură succesivă, pe suprafeţe cît mai mari întreaga noastră economie cunoaşte in prezent o uriaşă desfăşurare de forţe menită să ducă la realizarea deplină a amplului program trasat de partid, pentru ridicarea patriei noastre pe culmi tot mai inal­te ale progresului, pentru fău­rirea unui belşug tot mai sub­stanţial vieţii celor ce mun­cesc. Nu de mult, lucrătorii unităţilor industriale din jude­ţul nostru au raportat condu­cerii partidului, personal tova­răşului NICOLAE CEAUŞESCU, că au îndeplinit cu cinci zile mai devreme planul de stat pe semestrul I al anului in curs la producţia globală şi marfă şi la principalele sorti­mente. Folosind cu pricepere potenţialul uman şi material existent, punînd în valoare re­zervele interne ale fiecărei u­­nităţi industriale, colectivele a­­cestora au livrat deja peste plan importante cantităţi de produse destinate consumului Intern şi pentru export. Pină la sfîrşitul lunii iunie, prima lună a verii, oamenii muncii din unităţile industriale au li­vrat peste , plan o producţie globală şi marfă in valoare de peste 100 de milioane de lei. Anotimp de intense preocu­pări, vara reprezintă pentru cei din agricultură perioada întrepătrunderii unui mare nu­măr de lucrări, toate cu ma­ximă influenţă asupra produc­ţiei : recoltarea păioaselor, în­treţinerea prăşitoarelor, strinsul finurilor, însămînţarea culturi­lor succesive, furajere şi legu­micole, la care se adaugă şi alte acţiuni din pomicultură, viticultură. Activităţi variate şi totodată complexe, ii obligă pe lucrătorii din agricultură la un efort colectiv susţinut, în care prevederilor ştiinţifice tre­buie să li se adauge perma­nent capacitatea de a acţiona prompt, eficient,­ în confrunta­rea cu natura. Se prevede în continuare o perioadă umedă, bogată in precipitaţii. Cunoaşterea aces­tor capricii ale naturii în con­diţiile cînd avem de strîns de pe cîmp o vastă şi bogată re­coltă de păioase, e de mare importanţă. Preocupat de des­făşurarea în bune condiţii a campaniei de recoltare, de sta­diul de vegetaţie al culturilor, în general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului nostru, a consa­crat o parte din programul său de lucru din duminica trecută, cîmpului, cunoaşterii situaţiei de fapt, îndicînd măsuri1® ce trebuie luate pentru ca întrea­ga recoltă să ajungă în ham­bare, pentru ca pe suprafeţe cit mai întinse să rodească din plin recoltele succesive de le­gume şi furaje. Dind o înaltă apreciere vi­zitei delegaţiei de partid si guvernamental a Republicii Socialiste România in ţările­ so­­cialiste din Asia şi ciorchină întrutotul strălucita contribuţie adusă la întărirea unităţii ţa­rilor socialiste, la promovarea unei politici de pace şi des­tindere internaţională, oamenii muncii din agricultura judeţu­lui nostru s-au angajat, prin telegramele adresate conduce­rii partidului, personal tovară­şului Nicolae Ceauşescu, că nu-şi vor precupeţi eforturile pentru efectuarea la timp şi in bune condiţii a tuturor lu­crărilor din campania agricolă de vară. Prîngerea la timp şi fără pierderi a recoltei de pă­ioase, în bogăţia căreia sunt înmănunchiate strădania şi priceperea mecanizatorilor, ţă­ranilor cooperatori, specialişti­lor care au efectuat la timp şi de calitate mai bună pre­gătirea terenului, însăminţările, care au fertilizat suplimentar şi erbicidat însemnate supra­feţe constituie un prilej de a­­firmare a înaltei conştiinţe pa­triotice care caracterizează pe oamenii muncii de pe ogoare. Este o datorie de onoare pen­tru fiecare lucrător din agri­cultură de a lua şi în această campanie cele mai eficiente măsuri pentru ca fiecare bob din prima recoltă a noului cin­cinal să ajungă în hambare. Faptul că într-o perioadă scurtă de timp trebuie să se exe­cute un volum aşa de mare de muncă, reclamă o înaltă răs­pundere din partea celor care conduc procesul de producţie din unităţile agricole de stat şi cooperatiste, din S.M.A.-uri pentru o exemplară organi­zare a muncii. Reuşita acestei importante „bătălii" ancorează cu adincă responsabilitate or­ganele comunale de partid şi de stat, organizaţiile de bază ale P.C.R. intr-o amplă şi e­­ficientă muncă politică de con­ducere şi îndrumare care tre­buie să se soldeze cu efectua­rea la timp şi de calitate a întregii game de lucrări de vară. La primul punct pe agenda de lucru a oamenilor muncii din agricultură continuă să stea întreţinerea culturilor. Din moşi-strămoşi se cunoaşte că o prăşilă la timp face cît o ploaie bună, dar niciodată o ploaie bună nu ţine locul unei praşile. Cei care nu o­­bosesc acum la întreţinerea culturilor nu vor obosi nici la strîngerea recoltelor. De aceea experienţa unităţilor fruntaşe în lupta pentru recolte bogate, unităţi care au încheiat de mult praşila a doua şi au tre­cut la executarea celei de a treia, trebuie să fie urmat fă­ră întîrziere de toate coopera­tivele agricole. Nici un petec de cultură prăşitoare nu tre­buie lăsat pradă buruienilor. Numărul ridicat de praşile e­­xecutate culturilor prăşitoare, de 3 şi chiar de 4, reprezintă cartea de vizită a fiecărui lu­crător din agricultură. Ne mai despart puţine zile de declanşarea pe front larg a recoltărilor. In unele unităţi ac­ţiunea a fost deja începută, forţe însemnate trecînd la se­cerişul orzului. Faptul că în­tr-o perioadă scurtă de timp trebuie­ să se execute seceri­şul, treierişul, arăturile, însă­mînţarea culturilor duble, im­­ pront vinere In nan. a 3-a. ­­ Ieri s-au desfăşurat în judeţul nostru, ca şi în întreaga ţară, festivităţile „Zilei învăţătorului“ care au intrat în rindul manifestărilor tradiţionale, consacrate ca­drelor didactice din învăţămîntul de toate gradele. La Casa de cultură a tineretului şi stu­denţilor din Iaşi, unde au participat ca­dre didactice din acest municipiu,*a luat parte tovarăşul Miu Dobrescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului­­judeţean de partid, preşedintele Comite­tului executiv al Consiliului popular ju­deţean. A fost, de asemenea, de faţă tov. loan Manciuc, membru al biroului Comite­tului judeţean de partid, prim-secretar al Comitetului municipal Iaşi al P.C.R., primarul municipiului. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de tov. loan Manciuc, care a arătat, impor­tanţa acestei sărbătoriri, ce demonstrea­ză, înalta preţuire de care se bucură ca­drele didactice din ţara noastră din par­tea partidului şi a întregului popor. S-a dat apoi citire celor onoraţi cu dis­tincţii (titluri, ordine şi medalii) : Titlul de „Profesor emerit": Inocenţiu Mălărea­­nu ; titlul de „învăţător emerit" : Mihai Alexandrescu ; „Ordinul muncii" clasa a II-a: prof. Margareta Năstase, di­rectoarea Liceului nr. 2 din Iaşi ; „Ordinul muncii" clasa a IlI-a : prof. Eli­sabeta Alexandrescu (Liceul pedagogic Iaşi), prof. Gheorghe N. Herghelegiu (Li­ceul Paşcani), prof. Aurora Tudose, direc­toarea Casei corpului didactic ; Ordinul „Meritul cultural“ clasa a IlI-a : Maria Petrică, învăţătoare Şcoala generală Dum­­brăviţa — Ruginoasa, prof. Georgeta Scu­tari­ (Liceul de muzică Iaşi); Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" cla­sa a V-a : Elena Dimitriu, maistră Liceul nr. 2 Iaşi ; „Medalia muncii": Ion Agachi, directorul Liceului nr. 5 Iaşi, Mihai Ale­xandru, Şcoala generală nr. 23 Iaşi, Cor­nelia Ciobotaru, Grădiniţa nr. 12 Iaşi, Anatolie Iancu, maistru-instructor, Şcoala generală nr. 22 Iaşi, Maria Iftimie, învă­ţătoare, Liceul pedagogic Iaşi, Ecaterina Lupca, profesoară, Şcoala generală din Dobrovăţ, Mihai Patraş, director adjunct la Liceul din Răducăneni, Hareta Tiron, directoarea Şcolii generale nr. 11 Iaşi, Petru Vladcovschi, Şcoala generală Vînă­­tori — Popricani. In continuare au fost decernate titlu­rile de : educatoare, învăţător, profesor şi maistru-instructor evidenţiaţi, gradaţia de merit, diplome şi insigne celor ce s-au distins în activitatea pionierească. In numele cadrelor didactice au mul­ţumit din toată inima pentru distincţiile primite prof. Aurora Tudose, directoarea Casei corpului didactic, Sevastica Buru­iană, directoarea Casei de copii de la Bu­cium, Cornelia Ciobotaru, directoarea Grădiniţei de copii nr 12, care au scos totodată în evidenţă condiţiile create azi prin grija partidului şi statului nostru învăţămîntul­ui de toate gradele, expri­­mîndu-şi recunoştinţa şi hotărîrea de a răspunde cu cinste solicitudinii de care se bucură, cerinţelor actuale ale pregă­tirii de cadre necesare patriei socialiste. A luat apoi cuvîntul tovarăşul Miu Do­brescu care a transmis participanţilor, ca şi tuturor slujitorilor şcolii din judeţul nostru, un cordial salut din partea Corni* (continuare In pag.1­2-a) In municipiul şi judeţul Iaşi Sărbătorirea „Zilei învăţătorului TELEGRAMĂ Comitetului Central al Partidului Comunist Român Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU BUCUREŞTI Cadrele didactice din cuprinsul municipiului Iaşi, participante la tradiţionala sărbătoare a „Zilei învăţătorului“, aduc omagiul lor cald şi sincer Partidului Comunist Român, dumneavoastră personal, iubite tovarăşe secretar general, şi îşi exprimă gratitudinea, ataşamentul profund şi sentimentele celei mai alese recunoştinţe pentru politica clarvăzătoare promovată cu fermitate în scopul dezvoltării multilaterale a socialismului pe pămîntul străbun al ţării, pentru preocuparea, permanent manifestată, de modernizare şi perfecţionare continuă a învăţămîntului de toate gradele, pentru grija şi preţuirea acordate de partid şi de stat tuturor slujitorilor şcolii, întregul corp profesoral din municipiul Iaşi, animat de încre­derea neţărmurită în justeţea politicii marxist-leniniste a partidului şi statului nostru, manifestind pasiune, devotament şi un înalt spirit al responsabilităţii sociale cu care este investit, a muncit cu dăruire şi entuziasm şi este hotărît să-şi consacre şi pe viitor toate energiile, întreaga sa capacitate de muncă, ridi­cării necontenite a competenţei şi măiestriei pedagogice, înarmării cu temei­nice şi solide cunoştinţe de cultură generală şi de specialitate, cu tot ce a dobîndit mai de preţ geniul uman şi educării tinerei generaţii în spiritul celor mai nobile idealuri. Ca purtători înflăcăraţi ai cuvîntului partidului, ne vom strădui ca prin întreaga noastră activitate să sădim în inima şi mintea tine­retului şcolar, o dată cu marile valori ale ştiinţei şi culturii, dragostea faţă de muncă, iubirea nestrămutată faţă de patrie şi partid, încrederea în capa­citatea creatoare a poporului nostru, sentimentul de mîndrie patriotică faţă de tradiţiile înaintate şi realizările remarcabile obţinute în anii socialismului, dorinţa fermă de a duce mai departe opera de edificare a societăţii socialiste şi co­muniste. Bind glas sentimentelor şi convingerilor de înaltă preţuire de care sunt animaţi slujitorii şcolii ieşene, folosim acest moment înălţător prilejuit de săr­bătorirea „Zilei învăţătorului“ pentru a asigura conducerea de partid şi pe dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, de ataşamentul pro­fund al cadrelor didactice din municipiul Iaşi faţă de politica internă şi externă a partidului şi statului român. Sîntem mîndri că recenta vizită oficială a delegaţiei de partid şi guver­namentale a ţării noastre, condusă de dumneavoastră în ţările socialiste din Asia, a evidenţiat încă o dată prestigiul de care se bucură România pe plan internaţional, contribuind la întărirea prieteniei ţărilor socialiste frăţeşti, a parti­delor comuniste şi muncitoreşti, la crearea unui climat de pace şi progres pe toate meridianele globului. Vă încredinţăm că ne vom angaja activ în valorificarea deplină a capaci­tăţii creatoare a fiecăruia dintre noi şi ne vom înscrie efectiv şi statornic pe coordonatele programului de perfecţionare a societăţii noastre socialiste, de ridi­care continuă a nivelului propriei noastre pregătiri metodico-ştiinţifice şi pro­fesionale, că vom depune şi în viitor toate eforturile în vederea realizării unui învăţămînt modern, riguros ştiinţific, orientat spre sincronizarea pregătirii multi­laterale a elevilor cu cea practică-productivă, subordonînd întreaga activitate din şcoală şi extraşcolară dinamicii formării omului nou, demn de preţioasa moştenire transmisă lui prin eforturile tuturor generaţiilor ce i-au premers, capabil să înalţe România pe noi şi noi trepte de civilizaţie şi progres. PARTICIPANŢII IA SĂRBĂTORIREA „ZILEI ÎNVĂŢĂTORULUI“ IAŞI . .................. I­I­I . ! I­I ( I I I I I . ] în pagina a a-a :­­ Un strălucit exemplu [ ■ de slujire a cauzei păcii ■ , şi socialismului Aprobare deplină faţă de rezul- ■ - tatele vizitei făcute de delegaţia de partid şi guvernamentală română, în ţările socialiste din Asia ■ ” ..................................................................................... Vizita preşedintelui Consiliului de Stat al României, NICOLAE CEAUŞESCU, în Finlanda Convorbiri oficiale între preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Finlanda, In dimineaţa zilei de 30 iunie, la Pala­tul prezidenţial din Helsinki au avut loc convorbiri oficiale între preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialis­te România, Nicolae Ceauşescu, şi preşe­dintele Republicii Finlanda, Urho Kek­kon­en. Din partea română, la convorbiri au participat: Janos Fazekas, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mă­­fiescu, ministrul afacerilor externe, Ioan Avram, ministrul industriei construcţii­lor­de maşini, Mircea Bălănescu, ambasado­rul Republicii Socialiste România la Hel­sinki, Constantin Mitea, consilier, Cornel Vladu, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea finlandeză, au participat: Ahti Karjalainen, primul ministru, Vai­­no Leskinen, ministrul afacerilor externe, Richard Totterman, secretar de stat în M.A.E., Risto Hyvarinen, şeful Direcţiei politice din M.A.E., Pentti Uusivirta, şeful Direcţiei comerţului exterior din M.A.E., Kaarlo Veikko Makela, amba­sadorul Finlandei la Bucureşti. In cursul convorbirilor, a fost subliniat că evoluţia pozitivă pe care o cunosc re­laţiile multilaterale româno-finlandeze, a fost relevată dorinţa ambelor părţi de a dezvolta aceste relaţii. De asemenea, s-a făcut un schimb de păreri în legătură cu unele aspecte ale vieţii internaţionale actuale. Convorbirile s-au desfăşurat într-o at­mosferă caldă, prietenească, de stimă şi înţelegere reciprocă. Urho Kekkonen intîlnire cu membri ai Parlamentului finlandez La începutul celei de-a doua zile a vizitei sale în Finlanda, preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, s-a întîlnit cu preşedintele Parlamentului, Rafael Paasio, şi cu alţi membri ai forului legislativ suprem fin­landez. Împreună cu şeful statului român se aflau tovarăşii Janos Fazekas, Corneliu Mănescu, Ioan Avram şi ambasadorul r­­omâniei­, în Finlanda, Mircea Bălănes­cu. In­ cursul vizitei la Parlament, preşe­dintele Nicolae Ceauşescu a fost însoţit de Vaino Leskinen, ministrul afacerilor externe, Olavi J. Mattila, ministrul co­merţului exterior, Olavi Salonen, mi­nistrul industriei, Kaarlo Makela, amba­sadorul Finlandei în România, de mi­nistrul plenipotenţiar Heik­ki Hannikai­­nen, şeful protocolului, şi de general­­maior Ermei Kanninen. La intrarea în Parlament, preşedintele Nicolae Ceauşescu a­ fost întîmpinat cor­dial de preşedintele Parlamentului, Ra­fael Paasio, liderul Partidului Socialist- Democrat, de prim-vicepreşedintele Jo­hannes Virolainen şi de alţi înalţi re­prezentanţi ai forului legislativ suprem. Oaspeţilor români le-au fost prezentaţi preşedinţii comisiilor Parlamentului. Exprimîndu-şi satisfacţia pentru aceas­tă vizită, Rafael Paasio a adresat pre­şedintelui Nicolae Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi, o caldă urare de bun venit. Sunt convins — a spus el — că vizita dumneavoastră va prilejui un schimb de opinii asupra multor probleme, în interesul naţiunilor noastre, al tuturor popoarelor. In continuare, Rafael Paasio a prezen­tat activitatea şi structura Parlamentu­lui, subliniind rolul şi importantele sale atribuţii în viaţa politică a ţării. Răspunzînd, tovarăşul Nicolae Ceauşes­cu a spus: Aş dori să mulţumesc domnului pre­şedinte al Parlamentului pentru salutul ce mi-a fost adresat. îmi exprim satis­facţia pentru faptul că, în cadrul vizi­tei pe care o facem în Finlanda, putem să cunoaştem unele aspecte reprezenta­tive din activitatea Parlamentului fin­landez. De asemenea, îmi exprim satisfacţia că între Parlamentul finlandez şi Marea Adunare Naţională a României există relaţii bune şi, după cum ştim, domnul preşedinte urmează să viziteze ţara noas­tră, în fruntea unei delegaţii. Noi apreciem mult rolul parlamente­lor în viaţa popoarelor şi considerăm că în rezolvarea problemelor europene, cum ar fi, de pildă, cea a securităţii pe continentul nostru, parlamentele pot ju­ca un rol important. Sunt convins că dezvoltarea relaţiilor dintre parlamentele noastre, dintre popoarele noastre va contribui la realizarea unei colaborări strînse între România şi Finlanda, în toate domeniile de activitate. Sper că vizita pe care o facem în­­prezent in Finlanda va servi acestui scop. Oaspeţii români vizitează apoi clădirea Parlamentului pe care finlandezii au ridi­cat-o în urmă cu patru decenii — în pri­mii ani după proclamarea Finlandei ca stat suveran şi în strînsă legătură cu a­­cest eveniment. In sala de şedinţe a de­putaţilor, preşedintele Rafael Paasio in­­formează despre structura Parlamentului, alcătuit acum din reprezentări şi­ a opt partide politice. Oaspeţii vizitează în con­tinuare sala în care au loc reuniunile conferinţei Preşedinţiei Parlamentului. Şe­ful statului român se interesează de activi­­tatea şi atribuţiile acestui organism, alcă­­tuit din preşedintele, prim-vicepreşedin­tele, vicepreşedintele şi secretarul gene­ral al Parlamentului, şi din preşedinţii diferitelor comisii. Acest organism are misiunea de a organiza lucrările Parla­mentului şi de a înainta spre dezbatere diferite propuneri. Oaspeţii români au trecut apoi în ca­binetul preşedintelui Camerei. Aici, pre­şedintele Nicolae­ Ceauşescu semnează in cartea de onoare, rezervată marilor per­sonalităţi care vizitează Parlamentul. La încheierea vizitei, preşedintele Parlamentului, Rafael Paasio, exprimă în­că o dată calde mulţumiri pentru onoa­rea de a fi primit vizita preşedintelui Nicolae Ceauşescu. I Vizita la Consiliul Municipal al capitalei Finlandei Miercuri la amiază, preşedintele Nicolae Ceauşescu, soţia sa, Elena Ceauşescu, şi persoanele oficiale care îl însoţesc, împreună cu preşedintele Urho Kekkonen au fost oaspeţii Consiliului Municipal al capitalei finlandeze. La sosirea la Palatul Primăriei — unul­­din edificiile monumentale, de o deosebi­tă valoare arhitectonică ale oraşului — înalţii oaspeţi au fost întîmpinaţi de preşedintele Consiliului Municipal Hel­sinki, J. Saukkonen, de primarul Teuvo Aura şi de ceilalţi membri ai Consiliului. Preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi soţi­ei sale, Elena Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi le-au fost prezentate activitatea adminis­traţiei locale, problemele cele mai impor­tante care-i preocupă pe edili, precum şi cîteva lucrări valoroase de artă, special amenajate în incintă pentru a accentua cadrul sărbătoresc al primirii. Cu prilejul vizitei în Finlanda a şefului statului român, preşedintele Consiliului Municipal Helsinki, J. Saukkonen, a ofe­rit, în onoarea înaltului oaspete român şi a soţiei sale, un dejun oficial. Au participat tovarăşii Janos Fazekas, Corneliu Mănescu, Ioan Avram, Mircea Bălănescu, ambasadorul României în Fin­landa, fost prezenţi preşedintele Consiliu­­l Est de Miniştri, Ahti Karjalainen, minis­trul de externe, Vaino Leskinen, alţi membri ai guvernului şi ai Consiliului Municipal, precum şi ambasadorul Fin­landei la Bucureşti, Kaarlo Makela. Salutînd pe înalţii oaspeţi români, preşedintele Consiliului Municipal a spus: Stimate domnule preşedinte şi doamnă Ceauşescu, Vă adresez dumneavoastră şi celor care vă însoţesc, un cordial bun venit în capi­tala ţării noastre. Vizita dumneavoastră în Helsinki face ca ţara dumneavoastră să fie tot mai cunoscută locuitorilor ora­şului nostru, care au multe lucruri plăcute (continuare In pag. a 4-a) PAUL Prezidiul adunării de la Iaşi cu prilejul „Zilei învăţătorului“.

Next