Flacăra Iaşului, august 1971 (Anul 27, nr. 7735-7760)
1971-08-01 / nr. 7735
bi lot! încă din anul 1816’ ®h««*tiw« Asaehl a' m»u*h să im spectacol* d« teatru fn Miww «atelor de bi Co- PW «t* hatmanului Costo«M ®htea. Cota din lați «ea Mat am folosite, amenajată In «rad special fn acest «cap. Hi «nul 1838, de către arhitectei Johan Frelwold a fost a lui Lascarachi Casfcatehi, poraeHt Talpon, aţezatâ pe locul pe care astăzi *• înalţă Teatrul Naţional. Sala de spectacole amenajată In caia Iul Talpon avea parter, stal, trei rfnduri de loji, galerie $1 era Iluminată cu luminări, care pe lingă că produceau un miros neplăcut, chiar In timpul spectacolelor trebuiau „muerite* de personalul de serviciu, inarmat cu Instrumente speciale. Cortina acestei săli a fost realisată de pictorul Livadard. încă din prima jumătate a secolului al XIX-lea In Moldova te dezvoltase o largă opinie de cultivare prin vizionarea spectacolelor de teatru. Costache Negruzzi a cerut, în 1838, Eforiei municipiului Iaţi să cumpere terenul pe care era construită casa lui Talpon şi să construiască aici un Teatru Naţional. Din lipsă de fonduri propunerea lui Costache Negruzzi n-a fost aprobata. Domnitorul Mihail Sturza avea In Iaşi, la Copou, pe locul actualei Universităţi, un imobil încăpător. Pentru o chirie anuală de 500 galbeni, a acceptat să-l închirieze, după ce a fost transformat In teatru, după planul arhitectului T. Costinescu. Noua sală d* teatru, inaugurată la 6 faftstete 1845, avea parter, «tei, trei rinduri de loji şi galerie» In frumoasa grădină care înconjura Teatrul, Mihail Suma a construit un reetearant pe care l-a închiriat unul francez. Spectacole de teatru au continuat insă să se dea ţite locate! «găl Lascomachi Costachi, nu numai in teatrul de la Copou. In anil 1860 guvernul Moldovei, al cărui preşedinte era Mihail Kogătetoecmo, a opinat că este cazul ca nu laşi să se construiască un Teatru Naţional. Raportul guvernului a fost aprobat de domnitorul Alexandru Ioan Caza pe 22 august 1861, îl sancţionase şi promulgase legea pentru exproprierea proprietăţii doctorului Peretz - cumpărată de la succesori! Iul Lascarachi Costachi — Talpon - numită„Teatrul Vechi“ şi pe care urma să ie construiască Teatrul Naţional. Primăria oraşului laş! a putut Insă intra In proprietatea terenului abia la 5 octombrie 1866. Primarul oraşului Iaşi, Dimitrie Gusti a angajat imediat pe arhitectul Bourelly să facă proiectul clădirii Teatrului Naţional din Iaşi. Proiectul, care prevedea că Intrarea principală a Teatrului să fie spre str. Goffel (actualmente Cuza Vodă) a fost apreciat de Ieşeni (la 18 martie 1869) ca defectuos şi necorespunzător. Reprezentaţiile teatrale la Iaşi au continuat Insă să se dea In special în Teatrul de la Copou. La 17 februarie 1888, In timp ce se repeta piesa Renée de Emil Zola un puternic Incendiu a distrus înainte de a fi derimat — Teatrul de la Copou, împreună cuîntreaga avere a «Societăţii Dramati-ce*, adică decorurile, mobilierul şi construcţia. Fiindcă în Ieşi nu mai exista o sală în care să se dea reprezentaţii, s-a amenajat pe hotelul „România" — cunoscut ulterior ieşenilor sub denumirea „Hanul lul Petrache Bacalu" — o sală de spectacole de 300-400 locuri. Ieşenii au depus de acum eforturi susţinute pentru a se construi un Iaşi un teatru corespunzător. Consiliul municipal din Iaşi s-a adresat arhitecţilor vienezi Ferdinand Fellner şi Herman Helmer care construiseră in diferite oraşe din Europa peste 20 de teatre. Proiectul arhitecţilor danezi, împreună cu „schiţa de situaţie", care prevedea deschiderea unei pieţe ce avea să pună faţă în faţă noua clădire a Teatrului cu Mitropolia - care se realizează de-abia acum - a primit aprobarea Consiliului municipal pe 5 octombrie 1892. Construirea Teatrului Naţional din Iaşi, încredinţată Societăţii române de Construcţii din Bucureşti, a început la 28 februarie 1894 şi s-a terminat pe 1 decembrie 1896. Recepţia definitivă a lucrărilor s-a încheiat la 27 iunie 1898. Cu ocazia Inaugurării oficiale, care s-a făcut pe 24 noiembrie 1898, s-a bătut o medalie, a ţinut un discurs primarul Nicolae Gone şi s-a jucat sceneta „Teatrul Naţional" de V. Valentin „Cinel-Cinel", de Vasile Alecsandri şi „Muza de la Burdujeni* de C. Negruzzi. Spectacolul Inaugural s-a încheiat cu o horă In care s-au prins oficialităţile, actorii şi spectatorii. Edificiul Teatrului Naţional murit şi înfrumuseţat pe ultimii ani esre patru faţade. Intrarea principală, în faţă cu statuie poetului Vasile Alecsandri, este marcată de un portic clasic colosal. Interiorul teatrului epatează prin decoraţia bogată cu numeroase elemente de stil baroc aurite şi scările de marmură. Pe general clădirea Teatrului Naţional din Iaşi este apreciată ca o bijuterie de arhitectură, din cele mai reuşite din ţara noastră, care acum este minunat pusă pe valoare, prin deschiderea către str. Ştefan cel Mare şi amenajarea enol Inspirat parc. Prof. N. GRÎGORAŞ WWHWftwwwffliwwwwwwvywwuww'uwwwwww^wwvwtfwwwwu1 x Teatrul de la Copou şi Teatrul Naţional din Iaşi File de istorie I FRANȚA. Cel mai inart bloc turn din Europa va fi clădit la Paris în Place d' Italie, înalt de 230 de metri, cu 58 de etaje, blocul se va întinde pe 100.000 m.p. și va dispune de 1671 locuri de parcare. In clişeu : Macheta blocului turn „Apogee“. JOCURI MEDICALĂ ORIZONTAL) 1. Neurolog român, autorul celebrului tratat „Celula nervoasă"; 2. Ave! — Clinician şi fiziolog francez; 3. Ilustru chirurg italian, autorul eseului „Chirurgia în roman" (1922); 4. In echinocţiu! — Poemă de V. Hugo ; 5. Vestitul căpitan al lui Jules Verne — Prescripţiile medicale pentru bolnav (sing.); 6. Diametru tehnic — „Castelul pălărierului* şi „Sabia dreptăţii“ aparţinînd medicului A. 3. Cronin; 7. Subiectul cărţii „O viaţă* aparţinîjid cunoscutului medic Gr. Barnard; 8. Un acid folosit exclusiv in medicină — Locul unde „Pescăruşul" (autor, medicul A. P. Cehov) se simte, în largul sân. VERTICAL ! 1. Medic şi fiziolog francez din secolul XVIII; 2. Medic,filozof şi savant arab, denumit „prinţul savanţilor", este autorul „Canonului medicinei“; 3. Fizician german care a studiat proprietăţile trecerii curentului electric prin conductoare — In medicină!; 4. Din nou... — adormit parţial!; 5. Cinci (anagr.) — Regiune de la munte; 6. Interjecţie — în lume!; 7. Apărarea acesteia, ţelul nobil al medicinei; 8. Un artist al romanului profesional, tatăl spiritual al medicului Andrew Manson din „stadela*. 9. Trecut prin ploaie — învaţă la şcoala sanitară. V. REGINA WWWAW vw^vvwasjwwawmvwwjwvwvwavyC Picasso „cetăţean de onoare al Parisului“ Celebrul pictor Pablo Picasso a fost numit, prin decizia unanimă a Consiliului parizian, „cetăţean de onoare al Parisului". Distincţia i-a fost acordată cu prilejul aniversării a 30 de ani da viaţă, din care 70 petrecuţi în capitala Franţei. Caniculă în Ciukotka In luna Iulie, termometrele localităţii Perei, situate dîncolo de Cercul polar, au înregistrat o temperatură neobişnuită pentru regiunile polare , minima — plus 20 grade ; maxima — plus 30 grade. Meteorologii au explicat că această se datorează anul val de aer cald venit din sud, iar locul vterii Revekului s-au simțit timp de 10 aile, cit a durat canicula, ca pe litoralul Mării Negre. De 45 de ori Richmond Primele zile ale verii au adus în oraşul britanic Richmond, atmosfera sărbătorilor! localitatea Împlineşte respectabila vîrstă de 900 ani. Festivităţile prilejuite de această aniversare se vor desfăşura în perioada întregului sezon estival şi vor fi pezidate de 45 gazde, de meserie primari din tot atîtea oraşe ale lumii întregi. Ei trebuie să îndeplinească însă o condiţie esenţială să conducă treburile administrative ale unei oraşe care să poarte acelaşi nume cu acel sărbătorit — Richmond. Aproape jumătate din cele 45 de localităţi Richmond care şi-au trimis reprezentanţii se găsesc pe harta Statelor Unite. Dintre ele, oraşul Richmond din statul american Virginia este de cinci ori mai mare decit omonimul său englez, cel mai mic oraş cu acest nume se găseşte In Jamaica. .IN24 DE ORE Bună dimineața, soare ! Foto ! G. PAUE Cervantes sau El Greco? este autorul lui „Don Quijote“, ci... pictorul El Greco. Mora se bazează în afirmaţia sa pe un detaliu ciudat, prea puţin luat în seamă pînă în prezent. Teza colecţionarului, dezvoltată întrrun volum, porneşte de la cercetarea mai multor tablouri de El Greco, pictate după 1580 şi în care este reprezentată insistent imaginea cavalerului Tristei Figuri. Asemănarea chipului zugrăvit pe prnză cu cel descris în paginile cărţii este atît de izbitoare, că Mora s-a simţit tentat să creadă că pictorul a fost atît de obsedat de ecoul pînzelor sale lucit s-a apucat să şi scrie despre el. Deocamdată, ipoteza nu a fost comentată în cercurile specialiştilor. Dup părerea lui Guillem Morey Mora, colecţionar din Spania, ar trebui să fie revizuite vechile cunoştinţe de literatură universală, în sensul că nu Cervantes Apărarea acuzată In ultimul timp, cetăţenii americani intentează acţiuni judiciare împotriva... propriilor lor avocaţi. Şi asta din ce in ce mai des. După cum arată revista „U. S. News and World Raport“ într-o anchetă realizată pe această temă, numărul afacerilor de acest gen a crescut cu 25 la sută faţă de perioada ultimilor cinci ani. Revista menţionează, de asemenea, şi cauzele care duc la situaţii de acest gen erorile grave ale avocaţilor în cursul proceselor, „relaţiile îndoielnice" între avocaţi şi clienţii lor, escrocheriile flagrante ale unor turişti etc. Fenomenele astronomice ale lunii august ■ Eclipsă totală de Lună ■ Mare opoziţie a planetei Marte ■ Reîntîlnire cu Perseidele luna august a acestui an este deosebit de bogată în fenomene astronomice interesante. In primul rînd esta vorba de eclipsa totală de Lună, care se va produce în noaptea de 6 spre 7 august Este una din cele mai frumoase eclipse de Lună din ultima vreme. Fazele principale ale fenomenului sunt următoarele : intrarea Lunii în penumbră la 6 august, ora 18 şi 58,1 minute; începutul fazei parţiale (primul contact sau intrarea Lunii în umbră) la ora 19 şi 55,2 minute ; al doilea contact sau începutul fazei totale, la ora 20 şi 53,2 minute; momentul fazei maxime, la ora 21 şi 43,2 minute ; contactul al treilea, sau sfîrşitul totalităţii la ora 22 şi 33,3 minute ; contactul al patrulea (sfîrşitul eclipsei parţiale) la ora 23 şi 31,3 minute , la ora 0 şi 28,4 minute, în ziua de 7 august are loc ieşirea Lunii din penumbră, cu care se termină fenomenul. La Iaşi, pe data de 6 august, Luna răsare la ora 19 şi 24 minute, ceea ce înseamnă că vor fi vizibile toate fazele eclipsei, exceptînd intrarea în penumbră, care este oarecum destul de greu de observat. Al doilea fenomen deosebit al lunii august este marea opoziţie a planetei Marte, care are loc la 10 august. In această perioadă planeta Marte se află la o distanţă minimă de Pămint (56,2 milioane de km. la 12 august). Asemenea mari opoziţii se repetă la fiecare 15 ani. Deşi în cursul acestei mari opoziţii diametrul aparent al planetei atinge aproape 25 secunde de unghi, condiţiile de observare la noi sunt destul de dificile, datorită faptului că, la latitudinile noastre, planeta în momentulculminaţiei superioare este încă aproape de orizont , totuşi amatorii care dispun de instrumente au diametre de peste 10 — 12 cm., capabilă să mărească de peste 100 de ori, pot încerca observarea planetei roşii. Se va studia variaţia calotei polare sudice, care se poate observa în această perioadă. Cu instrumente mai puternice şi în condiţii de astroclimat mai favorabile . In mediul rural, în zone împădurite etc., se pot observa şi alte detalii ale planetei. In sfîrşit, al treilea fenomen al acestei luni este reîntâlnirea Pămîntului cu zona centrală a curentului meteoric al Perseidelor, care se produce anual în jurul datelor de 12 — 13 august, fenomen care se manifestă printr-o mai bogată activitate meteorică. Meteorii par a porni din punctul radiant aflat în constelaţia Perseu, de unde şi denumirea. La această dată constelaţia Perseu apare la N.E. în jurul orei 22, urcîndu-se pînă la zenit spre dimineaţă. Amatorii astronomi vor nota cu cît mai mare precizie poziţia meteorilor printre stele (pe hărţi cereşti), culoarea, strălucirea (comparată cu a stelelor vecine), durata zborului şi alte particularităţi. In afara oraşelor şi a surselor parazite de lumină, se poate încerca fotografierea meteorilor, cu aparate foarte luminoase (1/2 şi mai mult), materiale extrem de sensibile (27° DIN şi mai mult) şi timpi de expunere lungi — 15 — 30 minute cu aparatul fix, îndreptat spre constelaţia Perseu. Acest lucru se va face atît timp cît cerul este suficient de întunecat, spre a nu voala clişeul, deci după terminarea crepusculului astronomic (21 ore 20 minute) pînă la răsăritul Lunii, fapt posibil abia de pe data de 13 august, cînd astrul nopţii este In faza de ultimul pătrar (răsare la ora 22 și 17 minute). Prof. Virgil V. SCURTU O NOUA AFIRMARE A ȘCOLII MEDICALE IEȘENE Intre accidentele oculare, un loc însemnat îl ocupă arsurile cu acizi și baze, care in marea majoritate a cazurilor se soldează cu pierderea vederii. Doar un număr restrîns din aceste cazuri pot fi recuperate prin transplantarea de comet, datorită faptului că azi încă nu poate fi prevenit și stăpinit fenomenul de respingere al grefei. Din 1856 etnol Heusser aplică într-o cornee opacă a unei paciente un mic cristal prin care putea vedea acele unul ceasornic, pînă in prezent s-au efectuat numeroase încercări. La Spitalul militar Iaşi, dr. Jalobceastâi Leonida — doctor în ştiinţe medicale, şi dr. Baidan Năstase au utilizat o keratoproteză din metacrilat de metil polimerizat spontan, pe care au aplicat-o la un bolnav care în urmă cu aproape patru ani, după o gravă arsură cu var, pierduse complet vederea la ambii ochi. Materialul utilizat, construcţia şi fixarea piesei (şurub-lentilă de 40 dioptrii, menţinut în cornee cu ajutorul unei piuliţe), oferă împreună cu un ochelar ajutător, după două săptămîni de la operaţie, o vedere utilă practic, bolnavul putîndu-se orienta bine în spaţiu şi chiar să citească texte cu caractere mai mari. Este prima încercare reuşită în ţara noastră, o nouă afirmare a şcolii medicale ieşene. Dr. Mil SINPETRU coresp. Mai bine mai tîrziu... La administraţia complexului de odihnă „Tzei“ din nordul Osetiei (Caucaz) s-a prezentat nu de mult an solicitant cu un bilet de odihnă din anul... 1941. Era învăţătorul K. Gubaev, din comuna Kosta din Osetia. A primit acest bilet In 1941, după absolvirea Institutului pedagogic, în calitate de şef de promoţie. Dar evenimentele dureroase ale războiului l-au împiedicat să beneficieze de acest drept. Consultînd documentul, Consiliul staţiunilor de odihnă din R.S.S. Osetină a aprobat învăţătorului să folosească biletul de odihnă nr. 003674 din 1941, pe anul 1941, în anul 1971, drept care, învățătorul K. Gubaev, din satul Osetin Kosta, se află la binemeritata, deși întîrziată, odihnă. . . Covor uriaş La muzeul de arte aplicate din AşHabad (R.S.S. Tuiumenă) se află un covor uriaş confecţionat acum 30 de ani. Covorul are o suprafaţă de 200 m2, o greutate de 850 kg. şi conţine 50 de milioane noduri de diferite culori. Filmele săptăminii viitoare Premiere Greşeală fatală, o producţie a studiourilor „Defa", realizată in colaborare cu studiourile bulgare şi poloneze, este programată săptămina viitoare la cinematograful „ Republica“. Regizorul Konrad Betzold ne prezintă un film de acţiune realizat după scenariul lui Günter Karl şi Rolf Römer. Conflictul filmului porneşte de la descoperirea, la sfîrşitul secolului trecut, a unui important zăcămint de petrol. Lupta pentru înavuţire nu este mai puţin dramatică decit cele stirnite de mirajul aurului. Filmul ilustrează in acelaşi timp şi conflictele dintre indieni, adevăraţii stăpîni a acelor păminturi, şi aventurierii, care, in goana lor după acumularea facilă a unor averi însemnate nu se dau in lături de la cele mai sîngeroase forme de exploatare. Din distribuţie amintim pe Gojko Mitic, Armin Mueller — Stahl, Annekathrin Bürgher, Krystyna Mikolajewska, Kati Bus, Rolf Hoppe etc. Vulpile şi şoriceii, producţie a studiourilor cehoslovace, va rula la cinematograful „Arta". Este un film despre şi pentru copii, care urmăreşte în acţiunea sa jocurile pline de farmec şi originalitate, sinceritatea spontană, dragostea pentru frumuseţile naturii şi animalele pădurii. Filmul este regizat de Vera Plivova — Simirova, realizatoare şi a altor citeva pelicule pentru copii şi tineret. La reuşita acestui film, purtător al unui vibrant mesaj educativ şi-au dat concursul actorii Vaclav Bubka, Vladimir Ptacek, Milos Bilek şi talentaţii copii ZdenekTurna, Jan Kraus, Blazena Hendrychova, Katerina Simkova etc. Şi cinematograful „Copou" programează pentru săptămâna viitoare două filme în premieră. Este vorba de producţia studiourilor sovietice Cheile cerului, între 2 şi 4 august şi filmul Evadare în tăcere, realizare a studiourilor din R.D.G., programat între 5 şi 8 august. Reluări Cinematograful „Victoria“: O floare şi doi grădinari , „Tătăraşi“ : Apa ca un bivol negru (3 — 4 august) şi Bătălia pentru Alger (5 — 8 august); „Nicolina" Intîlnire la vechea moscheie (3 — 4 august) şi Mihai Viteazul (5 — 8 august). In Judeţ Casa de cultură din Paşcani ! Sezon mort (2 — 4 august), Preţul puterii (5 — 8 august); Clubul C.F.R. Paşcani , Vagabondul (2 — 4 august), Trimis extraordinar (5 — 8 august); Cinema Wg. Frumos: Ultimul Samurai (2 — 4 august; Unghiul de cădere (5 — 8 august); Hîrlău : Corabia nebunilor (2 —3 august); Poenile roşii (4 — 5 august); Şi caii se împuşcă, nu-i aşa ! (6—8 august) ; Pd. Iloaiei: Darclee (2 — 4 august); Iubita lui Graminia. (5 — 6 august); Hălăuceşti: Castelul Condamnaţilor (2 — 4 august); Ursul şi păpuşa (5 — 8 august). ...............................------......................................--------------------------------------| Cadru din filmul „Vulpile şi şoriceii". Radio Iaşi Programul de seară (1 august) ! 17.06 Buletin de ştiri: 17.05 Nou stop muzical! 19.00 Radiojurnal | 19.18 Interpreţi de frunte ai muzicii populare româneşti | 19.25 Studioul „V“ ! 20.00 Voci care au cucerit lumea ! 20.15 Lecturi dramatizate „Micul prinţ" de Antoine de Saint Exupery 21.00 Dansaţi In ritmul preferat. Programul de dimineaţă (2 august) : 6.00 Buletin de ştiri ; 6.05 Cîntece patriotice ; 6.15 Actualitatea în agricultură ; 6.23 Joc şi cintec românesc; 7.00 Radiomatineu. Televiziune 8.30 Deschiderea emisiunii 1 9.00 Matineu duminical pentru copil ! 10.00 Viaţa satului • 11.15 Pagini de mare popularitate din muzica simfonică ! 12.00 De strajă patriei ; 12.30 în reluare, la cererea telespectatorilor: Selecţiuni din spectacolul muzical-distractiv Înregistrat la staţiunea Neptun ( 13.00 Emisiune in limba maghiară; 14.30 Postmeridian ; 15.00 Serbările mării ; 16.00 Magazin; 16.55 „Apollo-15". A doua călătorie pe Lună — transmisiune directă ; 17.50 „Pasiuni" — reportaj de Pompiliu Gîlmeanu | 18.10 Film serial pentru tineret „Planeta giganţilor* ) 19.00 „Vetre folclorice ș Flori de pe Mureş ! 19.20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici ! 19.30 Telejurnalul de seară ! 20.00 Reportajul săptămînii I Platforma industrială a Tîrgoviştei • 20.15 Film artistic I „Patrula" — premieră pe ţară ! 21.30 Spectacol muzical TV ! 22.15 Recital Deva ! 22.35 Film documentar ! „Şcoala de alpinism“. Cu prilejul Zilei naţionale a Elveţiei ! 22.50 Telejurnalul de noapte. Cinematografe VICTORIA, orele 8.30 ; 11.35 ! 14.40 ! 17.45, 20.50 şi la grădina „Rîpa galbenă", ora 20.15 : „O floare şi doi grădinari“ ! REPUBLICA, orele 8.50 ; 11.40 ! 14.50 ! 17.40 ; 20.30 : „Regele Lear“, ambele serii, cinemascop | COPOU, orele 9 ! 11 ! 15 ! 17 ; 19. 21 : „Serbările galante“; ARTA, orele 9 şi 11 „Moş Gerilă“ — film pentru copii ; orele 15 ! 17 ; 19 . 21 : „Zestrea domniţei Ralu“ ; TATARASI, orele 15.30 ! 19.15 : „Mihai Viteazul“, ambele serii ; NICOLINA, ora 10 : „Trei grăsuni“ — film pentru copii ; orele 16 ; 18 ; 20 : „O noapte furtunoasă“. IN JUDEŢ : Casa de cultură Paşcani : „Secretul de la Santa Vittoria“ ! Clubul C.F.R. Paşcani : „Şeful sectorului suflete” ! Tg. Frumos: „Ai grijă de Suzi“ ! Hîrlău: „Pe cometă" ! Fodulloaiei : „Ferestrele timpului" , Hălăuceşti : „Suflete tari", ambele serii, cinemascop. Oficiul judeţean de turism Iaşi anunţă că pentru perioada 18—30 august dispune de un număr limitat de locuri la Mangalia — Venus, cu cazare la hotel. Solicitanţii se pot adresa Oficiului în primele zile ale lunii august. „ Pentru satisfacerea cererilor turiştilor care nu au mai găsit locuri la TURUL ROMÂNIEI, organizat în zilele de 2—6 august se fac Înscrieri pentru acelaşi traseu, pentru zilele de 19—20 august. Solicitanţii sunt invitaţi să-şi reţină locurile din timp. Timpul probabil Vremea se menţine călduroasă cu cerul variabil. Cu totul izolat se vor semnala averse slabe, în special în zona muntoasă. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din sectorul est, nord-est. Temperatura aerului se menţine ridicată , minimele vor fi cuprinse între 16 şi 21 grade, iar maximele între 26 și 31 grade.