Flacăra Iaşului, august 1971 (Anul 27, nr. 7735-7760)
1971-08-01 / nr. 7735
R S -a u scurs mai bine de an semestru din anul 1971, perioadă care a marcat rezultate deosebite în economia judeţului nostru. Răspunzînd cu entuziasm şi responsabilitate Chemării Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, muncitorii, tehnicienii, economiştii şi inginerii, toţi oamenii muncii din judeţ au depus eforturi susţinute în vederea îndeplinirii sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă pe acest an. Se poate constata în toate compartimentele economiei judeţului o îmbunătăţire calitativă a activităţii, o creştere a eficienţei economice. în această perioadă, pe ansamblul economiei judeţului Iaşi, indicatorul producţiei globale a fost îndeplinit în proporţie de 102,7 la sută, producţia marfă industrială — 102,3 la sută, iar sarcinile de export onorate în bune condiţiuni. Că a sporit şi rodnicia muncii ne-o confirmă îndeplinirea planului de productivitate în proporţie de 101,2 la sută. Rentabilitatea superioară este atestată de cele aproape 86 de milioane lei beneficii obţinute peste prevederi. Sunt împliniri izvorîte dintr-o folosire mai raţională a capacităţilor de producţie şi a timpului de lucru, o organizare mai temeinică a muncii, o utilizare mai judicioasă a materiilor prime şi materialelor, în general, dintr-o urmărire permanentă a optimizării activităţii economice. Secretariatul Comitetului Judeţean de partid, analizind modul de îndeplinire pe semestrul I a sarcinilor de plan şi a angajamentelor la toţi indicatorii, a aprobat următoarea clasificare în întrecerea socialistă: IN INDUSTRIE: Uzina de fibre sintetice, Uzina de prelucrare a maselor plastice, Uzina de reparaţii auto, Uzina metalurgică, Complexul de morărit şi panificaţie, Fabrica de antibiotice, Fabrica ,Ţesătura*, Fabrica de tricotaje ,Moldova*, Ţesătoria de mătase „Victoria*, Uzina de utilaje şi piese de schimb, întreprinderea de morărit şi panificaţie „Spicul*, Fabrica de ulei „Unirea“, întreprinderea viei şi vinului, întreprinderea de industria laptelui, Fabrica de confecţii, Fabrica de bere şi spirt, Fabrica de ţigarete, întreprinderea „Textila". IN CONSTRUCŢII : întreprinderea de construcţii căi ferate. Trustul de construcţii industriale. Trustul de instalaţiimontaje. INCOMERŢ: Uniunea Judeţeană a cooperativelor de consum, O.C.L. Mixt Paşcani, O.C.L. „Alimentara*, Centrul de librării, O.C.L. „Metalo-chimice". Nu au fost avute în vedere la clasificare unităţile care nu au îndeplinit unul sau mai mulţi indicatori de plan : întreprinderea de industria cărnii şi frigului, întreprinderea economică de industrie locală „Progresul*, Uzina mecanică „Nicolina*, întreprinderea de produse ceramice, Uzina de reparaţii din cadrul M.A.I.A.S.A., întreprinderea economică de industrie locală din Paşcani, Uzina mecanică de materiale Fabrica de mobilă şi un lanţ din Paşcani,tăţile de exploatare a lemnului, întreprinderea economică de industrie locală „Proletarul", întreprinderea de construcţii în transporturi, Trustul judeţean de construcţii. A intrat de o lună de zile în cel de al doilea semestru al anului, semestru hotărîtor pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor în întrecerea socialistă pe 1971. Se impune ca în fiecare întreprindere sau organizaţie economică să se mobilizeze toate forţele, să se utilizeze întreg potenţialul uman şi material de care dispune pentru obţinerea unor rezultate superioare, iar în cele cu restanţe pentru recuperarea urgentă a acestora. Adunările generale ale salariaţilor, care se desfăşoară în prezent, trebuie să analizeze în mod aprofundat rezervele încă nevalorificate, rezerve ce pot fi luate în consideraţie pentru suplimentarea angajamentelor în raport cu posibilităţile reale din fiecare unitate. In perioada rămasă din acest an, trebuie să se dea o atenţie mai mare, îndeosebi, problemelor care vizează folosirea mai raţională a capacităţilor de producţie, îmbunătăţirea calităţii produselor, reducerea cheltuielilor materiale, traducerea în viaţă a programului de autoutilare, generalizarea schimbului II şi extinderea schimbului III. Numai în aceste condiţii economia judeţului Iaşi îşi va putea îndeplini exemplar sarcinile de plan şi angajamentele asumate în întrecerea socialistă pe 1971. In întrecerea socialistă EZILTAJE IESENEI IPLIBIENE ■ Indicatorul producţiei globale a fost îndeplinit în proporţie de 102,7 la sută ■ Producţia marfă industrială — 102,3 la sută ■ Productivitatea muncii — 101,2 la sută ■ Beneficii obţinute peste plan — aproape 86 de milioane lei Pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor pe anul 1971 se cere: — folosirea mai raţională a capacităţilor de producţie — îmbunătăţirea calităţii produselor — reducerea cheltuielilor materiale — traducerea in viaţă a programului de autoutilare — generalizarea schimbului II şi extinderea schimbului III a A 9 ■ r" SCRige IN CREION Vacanţa şi piaţa Sintem nevoiţi sa revenim Intr-o chestiune care s-ar putea să-i Intereseze pînă şi pe poeţi, fiindcă — se zice şi ei manincă fructe, legume şi chiar... zarzavaturi Dar se pare că apucătura asta prozaică a noastră, a sutelor de mii de ieşeni de a îndrăzni să pretindem ca vara sa mîncâm ceea ce unităţile agricole produc din belşug, obiceiul acesta „sîcîitor“, al tuturor, de a merge la piaţă nu să admirăm gheretele, ci să cumpărăm cite ceva, îi deranjează teribil pe cei plătiţi să se ocupe de asemenea treburi. Unii, care au fost prea des la teatru, zic că e ceva putred nu numai în Danemarca, ci şi în comerţul ieşean cu produse de vară, perisabile. Pentru cei care presupun că oamenii ce dirijează comerţul tocat cu produse de sezon nu se zbat, nu se agită, trebuie să declar că se înşeală, i-am zărit pe unii factori de răspundere (vorba vine) alergînd şi zbâtîndu-se cumplit... să-şi aranjeze concediul. Desigur, e un drept al lor. Nu sînt şi ei oameni ai muncii ? Dar ce bine ar fi de s-ar ocupa cu acelaşi zel de treburile pentru care primesc salarii frumuşele ! Dacă armata de funcţionari, şefi de birouri şi servicii, gestionari şi aşa mai departe care organizează, îndrumă, planifică şi controlează (pe hirtie) comerţul cu produse care acum se găsesc din belşug pe cimp şi uneori - în pieţe, ar bănui că, intr-adevăr, existenţa, cîştigul, toate avantajele lor de salariaţi ai unor unităţi economice, depind, cu adevărat, de satisfacerea cerinţelor consumatorului, lucrurile ar sta altfel. Că se mai dau unele timide amenzi, că mai sunt uneori speriaţi şi mutaţi ca sancţiune !? In locuri unde cîştigă mai bine, asta nu-i impresionează. Noi, cei care mergem In pieţe şi vedem cit de crunt şi cu sctrbă ne priveşte este un vlnzător ce Ştie aritmetică exact atît cit sâ te înşele la socoteală, noi, cei care râmînem uimiţi în faţa unei persoane ce nu vrea să pună vinetele sau ardeii la vînzare - fiindcă aşa... azi n-are chef, că şi miine e zl - noi, aceştia, ne întrebăm : de ce nu ia măsuri radicale Consiliul popular municipal ? Că în alte localităţi, tot din Moldova, unde primăriile ţin bine in mină cartea comerţului, treburile stau altfel. Observăm că la Iaşi trece aproape zilnic prin pieţe cea mai marcantă personalitate a judeţului, impunând măsuri care au meltumit din loc căruţa celor ce se ocupă de unele domenii ale aprovizionării cu produse mult solicitate. Dar fără intervenţia energică, cu măsuri radicale, a municipalităţii, sutele şi sutele de rotiţe ale complicatului organism comercial nu vor funcţiona cum se cuvine. Mai ales, permanent, chiar şi in timpul vacanţei ! Fiindcă acum, oameni buni, e vremea abundenţei roadelor pămlntului, a vitaminelor naturale ieftine şi pline de savoare. Trebuie oare să aşteptăm pînă la Iarna, să ne facem autocritica şi să declarăm presei că la vara viitoare va fi mai bine şi... cum se spune î Energie şi nici o îngăduinţă faţă de comoditatea ce s-a Instalat in domeniul la care ne referim, mleSardrea imediată a tuturor celor ce nu-şi fac datoria, de la persoane mai suspuse şi pînă la vînzători, un control riguros, zilnic, Iată ce cere, pe bună dreptate, populaţia Iaşilor, alături de care noi, ca ziar al Comitetului judeţean de partid suntern, şi vom fi, cu toată inima, Mihai DUMITRU" . \ a *. d^ r. A taina Iaşului Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXVII, nr. 7735 Duminică, 1 august 1971 4 pagini, 30 bani Pro*, ziari din toate țárile, unifi-vá! în pagina a 2-a ■ Cadran săptămînal ■ Teatrul de la Copou şi Teatrul Naţional din Iaşi Fenomenele astronomice ale lunii august . t O nouă promoţie de instructori artistici Zilele trecute, la Şcoala populară de artă au luat sfîrşit cursurile de vară organizate pentru pregătirea instructorilor artistici ce vor îndruma formaţii ale artiştilor amatori din satele judeţului nostru. La cursuri au participat peste 60 de cadre didactice din judeţ. In cele 4 secţii — dirijat cor, regie-teatru, dansuri populare şi regie — brigăzi — sub îndrumarea specialiştilor Sorin Vînătoru, Tiberiu Penţia, Cristian Nacu, Costică Movilă şi Valeriu Burlacu, cursanţii au dobîndit deprinderi practice şi cunoştinţe teoretice, acumulînd în acelaşi timp numeroase piese pentru viitoarele repertorii. După examenele de obţinere a diplomei, elevii absolvenţi ai cursurilor de vară au prezentat un reuşit program artistic compus din cîntece patriotice, recitări din poeziile dedicate patriei şi partidului, fragmente din piese de teatru, o brigadă artistică şi o suită de dansuri moldoveneşti. Noua staţie de întreţinere, garare şi parcare a autoturismelor, luată în imediata vecinătate a hotelului „Unirea11 din Iaşi. Foto M. încheierea secerişului - motiv de a nu continua la fel de susţinut restul acţiunilor de campanie ? Alaltăseară, la cooperativa agricolă din Româneşti s-a încheiat şi recoltatul grîuidi. De lăudat faptul că mecanizatorii şi echipele care au deservit combinele au lucrat până la ora 10 noaptea şi nu a fost prima dată cînd au procedat aşa în actuala campanie agricolă pentru a încheia cît mai repede recoltatul. Din cele 525 de hectare cîte au fost cultivate cu grîu, 150 de hectare au fost secerate manual. Preocupaţi în măsură vizibilă ca eventualele intemperii să nu surprindă recolta în snopi pe cîmp, ţăranii cooperatori s-au grăbit şi au reuşit să care griul de pe toate aceste 150 de hectare şi să-l aşeze în stoguri pe arie. Intre timp s-a terminat şi treierişul orzului de pe cele 150 de hectare, al mazării de pe cele 40 de hectare, s-au executat arături pe circa 200 de hectare. După cum ne-a spus tov. Vasile Toma, secretarul comitetului comunal de partid, cooperativa agricolă a dus la baza de recepţie şi datoriile cuvenite pentru muncile prestate de S.M.A., precum şi obligaţiile contractuale, încheind recoltatul, nu înseamnă însă că gospodarii din Româneşti au pus la adăpost întreaga producţie de grîu, deoarece recolta de pe circa 150 de hectare se află încă în stoguri pe arie. începerea treierişului staţionar şi desfăşurarea acestuia cu repeziciune, imediat după terminarea recoltatului din lan, se impunea din două motive. In primul rînd, pentru a se vedea cît mai repede grîul în magazii, iar în al doilea rînd, pentru a se elibera tractoarele de la combine și batoze, la arat. Considerăm că executarea arăturilor pe cele încă 400 de hectare de miriști existente, fertilizarea acestora cu imensele cantităţi de îngrăşăminte naturale date uitării de ani de zile, nu-i deloc un lucru de neglijat. Ieri dimineaţă, cînd am poposit la secţia de mecanizare şi apoi la arta de la Româneşti am văzut în inactivitate şi combinele, şi batoza, şi echipele de deservire. I-am întrebat pe cooperatori de ce nu încep treierişul. „Ni s-a spus să stăm — ne-a răspuns un cooperator. Să nu facem nici o mişcare că nu-i încă gata procesul-verbal de deschidere a ariei. Şi stăm. Acum e ceasul 10 şi dumnealor, cei de la primărie, precum şi cei din conducerea cooperativei noastre agricole nu se grăbesc să sosească“. Ne-am oprit la primărie, unde n-am putut sta de vorbă cu nimeni. Toată lumea era pe teren. Nu ne-am întîlnit nici măcar cu omul de serviciu. Cu toate astea, ușa de la camera de lucru a primarului era larg deschisă, dulapul cu uşile de perete, documentele vraişte de putea oricine să le sustragă. Ceva mai tîrziu, cînd ne-am întîlnit cu tov. Mihai Amolioaiei, secretarul consiliului popular comunal, şi i-am adus la cunoştinţă cazul, acesta ne-a răspuns foarte senin : „Să ştiţi că primarul, grăbit să plece la Iaşi, a uitat uşa descuiată.“ Să se simtă alarmat, să dea fuga la primărie să-şi asigure documentele, nici vorbă. Nu merită sancţionaţi asemenea oameni uitaci ca primarul, nepăsători ca secretarul consiliului popular comunal ? La sediul cooperativei agricole îl întîlnim mai întâi pe inginerul şef Nicolae Gălăţeanu, apoi şi pe tov. Ion Zaborilă,, preşedintele cooperativei agricole. Vestea că stau combinele şi, batoza pe aria din Româneşti din cauza unui proces-verbal nu l-a mişcat cîtuşi de puţin nici pe inginerul şef, nici pe preşedinte. Ne-am deplasat cu toţii la arie, unde între timp şi-a făcut apariţia şi secretarul consiliului popular comunal. „Era greu să fi întocmit la vreme un proces-verbal ca să nu stea combinele şi batoza din această cauză ?“ — întrebăm. „Noi ne-am făcut datoria. Poftiţi, procesul-verbal e încheiat“. Și secretarul consiliului popular ne arată un proces-verbal care nu purta nici o semnătură. Pînă la urmă aveam să ne convingem că neîntocmirea la timp a procesului-verbal de deschidere a ariei, reînceperea treierişului se datorau automulțumirii manifestate de conducerea cooperativei agricole pentru simplul fapt că au încheiat recoltatul. „Nici în satul Avîntul n-a venit nimeni să întocmească procesul-verbal pentru deschiderea ariei, ne-a spus tov. Vasile Toma, secretarul comitetului comunal de partid. Totuși am început treierişul. Nu puteam sta în loc din cauza unei hîrtii“. Am vizitat şi noi aria de la Avîntul de care răspundea secretarul comitetului comunal de partid. Munca era bine organizată, măsurile de pază contra incendiilor asigurate în întregime. De aria de la Românești nu răspundea însă nimeni, nici din partea, primăriei şi nici din a conducerii cooperativei agricole. Totul a fost lăsat în seamabrigadierului Irimia Târgu. Şi aşa, timpul bun de trei ori se scurgea nefolosit. Şi cînd te gîndeşti că, deseori, conducerea C.A.P. Româneşti a dovedit contrariul, te întrebi : De ce acum, o aşa delăsare ? Gh. STEJARU ■ Grîul aşteaptă pe arie, în timp ce o batoză şi unele combine stau . Birocraţia — principalul „obstacol“ în calea treierişului ■ Forţe disponibile nefolosite la executarea arăturilor Misiunea socială a criticii actuale Criticul literar este un cititor, dar el îşi asumă răspunderea de a nu citi numai pentru sine, ci şi pentru alţii. îşi asumă deliberat această sarcină în virtutea calităţii sale de a vedea mult mai adînc în universul operei şi de a surprinde ceea ce-i este specific. Menirea lui deci este prin excelenţă una culturală. Criticul propune valori, respinge non-valori , stabileşte ierarhii şi implicit se preocupă de formarea gustului public. Cu alte cuvinte, cum sublinia cineva, munca sa este destinată consumului public. Amplele lucrări de istorie literară, deci şi de critică, de vreme ce istoria literară operează cu valori estetice, sintezele şi tomurile academice se adresează mai puţin cititorului cît mai ales specialiştilor. Ele sînt nişte corolare menite să ofere retrospectiva fenomenului literar dintr-o anumită perioadă. Dar rămîne literatura „la zi", mai rămîne febra prezentului, pulsul cotidian al creaţiei şi confruntării ei cu publicul. Radiograma vieţii literare prezente nu o poate face decît presa literară şi politică, singurele menite să recomande publicului, prin intermediul criticului, opere şi să-l influenţeze in a alege sau în a respinge. In ultima vreme, la noi s-au auzit unele voci ce au încercat să desconsidere critica la zi : cronica, recenzia, comentariul scurt. Unii par să vadă în cronică o specie minoră, care nu presupune prea multe calităţi. Oare aşa să fie ? O incursiune in istoria publicisticii literare româneşti de la „Dacia literară* şi pînă la „Contemporanul" de astăzi infirmă total o asemenea părere. Cine a spus „critica este conştiinţa vie a unei literaturi", fără îndoială că s-a gîndit în primul rînd la cronică, la comentariul de gazetă. Pentru orice scriitor are o foarte mare importanţă modul cum este primit de confraţii săi — criticii. Evoluţia lui viitoare depinde în bună măsură de aprecierile criticii, mai ales la debut. Intr-o convorbire ce am avut-o cu un tînăr şi foarte talentat poet ieşean — Mihai Ursachi, — convorbire găzduită de revista „Cronica", înainte de apariţia cărţii sale de debut, acesta îmi spunea că dacă critica îi va aduce reproşuri esenţiale nu va mai scrie poezie cel puţin 10—15 ani. Un exemplu grăitor în ce priveşte menirea criticii, responsabilitatea ei. Insă tot de aici rezultă şi necesitatea seriozităţii şi obiectivităţii criticului. Că mai sunt cronicari literari care pretind a decide asupra unor scrieri fără a ţine cont de un adevăr elementar exprimat încă de M. Kogălniceanu în programul Daciei literare — noi nu criticăm autorul, ci opera — desigur şi aceasta este o realitate. Din păcate tocmai cei ce repudiază cronica literară ca specie bine definită a criticii abdică adesea de la un asemenea principiu elementar, fiind subiectivi în atitudinea lor publică faţă de o nouă apariţie editorială mai ales. Cronica literară, ca specie, şi-a cîştigat un binemeritat prestigiu. La noi i-a dat strălucire G. Ibrăileanu, Eugen Lovinescu, G. Călinescu şi Pompiliu Constantinescu. Mare parte din substanţa monumentalei lucrări — Istoria literaturii române de la origine pînă în prezent — au constituit-o cronicile semnate de G. Călinescu în paginile revistelor literare cu deosebire, în coloanele „Adevărului literar şi artistic“ şi ale „Jurnalului literar“ reviste apărute la Iaşi. G. Călinescu a ridicat cronica pe treapta cea mai înaltă, neatinsă pînă acum. Iar Pompiliu Constantinescu — cronicar literar prin vocaţie — a ilustrat cu strălucire şi superioară modestie această specie o viaţă întreagă. Utilitatea şi oportunitatea cronicii literare nu pot fi contestate. Nu este exclus ca și acei ce mimează academismul, confruntînd adesea factologia sterilă cu profunzimea ideilor, să nu fie de loc sinceri atunci cînd osîndesc cea mai clasică specie a criticii — cronica. Numai că unii cronicari de astăzi ar trebui să mediteze mai mult la conceptul de cronică literară, la conceptul de critică însăşi. Aşa cum se subliniază în recentele documente de partid, criticii literare şi artistice îi revine o sarcină de seamă în educarea gustului public, în orientarea cititorului către acele opere cu un profund mesaj umanist, opere angajate care vorbesc în limbajul minunat al artei despre viaţa noastră, despre realitatea socialistă a patriei noastre, despre eroismul poporului nostru în edificarea materială şi spirituală a României de azi şi de mâine. Raţiunea de a fi a acestei importante activităţi rezidă în puterea ei de influenţare, în rolul pe care îl joacă în complexul de mijloace de educare a maselor. In ultimă instanţă misiunea criticii este una socială, aşa Incit cronica trebuie să fie o tribună de lansare a valorilor autentice, de respingere a tot ceea ce este modă efemeră, importată din spaţii spirituale străine, care nu au nimic consum cu ideile noastre despre viaţă şi societate, cu estetica marxistleninistă. Constantin COROIU LA IAŞI Campionatul internaţional de planorism al României Datorită condiţiilor pe care le oferă (un aerodrom bine utilat, condiţii atmosferice favorabile zborului fără motor), Iaşul deţine supremaţia în ce priveşte găzduirea competiţiilor de planorism din ţara noastră. Drept urmare, federaţia de specialitate a stabilit ca finala campionatului republican de planorism pe anul 1971 care, prin participarea unor concurenţi din U.R.S.S. R.P. Polonă, R. S. Cehoslovacă, R.P. Ungară, R.D.G. şi R.F. a Germaniei, capătă un caracter internaţional, să se dispute tot la Iaşi, între 3 şi 22 august. Astăzi, pe aerodromul Aeroprolicului „Moldova“, va avea loc la ora 10 festivitatea de deschidere a Campionatului Internaţional de planorism al României, care va reuni, în afara concurenţilor de peste hotare (în număr de 12) şi pe cei mai buni 14 planorişti români, printre care multiplul campion Mircea Finescu, Ieşenii Gh. Gilca, î. 'Alexa, P. Zenovei, ' precum şi N. .Mihaiţi, •’V. Roms seu etc. ’*