Flacăra Iaşului, iulie 1971 (Anul 27, nr. 7708-7734)

1971-07-22 / nr. 7726

Activitatea agitatorilor - principala formă a muncii nemijlocite de la om la om MASĂ ROTUNDĂ organizată de redacţia ziarului „Flacăra Iaşului“, în colaborare cu Comitetul municipal Iaşi al P. C. R.­ ­ Au participat secretari ai comitetelor şi organizaţiilor de partid, precum şi agitatori de la trei întreprinderi in­dustriale : Uzina de fibre şi fire sintetice, Uzina metalurgi­că şi Trustul de construcţii industriale. A luat, de aseme­­nea, parte tov. Pavel Florea, secretar al Comitetului municipal de partid. RED.: Activitatea agitatorilor, aşa cum se desprinde şi din recentele măsuri a­­probate de Comitetul Executiv al C. C. a­ P.C.R., din ampla şi multilaterala Ex­punere a tovarăşului NICOLAE CEAUŞES­CU, la consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative, se înscrie ca una din principalele forme ale muncii politice de masă. In ce măsură organizaţiile de partid activizează această plrghie a activităţii politice? PAVEL FLOREA: : Aş vrea să exprim, înainte de toate, acordul deplin al Co­mitetului municipal de partid Iaşi, al tu­turor organizaţiilor de partid de pe cu­prinsul municipiului, cu măsurile cuprin­se în Expunerea secretarului general al partidului nostru, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, la recenta consfătuire de lucru de la Comitetul Central, document de o excepţională valoare teoretică şi practică pentru prezentul şi viitorul nos­­■tru. Modul In care sunt analizate proble­mele majore cuprinse In acest document [prezentat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU constituie pentru noi toţi o pildă de combativitate revoluţionară şi de '‘spirit partinic de care trebuie să fie do-' minată întreaga noastră viaţă. în acest spirit, sun­tam­ hotărîţi să ne reconside­răm întreaga noastră activitate în dome­­niul ideologic, al vieţii politice şi cultu­­­ral-educative şi aş propune ca, în luroi­­®e aceasta, să se desfăşoare şi discuţiile *în legătură cu munca agitatorilor , temă ce face obiectul dezbaterilor acestei­­mese rotunde". GH. DUBINCIUC, secretarul biroului organizaţiei de bază de la secţia fibră B., Uzina de fibre şi fire sintetice : Cred că nu spun nici o noutate, atins­ienînd că succesele colectivului de muncă al uzinei noastre nu pot fi puse în afara contribuţiei pe care şi-au adus-o, în timp, şi colectivele de agitatori care au acţio­nat în diverse modalităţi atît pe linia popularizării politicii economice şi social­­culturale a partidului nostru, cit şi pe li­nia mobilizării colectivului la îndeplini­rea, în condiţii cit mai bune, a sarcinilor ce-i revin la locul de producţie. Practica însăşi ne-a dovedit că munca nemijlo­cită, de la om la om, desfăşurată de agi­tatori are o mare putere de influenţare a gîndirii şi acţiunii cetăţenilor, indiferent de locul pe care aceştia îl ocupă pe scara ierarhiei profesionale. Tocmai de aceea, comitetul de partid pe uzină, birourile organizaţiilor de bază şi-au pus dintot­­deauna pe planul principal al preocupă­rilor şi activizarea agitatorilor. Modalită­ţile de activizare sunt multiple ca şi for­mele lor, aşa cum am mai spus. Eu aş vrea să mă refer doar la o recentă ini­ţiativă, finalizată cu bune rezultate. La propunerea şi cu sprijinul comitetului de partid pe uzină, am organizat o adunare deschisă a comuniştilor din secţia noas­tră, cu participarea membrilor tuturor celor 17 birouri ale organizaţiilor de bază şi a agitatorilor din întreprindere. Tema dezbaterii: „Direcţiile principale ale industrializării socialiste“. In perioada i­­mediat următoare, agitatorii — şi nu nu­mai ei — au organizat discuţii la locurile respective de muncă pe tema sus-citată. MIRCEA GHEORGHIU, secretarul co­mitetului de partid de la U.F.S.: O tot mai sporită grijă acordăm edu­cării tineretului, cunoscîndu-se de altfel faptul că, prin excelenţă, colectivul uzi­nei noastre este tînăr, media de vîrstă fiind de aproximativ 23 de ani. In acest sens, comitetul de partid a îndrumat şi ajutat îndeaproape organizaţia U.T.C. de a antrena un larg activ de tineri din­tre cei mai bine pregătiţi atît profesio­nal cit şi politic, mulţi dintre ei fiind membri de partid, care să acţioneze în vederea dezvoltării hotărîrii tinerilor muncitori de a participa activ la realiza­rea sarcinilor de plan, pentru cultivarea în rîndurile acestora a simţămîntului res­ponsabilităţii sociale şi a spiritului de dăruire pentru cauza propăşirii patriei, Sîînt astfel antrenaţi circa 100 de tineri ingineri care poartă zilnic dialoguri de cite 10—15 minute, cu grupuri mici de tineri, pe probleme din cele mai diverse. Am participat la asemenea convorbiri pur­tate de inginerii I. Cordraneanu, de la secţia policondensare şi V. Vatamahu, de la schimbul B, prilej cu care am consta­tat încă o dată utilitatea muncii de la om la om, în mobilizarea colectivului la înlăturarea neajunsurilor, la perfecţiona­rea activităţii. EUGEN AVRAM, secretarul comitetu­lui de partid de la Uzina metalurgică: Apreciez că printre factorii de activi­zare a agitatorilor se numără şi instrui­rea periodică a acestora şi mai ales in­formarea lor operativă cu realităţile din uzină, cu tot ceea ce este nou la locul de muncă. Ţinînd seama de acest lucru, şopiţetul nostru de partid organizează lunar şedinţe cu agitatorii în cadrul că­rora aceştia sunt informaţi asupra modu­lui în care se desfăşoară procesul de producţie, prezentîndu-li-se greutăţile şi neajunsurile cu care se confruntă încă unele colective şi sectoare. Aceasta nu exclude, fireşte, organizarea instruirii a­­gitatorilor, ori de cîte ori situaţia o cere. Aş exemplifica aceasta, doar printr-un caz. In luna februarie a.c., bunăoară, uzina noastră a întîmpinat unele greutăţi în îndeplinirea planului, în principal din cauza neaprovizionării ritmice. Am apre­ciat că depăşirea momentului dificil pos­te fi realizat, numai prin antrenarea în­tregului colectiv la eforturi susţinute. In­ acest scop, am apelat la sprijinul agi­tatorilor care, şi de data aceasta, şi-au dovedit rolul de mobilizator al conştiin­ţelor oamenilor. MIHAI PINTILIE, agitator, serviciul e­­nergetic al Uzinei metalurgice . Sau un alt exemplu, de dată mai re­centă. In timpul ploilor abundente de la sfîrşitul lunii iunie, au fost luate, la ni­velul întreprinderii, măsuri de preîntim­­pinare a unor eventuale inundaţii. Noi, agitatorii de la serviciul energetic am fost antrenaţi de biroul organizaţiei de bază să stăm de vorbă cu oamenii pentru a asigura măsuri sporite de siguranţă a a­­provizionării uzinei cu energie electrică. Munca desfăşurată de la om la om şi-a dovedit eficienţa. Timp de cîteva zile, e­­chipe dublate de muncitori au fost la posturi, asigurînd continuitatea în cadrul serviciului. Să nu se Înţeleagă cumva că în munca noastră am făcut totul. Aşa cum s-a sub­liniat în recentele propuneri aprobate de Comitetul Executiv al C. C. al P .C. R., în Expunerea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, munca politică trebuie să acţioneze hotărît împotriva oricărei ma­nifestări de indisciplină, de încălcare a normelor de convieţuire socială, în di­recţia dezvoltării respectului faţă de a­­vutul obştesc, faţă de legile ţării, pentru întărirea legalităţii socialiste şi a ordinii publice. Or, în această direcţie, noi, a­­gitatorii, trebuie să perseverăm mai mult, pregătindu-ne temeinic noi înşine pentru a putea propaga, cu o mai mare eficienţă în mase cuvîntul partidului. RED.: Cine face parte din colectivele de agitatori ? MIRCEA GHEORGHIU­­ însăşi denu­mirea de agitator presupune un pro bine pregătit din punct de vedere politic şi profesional, care cunoaşte temeinic atît problemele specifice locului de muncă, cit şi prevederile hotărîrilor partidului şi statului nostru, un om cu dragoste pen­tru munca ce o desfăşoară, exemplu de comportare atit în producţie cit şi în so­cietate şi familie, capabil să influenţeze în bine conştiinţele oamenilor din jur. Comitetul nostru de partid, în acest sens a orientat şi a îndrumat organizaţiile de bază în munca de selecţionare a agita­torilor. Se numără astfel în rîndurile a­­gitatorilor membri ai comitetului şi bi­rourilor organizaţiilor de bază, organi­zatori ai grupelor sindicale, membri ai bi­rourilor organizaţiilor U.T.C., ingineri, e­­conomişti, maiştri şi muncitori cu înaltă calificare, oameni devotaţi trup şi suflet cauzei partidului nostru. VASILE BARB, agitator, Uzina Ana­­turgică : S-a apreciat just aici faptul că un agi­tator, pentru a putea desfăşura, realmen­te, o muncă politică în colectivul său, tre­buie să fie el însuşi un om înarmat cu ideologia marxist-leninistă a partidului nostru, care să dovedească receptivitate la nou şi spirit combativ, instransigenţă faţă de neajunsuri. Şi, oricît de bine pre­gătit ar fi la un moment dat un agita­tor, pentru ca activitatea lui să f» rit mai eficientă, trebuie să se autoperfec­­ţioneze continuu, să studieze mai Intîi el tot ce este nou In domeniul politicii partidului și statului nostru, să pătrundă sensul fiecărei hotărîri, al fiecărui docu­ment de partid. De aceea, apreciez ca bună măsura organizaţiei de partid din uzina noastră care s-a îngrijit ca fiecare agitator să studieze într-o formă organi­zată a învă­ţămîntului ideologic şi, tot­odată, să fie abonat la principalele ziare şi publicaţii de partid precum sunt zia­rele : „Scînteia*, .Flacăra Iaşului*, re­vistele .Lupta de clasă“, .Munca de partid“ ş.a. PAVEL FLOREA­­ Problema ridicată de tov. Barb este de maximă importanţă. Din nefericire, trebuie să recunoaştem că pregătirea agitatorilor nu constituie peste tot o preocupare a organizaţiilor de partid, a celor chemaţi să desfăşoare muncă politică, aceesta reflectîndu-se, fi­reşte, în conţinutul sărac de idei al muncii politice de masă, al muncii agitatorilor, în primul rind. Şi fiindcă s-a spus aici despre preocuparea ce există la Uzina metalurgică pentru citirea presei de partid, înainte de toate de către cei puşi să facă educaţie politică şi moral-cetăţeneas­­că la locul de muncă, trebuie să relev un fapt nu prea îmbucurător şi anume acela că în întreprinderile şi instituţiile din municipiu puţini sunt cei din activul muncii de propagandă, în general, care sunt abonaţi consecvenţi ai publicaţiilor ideologice, încercaţi să realizaţi la nive­lul fiecărei organizaţii de partid o sta­tistică în acest sens şi vă veţi convinge. IOAN PURCEL, agitator, U.F.S. : Mi-aş permite să fac o propunere. Pen­tru o eficienţă sporită a muncii agitato­rilor, activitatea acestora să fie diversi­ficată. Economiştii să popularizeze, cu precădere, documentele de politică econo­mică, juriştii pe cele privind legile ţării noastre şi aşa mai departe. EUGEN AVRAM! Nu împărtăşesc punctul de vedere exprimat de tov. Ioan Purdel. Fiecare dintre agitatori trebuie să fie în măsură să explice sensul, spiri­tul tuturor documentelor de partid şi de stat, indiferent de problematica acestora. La noi, în uzină, şi din cîte ştiu, în toate marile întreprinderi, funcţionează puncte de consultaţie, organizate şi îndrumate de către organizaţiile de partid. In cadrul acestora, cadre specializate în diferite do­menii, iniţiază şi conduc dezbateri, dau răspunsuri la întrebările ce se pun, la problemele ce se ridică la un moment dat fie de către un singur om, fie de către un grup de salariaţi. VASILE CONDURAT, agitator, Trustul de construcţii industriale : Ceea ce mi se pare esenţial la un agi­tator este pasiunea, dorinţa de a-şi face simţită prezenţa în domeniul acesta, pe cit de greu, tot pe atîta şi de important, al influenţării conştiinţei oamenilor, al formării de convingeri comuniste şi, în mod deosebit al transformării acestor convingeri în deprinderi de comportare comunistă.­­ Or, trebuie să recunoaştem că nu peste tot se munceşte cu pasiune. Acest lucru este valabil şi pentru unita­tea noastră, unde, de ce să n-o spunem, în munca politică, inclusiv a agitatorilor, persistă neajunsuri, nu o dată criticate de conducerea partidului, cum sunt cele privind sfera de cuprindere, de influen­ţare a conştiinţei oamenilor, operativita­tea cu care se acţionează în informarea salariaţilor, pentru generalizarea expe­rienţei şi iniţiativelor înaintate, pentru combaterea fenomenelor negative. Cauza unor astfel de neajunsuri trebuie căuta­tă, fireşte, în stilul şi metodele de muncă ale organizaţiilor de partid care, nu în toate cazurile, organizează temeinic în­drumarea şi mai ales controlul asupra îndeplinirii măsurilor stabilite în dome­niul muncii politice. DUMITRU NUGA, secretarul comite­tului de partid de la Trustul de construc­ţii industriale: De aceea, eu aş spune că noi greşim pe undeva, considerînd adeseori că mun­ca politică este doar o atribuţie a agita­torilor şi cel mult a propagandiştilor. Or, dată fiind importanţa ce o reprezintă în amplul proces al edificării socialismului în patria noastră, această muncă trebuie concepută ca o latură a activităţii de prim ordin a întregului organ de partid, a tuturor comuniştilor. Aşa cum sublinia tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU in Expunerea la consfătui­rea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii poli­tice şi cultural-educative, fiecare membru de partid, la locul său de muncă, trebuie să fie un activist, un luptător pentru în­făptuirea liniei politice generale a parti­dului nostru, pe care să o înţeleagă, să ştie să o explice, să-i convingă şi pe alţii (ia Î|K| pfpn pi PAVEL FLOREA* Este într-adevăr o problemă ce va trebui să stea mult mai mult în atenţia organizaţiilor de partid din municipiu, începînd cu Comitetul municipal de partid. Aceasta, înainte de toate, pornind de la complexul program de măsuri, de covîrşitoare importanţă na­ţională, aprobat recent de conducerea partidului nostru, program ce trebuie să ne ducă la o apreciere mult mai lucidă şi mai realistă a muncii politico-educa­tive desfăşurate în unităţile noastre şi, bineînţeles, la măsuri energice menite să dea viaţă în întregime prevederilor adop­tate, la îmbunătăţirea întregii munci politico-ideologice şi educative desfăşura­te de către organizaţiile noastre de partid. RED.: Agitatorii se mai lovesc, în ac­tivitatea lor practică, de unele greutăţi. Ce propuneri se formulează în vederea înlăturării unor neajunsuri ? EUGEN AVRAM : Fenomene cum sînt indisciplina în producţie, nefolosirea ra­ţională a tuturor capacităţilor de pro­ducţie, slaba calitate a unor produse, ne­­respectarea contractelor economice — cri­ticate adeseori în consfătuirile ce au loc fie la nivelul municipiului ori al jude­ţului — se întîlnesc aproape peste tot in unităţile noastre, prin urmare şi la noi. Folosim — aşa cum am mai spus — în munca politică, cu tot mai multă efi­cienţă, agitatorii şi celelalte mijloace de influenţare în masă: staţia de radioam­plificare, gazeta de perete, gazeta satiri­că. Mi se pare însă deosebit de necesară editarea unui ziar de uzină, acesta dis­­punînd de mai largi posibilităţi de influ­enţare a conştiinţelor. In acest sens, so­licităm sprijinul Comitetului municipal de partid. DUMITRU NUCA! O propunere ase­mănătoare formulează şi comitetul de partid de la Trustul nostru de construcţii. GH. HUIAN, secretar al biroului orga­nizaţiei de bază fire­ zi, U.F.S.: Sublina un tovarăş aici, în cadrul dez­baterilor noastre, despre concordanţa ce trebuie să existe între vorbele şi faptele agitatorilor. Subscriind întrutotul la a­­ceastă idee, mi-aş permite să fac o re­marcă de alt ordin : se constată, uneori, o insuficientă apropiere şi înţelegere faţă de problemele sociale pe care le ridică viaţa oamenilor, nu numai în întreprin­dere, ci şi în particular, în familie. Nu o dată, în cadrul muncii politice desfă­şurate de agitatorii noştri, de către or­ganizaţiile de partid, ne întilnim cu sesi­zări îndreptăţite ale unor membri din colectiv, sesizări a căror soluţionare de­păşeşte posibilităţile factorilor de răspun­dere din uzină. Unele din acestea vizează proasta funcţionare a transportului în comun, altele slaba aprovizionare a pie­ţelor, a unor magazine, lipsa stării de igie­nă, probleme cu care fiecare dintre noi ne întilnim aproape zilnic. In rezolvarea corespunzătoare a unor asemenea stări de lucruri solicităm noi sprijinul mai susţinut al organelor municipale. ★ In cadrul discuţiilor au exprimat pă-­­ reri, împărtăşind din experienţa muririi lor sau relevînd unele neajunsuri ce mai persistă încă, şi alţi comunişti, par­ticipanţi la „masa rotundă“ cum sînt­ GH. PASCARU, de la Uzina metalurgică, ION POENARU, de la U.F.S., IOAN LEF­­IER, de la Trustul de construcţii indus­­riale. Participanţii la masa rotundă au apreciat excepţionala însemnătate a Ex­punerii tovarăşului NICOLAE CEAUŞES­­CU, la consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative, dovedind, prin luările de cuvînt, intere­sul ce-l manifestă pentru imprimarea u­­nui conţinut corespunzător activităţii agi­tatorilor ca şi întregii muncii politice de altfel, un conţinut strâns legat de sarci­nile majore ale întreprinderilor respec­tive, de imperativele impuse de forma­rea şi educarea omului nou — construc­tor al socialismului. Şi chezăşia principală a ridicării efi­cienţei muncii agitatorilor stă în îndru­marea nemijlocită a activităţii lor de că­tre organele şi organizaţiile de partid. Sinteza discuţiilor: Alice OUATEI ■ Pornind de la realităţile concrete ale fiecărui loc de muncă ■ în colectivele de agitatori, oameni cu bună pregătire politică şi profesională, care se bucură de stimă şi încredere ■ Fiecare comunist — un propagator activ al politicii partidului AIn duminicile sportive, simple programe artistice ? Cînd i-a stabilit progra­mul manifestărilor în aer li­ber pe întreaga perioadă es­tivală, comitetul de organi­zare a duminicilor cultural­­sportive și-a propus o serie de măsuri menite să trans­forme aceste manifestări în adevărate sărbători populare cu un conţinut bogat şi va­riat Se punea problema ca duminicile cultural-sportive să nu se limiteze la prezen­tarea unor simple programe artistice, ci ele sa cuprindă acţiuni variate şi atractive, ingenios concepute pentru a răspunde atît cerinţelor edu­cative, dar sa constituie în acelaşi, timp şi un prilej re­creativ. Pe această linie s-au organizat manifestări în aer liber, reuşite, din programul cărora nu au lipsit elemen­tele artistice şi aspectele culturale propriu-zise care au răspuns gustului diferen­ţiat şi exigent al maselor. Ne-am putea referi la ser­barea populară de la Cucu­­teni, „Intîlnirea din lunca” de la Mirceşti, duminicile cultural-sportive de la Cor­­neşti — Miroslava, Poieni, Bivolari, Tătă­ruşi etc. Au existat însă şi duminici cul­tural-sportive care s-au des­făşurat sub semnul improvi­zaţiei şi artificialităţii. In general, la organizarea u­­nei astfel de manifestări în aer liber sînt programate 3-4 comune, cu aceleaşi responsabilităţi în realizarea diferitelor acţiuni care să răspundă exigenţelor sporite ale maselor. In realitate în­să, se întîmplă, şi asta des­tul de frecvent, ca cea mai mare parte a acţiunilor, da­că nu chiar în întregime, să fie susţinute de comuna gar­dă. Aşa s-a întîmplat la Ji­­băneşti, unde întregul pro­­gram artistic a fost susţinut de formaţiile de amatori ale căminului cultural din comu­nă şi satele componente, de­oarece aşezămîntele cultura­le din Voineşti, Ţibana şi Dagîţa nu si-au trimis nici un reprezentant. In aseme­nea situaţii, spectacolul s-a „subţiat" simţitor, folosindu-se solişti şi formaţii pregătite in pripa, unii dintre solişti executînd cite 5—6 melodii pentru a umple cîteva ore de program. Din partea ar­tiştilor amatori s-a observat destulă bună voinţă de a se prezenta la un nivel artistic cit mai ridicat, dar aceasta n-a fost suficient, mai ales că nici sonorizarea nu Ie-a venit în ajutor, ci dimpotri­vă. Cam aceeaşi situaţie a existat şi la Leţcani, unde protagoniştii duminicii cul­tural-sportive au fost tot ar­tiştii amatori din comuna care a găzduit manifestarea la care s-a alăturat doar ta­raful din Podu-Iloaiei. Aici trebuiau să participe corul căminului cultural din Po­peşti, echipa de dansuri din Păuşeşti, formaţiile căminu­lui cultural din Erbiceni, ca­re cu siguranţă ar fi contri­buit la creşterea reuşitei a­­cestei manifestări,­ fie şi nu­mai din punct de vedere cantitativ, dacă s-ar fi pre­zentat. Evident, motive justi­ficative s-au găsit şi se mai găsesc încă, fapt este însă că numeroşii spectatori care au asistat la spectacol n-au avut posibilitatea sa urmă­rească şi alte formaţii decit acelea pe care le vizionea­ză pe scena căminului cul­tural. Subliniam şi altă dată că unui cămin cultural îi revi­ne obligaţia de a participa de două sau de trei ori, pe întreaga vara, la astfel de manifestări cultural-sportive şi dacă atunci se prezintă doar cu cîţiva solişti sau nici nu face măcar act de prezenţă ne punem în mod firesc întrebarea : în ce con­stă activitatea respectivelor instituţii culturale şi mai exact care sunt roadele ei? Dacă cineva urmăreşte mai multe duminici cultu­ral-sportive observă cu uşu­rinţă că acestea se cam a­­seamănă între ele, atît în ceea ce priveşte conţinutul, cit şi modul în care sunt concepute şi desfăşurate. S-au mai făcut unele încer­cări de a încorpora în pro­gramul acestor manifestări şi acţiuni culturale propriu­­zise, dar destul de timid şi încă insuficiente. La Ţibă­­neşti, de pildă, duminica cultural-sportivă a început printr-o discuţie pe teme ju­ridice intre membrii coope­ratori şi un reprezentant al Procuraturii din Iaşi, iar la Bivolari şi Leţcani s-au făcut expuneri despre creaţia lui Vasile Alecsandri cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la naştere. In rest, manifestările in aer liber sunt compuse dintr-un program artistic, mai mult sau mai puţin reuşit, cîteva jocuri sportive, de ce­le mai multe ori numai de fotbal, şi după aceea... mici şi bere. Se mal Întîmplă a­­colo unde organizatorii ma-' nifestă mal mult Interes şi au puţină fantezie să orga-' nizeze şi unele Jocuri dis­tractive, care sunt gustate de public, dar aceasta destul de rar şi sporadic. Există in diferite zone ale Judeţului nostru obiceiuri fol­clorice frumoase, devenite tradiţionale, locuri deosebit de pitoreşti, de care s-ar putea ţine seama atunci cînd se organizează astfel de manifestări populare. Considerăm că n-ar fi con­traindicat ca la astfel de acţiuni sâ fie invitate şi al­te formaţii valoroase din în­­treprinderi pentru a creea un cadru mai sărbătoresc şi de amploare, depăşindu-se în acest fel aspectul de simplu program artistic sau de bazar de desfacere a produselor U.J.C.C. S-ar pu­tea organiza, de asemenea, standuri de cărţi, expoziţii, s-ar putea iniţia discuţii ca­re să confere acestor acţi­uni un caracter cu adevărat cultural şi nu doar artistic.­ Ne aflăm la mijlocul sezo­nului estival şi de aceea se impune, în mod necesar, să se îmbunătăţească şi să se diversifice tematica dumini­cilor cultural-sportive, pentru ca acestea să constituie atît un prilej de distracţie şi destindere cît şi un puternic factor educativ. C. LUPU Nu timpul nefavorabil explică întîrzierea la siriusul furajelor (urmare din pag. 1) de depozitare final de pe numai 30 de ha. din 190 ha. cosite, iar coasa a doua la lucerna care nu-i reţinută pentru sămîn­­ţă n-a început. Unitatea nu are în plan să însămînţeze culturi duble. Tovarăşul Vasile Meder, inginerul şef al unităţii, ne vorbea despre repartizarea unor supra­feţe de mirişti pentru producerea fura­jelor necesare membrilor cooperatori. Deocamdată nu s-a rezolvat nimic con­cret fiindcă „în 6 zile, cele 6 combine ale secţiei de mecanizare au recoltat doar 31 de ha., iar presele au balotat paiele de pe numai 7 ha." La adăpostul acestei cauze, conducerea cooperativei n-a mai între­prins nimic pentru ca terenul destinat celei de a doua culturi să fie eliberat cu forţele unităţii. Şi vremea trece, iar cul­turile succesive nu se însămînţează ! O situaţie cu totul aparte există la coo­perativele agricole din Ţuţora, Osoi, unde fîneţele naturale au fost calamitate. Conducerile acestor unităţi s-au îngrijit şi pînă în prezent au strîns tot ce se pu­tea strînge de pe cîmp pentru a micşora deficitul de furaje. Tov. ing. Nicolae Cio­­cîrlan de la C.A.P. Ţuţora ne spunea că lucerna de la clasa a II-a a fost strînsă şi depozitată la timp, că la fel sunt gos­podărite şi paiele, pleava. „Am însămîn­­ţat şi 23 ha. cu culturi duble,“ ne spunea dinsul. Asemenea declaraţii ne-a făcut şi tov. Eugen Nemeş, ing. şef al C.A.P. Osoi. Şi aici au fost strînsă în întregime lucerna, coasa a doua, s-au însămînţat culturi duble pe 20 de ha., se depozitea­ză cu grijă baloţii de paie. Totuşi supra­feţele însămînţate cu a doua cultură sînt mici. Cînd facem această afirmaţie ne gîndim că în ambele unităţi recoltatul griului e aproape încheiat. Or, 23 de ha. cu culturi duble la Ţuţora, şi respectiv 20 la Osoi, e prea puţin. „E moale tere­nul şi tractoarele nu fac treabă bună“, ni s-a spus. Poate că în cazul acesta ar fi trebuit folosite atelajele. Oricum a­­cestea-s condiţiile în care conducerile cooperativelor agricole, specialiştii tre­buie să acţioneze, să facă totul pentru a asigura cît mai multe furaje atît pentru nevoile unităţilor cît şi pentru ale efec­tivelor ţăranilor cooperatori. JOCURI Geografie fotbalistică ORIZONTAL : 1. Chimia — Furni­rul ; 2. Olimpia — Victoria ; 3. Dună­rea — Locul Ra­­răului ; 4. Din So­da ! — Politehni­ca ; 5. A.S.M. şi Gloria — Din Co­merţul !; 6. Sen­suri — La Minaur şi Aurora ! — La Rarăul !; 7. La Politehnica! —Mu­reşul ; 8. Delta şi Dunărea — Scap !; 9. în Venezuela ! •— Avîntul ; 10. Mi­nerul — C.F.R. ; 11. Carpaţi — Minge; 12. Produsă de Textila! — Soda (Mureş) — In lu­mină ! ; 13. La Steaua ! — Apărut — Zăpadă ; 14. Au­rul — A.E.R. VERTICAL! !„ Automobila], Lu­ceafărul — Pro­gresul ; 2. C.F.R. — S.N. ! ; 3. poli­tehnica — Steagul Roşu ; 4. Nume feminin — Adver­sar — La Dinamo! — Pomadă ; 5. A drege — „U‘ ; 6. La Flacăra! — Fotbalist englez — Produs de Chimia; 7. Puşti — Din raglan ! — La Vo­inţa ! ; 8. Metalul — Defect; 9. Joc — C.S.M. — La Victoria ! ; 10 Mă­reţ — Cum nu se cade ; 11. La intra­re pe teren ! — Victoria, pe har­tă — Victoria ; 12. La fel — Steagul Roşu. S. COLOŞENCO Pronoexpres La tragerea PRONOEXPRES nr. 29 din 21.VII.1971, au fost extrase următoarele numere : Extragerea I : 2 32 25 16 7 17 Fond de premii lei 1.970.306 Extragerea a II : 27 26 3 31 41 Fond de premii lei 1.084.330 Radio Iaşi Programul de seară (22 iulie): 17.00 Buletin de ştiri; 17.05 Publicitate radio; 17.10 Pe portativul undelor, me­lodia preferată; 17.45 Pa­noramic economic; 18.00 Fo­noteca melomanilor; 18.30 Odă limbii române; 1800 Radiojurnal; 19.15 Piese e­­xecutate de fanfară; 18.30 Estival — sezon; 20.00 U­­nivers muzical; 21.20 Atlas liric; 22.00 Revista melodii­lor—ediţie radiofonică de muzică uşoară — reluare. Programul de dimineaţă (23 iulie): 6.00 Buletin de ştiri; 8.05 Radiomatineu; 6.30 Actualitatea în agricultură; 7.00 Medicul vă sfătuieşte ; 7.30 Breviar legislativ; Ra­diomatineu — continuare. Televiziune 17.90 Deschiderea emisiu­nii. Emisiune în limba ma­ghiară ; 18.30 La volan — emisiune pentru conducă­torii auto ; 18.50 Timp și anotimp In agricultură ; 19.15 Publicitate ; 19.20 1001 de seri ; 19.30 Telejurnalul de seară. Sport ; 20.10 Pen­tru sănătatea dv. „Cura he­­liomarină" ; 20.20 Antologia umorului : Max Linder ; 21.35 Cadran internaţional ; 22.20 Interpretul săptămînii: Dorina Drăghici; 22.40 Film documentari „Oraşe polone­ze — Nowa-Huta“ ; 22.55 Telejurnalul de noapte. «Cinematografe VICTORIA, orele 8.45; 11.30; 15; 18; 21 : „Cortul roșu“ ambele serii (la gră­dina de vară „Rîpa galbenă“, la ora 20.30). REPUBLICA, orele 8.45; 10.50; 15; 17; 19; 21 : „Esop“. COPOU, orele 8.45; 11.30; 15; 17.45; 20.30 : „Secretul de la Santa Vitto­­ria". ARTA, orele 9; 11 ; 15; 17; 19; 21 : „Haiducii lui Şaptecai“. TATARASI, ore­le 18; 18; 20: „Omul din Sierra“. NICOLINA, orele 16; 19 „Dacii“, ambele serii, cinemascop. In judeţ : CASA DE CUL­TURA PAŞCANI I „Moar­tea filatelistului“. CLUBUL C. F.R. PAŞCANI: „Prea tîr­­ziu“. TG. FRUMOS ! „Po­vestirile piticului „Bimbo“. HIRLAU: „O noapte furtu­noasă“. PODU-TLOAIEI: „B. D. intră în acţiune“. HĂ­BĂUCEŞTI: „Dimineţile u­­nui băiat cuminte“. Oficiul judeţean de turism Iaşi Pentru a satisface dorin­ţele turiştilor, Oficiul jude­ţean de turism organizează turul României, pe traseul următor­­ Iaşi — Braşov — Bran — Cîmpulung Muscel — Piteşti — Curtea de Ar­geş — R. Vîlcea — mănăsti­rile din Nordul Olteniei — Tg. Jiu — Porţile de Fier— Herculane — Caransebeş — Haţeg — Hunedoara — De­va — Alba lulia — Sibiu — Mediaş — Sighişoara — B. Roşu — Cheile Bicazului — P. Neamţ — Tg. Neamţ — Iaşi. Data efectuării turului este intre 2—7 august. În­scrierile se fac la sediul o­­ficiului pină in ziua de 28 iulie, în limita locurilor din autocar. Costul excursiei este de 500 lei de persoană. Se asigură transportul cu autocarul, cazarea şi cite o masă In fiecare zi. Telefoane utile 13673 — Agenţia de voiaj C.F.R.; 12020 — 14199 — De­ranjamente la instalaţii re­ţele electrice; 14308 — Ma­gazinul cu autoservire „U­­nic“ — serviciul de comenzi la domiciliu; 14532 — Dis­pecer taximetre (Piaţa U­­nirii); 16820 — Miliţia mu­nicipiului Iaşi; 16120 — Spi­talul de obstetrică şi gine­cologie (Maternitatea); 31230 — Spitalul de copii (Tătă­­raşi); 18050 şi 13339 — In­­spectoratul judeţean de securitate Iaşi; 15436 — Ma­gazinul de flori din Piaţa Unirii. Timpul probabil Vreme închisă cu cerul noros la acoperit. Se vor semnala ploi locale. Vântul va sufla moderat cu inten­sificări din sectorul nordic. Temperatura aerului se menţine scăzută ; minimele vor fi cuprinse între 9 şi 14 grade, iar maximele in­tre 15 şi 20 grade.

Next