Flacăra Iaşului, septembrie 1971 (Anul 27, nr. 7761-7786)

1971-09-01 / nr. 7761

. SEPTEMBRIE 1971 4 PAGINI 5# BANI ANGL XXIil. Nr. 7761 MIERCURI 1 Incurn Insului Organ a! Comitetului judeţean laşi al P.C.Jr. şi al Consiliului popular judeţean Şedinţa 9­9 Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. In ziua de 31 august 1971 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român. Au participat miniştri şi şefi ai unor instituţii cen­trale. In cadrul şedinţei au fost examinate şi aprobate propunerile privind îmbunătăţirea activităţii Academi­ei de învăţâmînt social-politic „Ştefan Gheorghiu" , lărgirea şi reorganizarea şcolilor interjudeţene pen­tru pregătirea activiştilor de partid, ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, precum şi propunerile de orga­nizare a Institutului pentru pregătirea cadrelor de conducere din economie şi administraţia de stat. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a mai adoptat hotârîri cu privire la executarea unor lucrări de investiţii, modificarea Decretului pentru organizarea şi funcţionarea Băncii de Investiţii, precum şi cu pri­vire la alte probleme curente. CUM SE ÎNDEPLINESC SARCINILE DE PLAN ŞI ANGAJAMENTELE ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ PE ANUL 1971 Iată zi, la Fabrica 99 ţesătura Au trecut 8 luni din acest an, sufi­cient timp pentru a trage concluzii pri­vind atît rezultatele de pînă acum, cit şi posibilităţile de îndeplinire şi depă­şire a sarcinilor de plan și a angajamen­telor în întrecerea socialistă. Ne-am propus, zilele trecute, să facem o astfel de analiză la Fabrica „Țesătura". Chiar de la început, s-au făcut remar­cate realizările meritorii înregistrate de acest harnic colectiv, în lunile scurse pînă acum din 1971 , planul producţiei globa­le a fost depăşit cu 1,8 la sută, cel al producţiei marfă cu 2,1 la sută, ceea ce, printre altele, înseamnă un plus de 127.000 kg. fire tip bumbac, 55.000 m.p. ţesături. Beneficiile obţinute depăşesc cu 6,5 la sută prevederile, iar economiile la preţul de cost ating 370.000 lei. Rezul­tatele bune sunt puse şi mai pregnant în valoare, dacă le comparăm cu nivelul angajamentelor în întrecerea socialistă pe 1971, asumate de fabrica ieșeană, nivel faţă de care acestea s-au apropiat deja foarte mult, fapt ce asigură premise pentru îndeplinirea mai de­vreme, pentru depăşirea lor. Care au fost condiţiile ce au condus la obţinerea acestor rezultate, şi cum au fost ele crea­te ? — este întrebarea cu care ne-am adresat inginerului şef MAURICIU ZAI­­DER. — încă de la sfîrşitul anului trecut, am­ luat toate măsurile pentru pregătirea producţiei pe 1971, în aşa fel incît să „atacăm" chiar de la început, decisiv, problemele acestui an, sarcinile de plan şi angajamentele pe care ni le-am asu­mat în întrecerea socialistă. — Care au fost principalele direcţii în care s-a îndreptat grija colectivului, in 1971 ? — Caracteristica acestei perioade, pe lîngă grija pentru respectarea termene­lor contractuale, pentru reducerea conti­nuă a preţului de cost şi creşterea efi­cienţei întregii noastre activităţi, este re­ducerea pe cît posibilă a importurilor de materii prime, prin reanalizarea reţetelor de amestec, reproiectarea unor ţesături, revizuirea tehnologiei de fabricaţie la fi­nisaj (prin folosirea unor coloranţi şi ma­teriale auxiliare indigene). Folosirea me­­lanei în locul bumbacului, temă în stu­diu deocamdată, va fi fără îndoială, o nouă cale de reducere substanţială a im­porturilor. Un succes deosebit II conside­răm extinderea acordului global în fa­zele „cheie* de la finisaju] de ţesături, deoarece această metodă de cointeresare a condus ,la un apreciabil spor de pro­ducţie în acest sector. De asemenea, nu s-au pierdut o clipă din vedere modali- Ing. Rodica DASCĂLU Const PALĂDINȚA ii Delegaţia oraşului Poitiers îşi continuă vizita Continuîndu-şi vizita în municipiul Iaşi, delegaţia oraşului Poitiers (Franţa)— oraş înfrăţit cu Iaşul — a fost oaspete al Fabricii de antibiotice, unde a luat cunoştinţă de procesul tehnologic al în­treprinderii chimice ieşene. In continuare, delegaţia a vizitat Institutul judeţean de proiectare şi unele monumente de cul­tură şi artă din Iaşi. In cursul zilei de ieri, preşedintele Consiliului popular judeţean Iaşi, Vasile Potop, a primit delegaţia oraşului Poitiers, formată din Pierre Vertadier, primarul oraşului, şi M. Repere, adjunct al pri­marului. La primire a a mai fost de faţă Ioan Manciuc, primarul municipiului Iaşi, Gheorghe Zaharia, secretarul Comitetu­lui executiv al Consiliului popular jude­ţean, Viorel Tiron, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular municipal Iaşi. După-amiază, membrii delegaţiei fran­ceze au fost oaspeţii I.P.S. dr. Iustin Moi­­sescu, Mitropolitul Moldovei şi al Suce­vei. Tot ieri, soţiile reprezentanţilor primă­riei oraşului Poitiers au vizitat Casa pi­onierilor şi Spitalul clinic de pediatrie. Proletari din toate țurile, uniți-vă! în ansamblul muncii de educaţie comunistă INVATAMÎNTUIUI IDEOLOGIC - O MAI MARE PUTERE DE ATRACŢIE SI INFLUENTARE în complexitatea procesului de educare partinică, marxist-leninistă, al for­mării dezvoltării conştiinţei socialiste, al edificării omului nou, conştient de marile îndatoriri civice ce-i revin în viaţa socială, învăţămîntul ideologic ocupă un însem­nat loc. Secretarul general al partidului nostru, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, în Expunerea la consfătuirea activului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative, atrage atenţia că în acest domeniu, al învăţămîntului de partid, este necesar să fie aduse o serie de îmbunătăţiri. In a­­ceastă privinţă capătă o deosebită importanţă problemele privind criteriile de organizare, precum şi metodologia folosită în desfăşurarea învăţămîntului ideo­logic. Dezbaterea în adunări generale şi plenare deschise a amplului program de educaţie comunistă, elaborat de conducerea partidului, prilejuieşte, la nivelul fie­cărei organizaţii de partid, o analiză atentă a învăţămîntului ideologic, a căilor şi mijloacelor ce trebuie folosite pentru ca acesta să răspundă, într-o tot mai mare măsură, noilor cerinţe. După cum şi cu alte prilejuri — mese rotunde, in­terviuri, sondaje de opinii — membri ai comitetelor şi birourilor organizaţiilor de partid, propagandişti, cursanţi, au exprimat păreri, opinii, în legătură cu mo­dul în care se desfăşoară Învăţămîntul de partid în cele mai diverse sectoare de activitate. Relatăm, în cele ce urmează, cîteva din observaţiile critice şi sugestiile unor comunişti din întreprinderi şi instituţii ieşene, vizînd organizarea studiului ideo­logic în apropiatul an de învăţâmînt. îmbinarea organică a caracterului formativ cu cel informativ Este în afară de orice îndoială faptul că a crescut în mod vizibil interesul mem­brilor de partid, al celorlalţi oameni ai muncii pentru cunoaşterea şi aprofunda­rea principiilor ce stau la baza politicii interne şi externe a partidului şi sta­tului nostru, a filozofiei marxist-leniniste. O dovadă o constituie şi numeroasele în­trebări adresate de oamenii muncii, cu diverse prilejuri, cadrelor de partid, lec­torilor, propagandiştilor. Aşa cum au re­levat interlocutorii noştri, munca de ri­dicare a nivelului ideologic, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid şi celorlalţi oameni ai muncii a jucat şi pînă acum un rol de mare însemnătate în mobilizarea conştiinţelor şi energiilor în construirea noii societăţi. In acelaşi timp, sunt evidente o serie de neajunsuri în organizarea şi desfăşurarea învăţămîn­tului de partid, ceea ce-i diminuează e­­ficienţa, forţa şi puterea de înrîurire. In ultima vreme, a remarcat tov. Pavel Florea, secretar al Comitetului municipal de partid, determinaţi probabil şi de de­numirile atribuite unor cercuri şi cursuri precum : „Probleme economice ale între­prinderilor industriale“, „Probleme econo­mice ale activităţii de investiţii şi con­strucţii“ etc., unele forme ale învăţămîn­tului ideologic s-au „tehnicizat“, „profesio­nalizat“, dezbaterile purtînd adeseori as­pectul consfătuirilor de producţie. In a­­semenea cazuri, s-a pierdut din vedere faptul că învăţămîntul de partid este, prin excelenţă, un învăţămînt de stimu­lare a gîndirii politice, de formare a gîn­­dirii şi deprinderii de a judeca şi inter­preta realităţile de pe poziţiile ideologice ale partidului nostru. Tocmai unui astfel de mod de a concepe învăţămîntul de partid, observa ing. Victor Scrumeda, şe­ful comisiei de propagandă a comitetu­lui de partid de la Fabrica „Ţesătura“, se datoreşte anihilarea laturii politico-e­ducative a acestei activităţi. Fenomene ca cele la care s-a referit secretarul general al partidului nostru — a subliniat în con­tinuare interlocutorul — între care şi plo­conirea faţă de ceea ce este străin, şi mai cu seamă faţă de ceea ce este produs în Occident, fie că e bun, fie că e rău, s-au manifestat şi în unitatea noastră. Şi, în ciuda faptului că o seamă de astfel de utilaje din import sunt de slabă calitate, în vreme ce numeroase utilaje de pro­ducţie românească, inclusiv unele piese de schimb realizate în însăşi întreprin­derea noastră, sînt de o înaltă tehnici­tate, cei care activează pe tărîmul pro­pagandei, inclusiv în învățămîntul ideo­logic, nu folosesc asemenea exemple con­cludente ce le au la îndemînă spre a în­lătura acea mentalitate periculoasă pen­tru mersul nostru înainte — aceea de ploconire în faţa a tot ceea ce este străin. Aceasta şi pentru faptul că, în bună parte, învăţămîntul nostru ideologic şi-a pierdut caracterul analitic, combativ. Opinînd pentru menţinerea ciclurilor Alice OUATU (continuare In pag. a 2-a) C.A.P. Belceşti. Se execută arături pe tarlalele desti­nate însămînţării griului. Foto : AURIAN Iaşi. Zona industrială văzută din cartierul Tatarasi A ■ 1 Pe marginea unei mese rotunde organizată la G.A.P. Dumeşti ! Drumul spre dezvoltarea­­ avuţiei obşteşti trece­­ şi prin conştiinţa ■ ţăranilor cooperatori î­n pagina a 2-a în munca culturală Primalitati! si pasiune Din timpuri mai îndepărtate, cînd cultu­ralizarea maselor nu constituia o problemă de stat ca In zilele noastre, intelectuali de mare valoare, legaţi de popor, s-au preo­cupat Îndeaproape - adeseori din proprie iniţiativă - de ridicarea nivelului de pregă­tire al consătenilor lor, investind pasiune, pricepere şi energie in aceste nobile scopuri. Este o tradiţie ce se continuă în condiţiile noi, create prin grija partidului şi pe funda­lul lărgirii orizontului spiritual al oamenilor muncii. Că aşa stau lucrurile ne-o dovedesc înfăptuiri la care milioane de cărturari au răspuns, răspîndind ştiinţa de carte, lămurind oamenii asupra avantajelor lucrării pămîntu­­lui in comun cu mijloace tehnice avansate etc. „România poate sa vorbească astăzi cu mindrie - spunea tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, în recenta sa Expunere referi­toare la problemele ideologice, politice şi cultural-educative­­ de faptul că are un în­­văţămînt general obligatoriu de 10 ani, ştiut fiind că in urmă cu 30 de ani avea peste 35 la sută analfabeţi“. A fost o operă vastă, realizată cu modestie, dar nelipsită de patos revoluţionar şi de elanul ce-i caracterizează pe cei formaţi pentru a dărui lumină din lumină, dar din fagurii înţelepciunii lor. Amploarea mişcării cultural-artistice de astăzi se poate măsura fie şi prin cîteva cifre edificatoare, care demonstrează că nu mai este vorba de nişte „insuliţe“ presărate ici-colo, ci de un mare torent care cuprinde totul, desfăşurat sub îndrumarea partidului. Un sim­plu etalon care ne stă la îndemînă certifică afirmaţiile de mai sus. Căci bună­oară la finele anului 1970 existau în judeţul Iaşi 452 de formaţii de amatori cu 13.000 de membri, care au prezentat 2.594 de spec­­tacole. Numărul cititorilor era de 250.664, faţă de 147.558 cîţi au fost in 1966, cel al universităţilor populare de 7 faţă de numai două, ca să nu mai vorbim de creşterea considerabilă a reţelei muzeistice, de cele 128 brigăzi ştiinţifice trimise la sate în 1970 etc. E drept că nu cifrele spun totul, dar incontestabil că şi ele îşi au graiul lor, des­tul de elocvent dacă ne gîndim că, pe vre­muri, puţine erau comunele unde să existe un cadru sistematic şi organizat de desfă­şurare a acţiunii de ridicare culturală a ma­selor. Şi aceasta atunci când se realiza, se datora exclusiv iniţiativei particulare şi nu grijii statului pentru difuzarea largă în mase a ştiinţei şi culturii. Se vorbeşte şi astăzi la noi despre tradiţiile corului din Osoi, ale celui ce există la Deleni, despre prima uni­versitate sătească din ţară înfiinţată la Un­gureni de către profesorul ieşean Eugen Ne­­culau, dar ele erau pe atunci un fel de „rara avis", pe cînd în zilele noastre asistăm la o avalanşă de informare, cunoştinţele răs­­pindindu-se pe cele mai variate căi şi tre­buind să fie captate intr-un şuvoi unic, me­nit să servească idealurilor socialismului, cau­zei patriei şi poporului. Aşa cum arăta to­varăşul NICOLAE CEAUŞESCU : „Activitatea noastră cultural-educativă, politică de masă trebuie să fie îndreptată spre ridicarea ni­velului de conştiinţă socialistă a întregului popor". Or, în acest domeniu s-au semnalat unele rămîneri în urmă faţă de dezvoltarea forţelor de producţie, scăderi care trebuie grabnic înlăturate, după cum se sublinia în aceeaşi expunere, indicîndu-se şi mijloacele adecvate. Şi în judeţul nostru avem Intelectuali ai satelor ca Zehaida Crăciun (Ruginoasa), Ni­colae Tomulescu (Răducăneni)­, Vasile Tăna­­se (Tătăruşi) şi încă mulţi alţii animaţi de pasiune în opera de culturalizare a maselor şi posedînd o bogată experienţă într-un do­meniu atît de complex­ şi atît de dificil. Există însă destui directori de cămine cul­turale transformaţi în birocraţi, specialişti în alcătuirea dărilor de seamă şi a proceselor verbale, destui activişti culturali lipsiţi nu numai de priceperea necesară, dar şi de dorinţa de a se dărui nobilei meniri ce le revine. Căci şi aici s-a considerat că dacă un tînăr vine cu o diplomă de la nu ştim ce facultate, devine automat activist cultural. Or, lucrurile nu pot sta astfel în zilele noas- Elena PIETRARU (continuare In pag. a 3-a) Conferinţa internaţională Pugwash şi-a încheiat lucrările Marţi *-an încheiat la Sinaia, lucrările celei de-a 21-a Conferinţe internaţionale Pugwash, la care au participat peste 100 de oameni de ştiinţă — savanţi de re­nume mondiali specialişti şi experţi, re­prezentanţi ai unor universităţi şi aso­ciaţii ştiinţifice­­ din 32 de ţări ale lu­mii. In şedinţă plenară finală, care a fost prezidată de prof. H. Alfven, laureat al Premiului Nobel, preşedinte de onoare al Pugwash, au fost prezentate şi discutate concluziile celor cinci grupe de lucru ale Conferinţei, constituite pe problemele securităţii europene, dezarmării, măsu­rilor internaţionale pentru prevenirea şi lichidarea conflictelor locale, îmbunătăţi­rea colaborării şi cooperării între state şi combaterea efectelor poluării mediului ambiant. Prof. J. Rotblat, secretar general al Pugwash, a enunţat apoi principalele ac­ţiuni şi întîlniri pe care şi le propune mişcarea Pugwash pînă la viitoarea con­ferinţă ce se va ţine la Oxford (Anglia) între 7 şi 12 septembrie 1972. In conti­nuare, o serie de participanţi au făcut sugestii privind extinderea, diversificarea şi creşterea eficienţei acţiunilor de vii­tor ale mişcării Pugwash.­­ Rostind cuvîntul de închidere, prof. H. Alfven a mulţumit gazdelor, Comitetului naţional român Pugwash, pentru ospitabi­litatea de care s-au bucurat participanţii, pentru condiţiile asigurate desfăşurării conferinţei. In cursul după-amiezii, s-a desfăşurat şedinţa Comitetului Permanent al Pugwash, care a aprobat documentul fiu­ral al conferinţei. ... (Agerpres) A ,V.SV/.V.V.V.TMWi W.V.V 66 Vm V.Vm A,.VW,'. CARNET IEŞEAN Aglomeraţie la Policlinică Mare aglomeraţie la Policlinică în lunile de vară şi Oameni nemulţumiţi, reclamaţii. Pînă la începutul verii nemulţumirile erau accidentale. De vreo două luni ele s-au înmulţit. Trebuie să fie o cauză. Nu cumva concedi­ile de odihnă ale medicilor ? In întreprinderile industriel de concediile de odihnă se planifică întocmai ca şi produc­ţia şi nu s-a pomenit nicăieri ca planul să nu fie înde­plinit din cauza prea multor persoane plecate în concediu. Parcurgem împreună cu dr. Anatolie Ungureanu, direct­orul Policlinicii, graficul concediilor de odihnă ale medic­­ilor. Oftalmologia: din 4 medici 2 au plecat în iulie, din în august; Ginecologia: din 5 medici 2 au plecat in iulie, 3 în august; Radiologia: din 6 medici (pentru adu­lţi) 3 au plecat între 1—15 iulie. Pentru oricine este clar că planificarea concediilor de odihnă la aceste cabiniete, a încălcat cele mai elementare reguli ştiinţifice. Să, vedem ce se va întîmpla la anul viitor. Dintre cabinetele cu peste 3 medici, numai cel balneologic (cu 4 medici) s-­a dove­dit mai receptiv faţă de cerinţele cetăţenilor, la­­alte ca­binete, unde lucrează 2 sau 3 medici, situaţia par­e teore­tic bună, deoarece n-a plecat în concediu într-o­­lună de­cit un singur medic. (In vară sau in iarnă tot t­rebuia să plece unul din ei). Dar cel care a rămas a lucrat 14 ore ? De bună seamă că nu. Oamenii se îmbolnăveşte însă nu după numărul medicilor disponibili, ci după alte criterii. Dar avem la îndemînă bunăvoinţa şi răspunderea socială a­ medicului şi metodele de organizare mai bună­ a muncii. Directorul Policlinicii apreciază că cei doi medieri de la ca­binetul de neurologie se înlocuiesc unul pe celălalt, ast­fel ca nici un pacient să nu rămînă neconsultat în ziua cînd s-a prezentat la cabinet. Şi la alte cabinete medicii mai pot fi găsiţi şi după cele 7 ore de program. Sunt însă şi medici care „nu-şi permit“ să rămină nici un mi­nut peste programul stabilit. Dar îşi pot permite să vină mai tirziu. — Avem şi noi păcatele noastre, ne spune dr. Anatolie Ungureanu. — Cum stăm cu organizarea la triaj ? Intr-o mai veche convorbire ne-aţi asigurat că se pot obţine bonuri de consultaţii cu anticipaţie• Observăm că nu se obişnu­ieşte aşa ceva. V. GHEORGHIU (continuare în pag. a 3-a) 1

Next