Flacăra Iaşului, septembrie 1971 (Anul 27, nr. 7761-7786)
1971-09-01 / nr. 7761
PAGINA AH A Imi sin Min null« nlsltjli Ina si min «siiiila Mim cteperaliri A spune că In cutare sau cutare cooperativă agricolă de producţie consiliul de conducere, specialiştii, membrii cooperatori îşi desfăşoară bine sau mai puţin bine activitatea pe linia sarcinilor ce stau in perioada actuală în faţa agriculturii cooperatiste nu are un fundament real daca nu se ia In calcul şi bilanţul înfăptuirilor pe funia creşterii averii obşteşti. Cad dincolo de semnificaţia lor simbolică, cifrele cu privire la evoluţia acestui indicator pot spune foarte mult. In faţă cu cîteva din ele, stăm de vorbă cu o serie de cooperatori cu munci de răspundere de la C.A.P. Durneşti, incercînd împreună cu el să înţelegem semnificaţia şi valoarea lor. Ce reprezintă oare cifra de 5 milioane aşezată lingă cea de 20 milioane ? — Să vă spun eu - încearcă primul să ne explice PINTILIE FRATIŢĂ, preşedintele cooperativei agricole de aici. Este un salt. Saltul nostru spre bunăstare. Cele 5 milioane lei exprimă valoarea averii obşteşti cu care am pornit iniţial la drum, iar cealaltă sumă totalizează cit avem acum. Şi, pentru că fondul funciar este acelaşi, sunt dator cu o altă explicaţie : am adăugat la zestrea noastră viţa de producţie, maşini şi utilaje, plantaţii de vii şi livezii iazuri de peşte, construcţii. Fiecare din aceste valori au pentru viaţa cooperativei şi a cooperatorilor noştri o mare importanţă, constituind surse de venituri sigure. — Saltul este desigur vizibil. S-ar putea însă ca plusul dintre ce a fost ieri şi ce e azi să fie rezultatul unor investiţii mai puţin inspirate, fără suficientă eficienţă economică. Lucrurile pot uneori să înfăţişeze şi un astfel de tablou. Au fost ani — de ce n-am spune-o deschis - ne relatează în continuare preşedintele, cînd s-au făcut unele investiţii de dragul Investiţiilor. Nechibzuite, fără posibilitate de amortisment rapid, fără nici o perspectivă de consolidare şi dezvoltare. Noi nu am ferit de astfel de practici nerentabile, fiecare credit de stat şi fiecare sumă cheltuită din fondurile proprii fiind investită pentru ridicarea producţiei şi veniturilor. Pe terenurile improprii culturilor de cimp, ne-am făurit o livadă de 200 hectare, o vie altoită de 157 hectare, iazuri, cu peşte pe 70 hectare. De la fiecare pom, butuc de vie, şi hectar luciu de apă, scoatem producţii ce răsplătesc munca şi cheltuielile depuse. O altă sursă productivă care răspunde bine la Investiţiile făcute o constituie acum sectorul zootehnic. In primele 7 luni ale anului acesta, ferma de vaci a livrat statului 75 la sută din cantitatea de lapte contractată, existînd condiţii sa depăşească cu cel puţin 30 la sută producţia globală şi producţia marfă planificată, justificind oportunitatea şi eficienţa investiţiilor făcute pentru organizarea şi consolidarea ramurilor de activitate amintite, valoarea averii obşteşti mai deţine in structura ei şi alte elemente în ce constă aportul lor? In afară de terenul arabil şicele arătate aici , ne explică DUMITRU BANU, secretarul comitetului de partid C.A.P., averea noastră obştească cuprinde valori şi alte bunuri cu care făurim producţie , maşini şi instalaţii agricole, autocamioane şi remorci de transport, atelaje, construcţii pentru animale şi pentru ateliere. Cu alte cuvinte bunuri care contribuie direct la creşterea producţiei. De altfel la grîu, unde contribuţia şi-au adus-o desigur şi mecanizatorii, investiţiile de muncă şi de bani ne-au adus o producţie cu 400 kg la hectar mai mare decit cea planificată. Preliminăm recolte peste prevederi şi la porumb, sfeclă de zahăr, la floarea-soarelui. Pe total sperăm să încheiem bilanţul anual cu peste 600 mii lei la capitolul venituri planificate. La dezvoltarea averii obşteşti pot concura, desigur, In afara de Investiţii şi alţi factori ? - Bineînţeles — îşi spune părerea ELENA TIRZUMAN, membră în consiliul de conducere al cooperativei. Gîndesc de pilda că investiţiile astea pot ajunge citeodată valori moarte dacă ele nu sunt echilibrate cu posibilităţile cooperativei, cu forţele eî de muncă, cu hărnicia şi priceperea membrilor cooperatori. La care trebuie de adăugat —continuă ideea Pintilie Frătiţă, grija pentru apărarea integrităţilor, consolidînd mai întii şi apoi continuînd investiţiile respective. Aceasta presupune pe Ungă competenţă, cinste şi conştiinţă socialistă, averea obştească trebuind a fi păstrată şi gospodărită cu cea mai mare grijă in direcţia asta, putem spune că în mare măsură cooperatorii de aici manifestă o tot mai ridicată exigenţă. - Pe linia amintită, comisia de revizie îndeplineşte în mare măsură această cerinţa - ne spune DUMITRU CHIULAN, preşedintele acestui, organ ales de adunarea generală. Explicăm îndatoririle ce revin fiecărui membru cooperator In ce priveşte apărarea şi consolidarea averii obşteşti, acţionăm preventiv şi, când e căzut, solicităm conducerii de cooperativă luarea de măsuri drastice împotriva tuturor celor care nu respectă statutul şi etica de muncă cooperatistă. In toate aceste direcţii, unde în propagarea educaţiei membrilor cooperatori un rol hotărltor l-au jucat şi-l joacă organizaţiile da partid, comuniştii constituind întotdeauna exemplul personal, sarcina comisiei de revizie a devenit mult mai uşoară. In anul acesta, de pilda, nu am consemnat nici o abatere, nici o daună privind apărarea averii obşteşti. Doar un singur caz, semnalat la timp de către Gheorghe Pădure, membru al comisiei noastre, care verificînd In iarna starea livezii, a constatat că 40 de meri, planificaţi să dea la toamnă cite 22 kg fructe fiecare, aveau trunchiurile dezvelite, puţind fi distruşi cu uşurinţă de rozătoare. Conducerea cooperativei a luat însă măsuri imediate. Şi de atunci, n-am mai semnalat nimic deosebit, deşi comisia noastră, în frunte cu neobosiţii săi membri D. Coca, Gh. Balaur, Gh. Pădure şi Gh. Cernăuţ, execută sondaje, verificări şi controale în toate sectoarele de cimp şi locurile de gestiune. — Tovarăşul Chiulan s-a referit probabil la situaţia din sectorul lui de activitate — intervine în discuţie D. Banu. Deşi situaţia e bună, în general, nu putem spune că nu mai avem şi unele carenţe. Conştiinţa socialista, cred eu, presupune nu numai cinste. Hărnicia, respectarea hotărîrilor adunării generale şi a consiliului de conducere, devotamentul şi dragostea faţă de avutul obştesc, munca de calitate trebuie să caracterizeze pe fiecare membru cooperator. In direcţia aceasta mai avem însă de lucrat, succesele obţinute nefiind suficiente. Vrem de pildă să asiguram mobilizarea întregii mase de cooperatori la activitatea unităţii. In acest sens, sistemul muncii în acord global si masurile elaborate de partid privind îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a membrilor cooperatori, mai bine explicate în ferme, brigăzi şi echipe, pot avea şi o mai puternică influenţă pozitivă. Echipa de cimp condusă de Elena Tirzuman, compusă din 22 oameni, prima pe cooperativă, îşi datorează succesele ei tocmai faptului ca cei care o compun cunosc cu precizie îndatoririle şi drepturile ce le revin. In consecinţă, această echipă acţionează pe teren ca un tot omogen. Se poate conta pe oamenii aceştia în orice împrejurare, prin exemplul personal, hărnicie, cinste, principialitate şi calităţi organizatorice, şefa lor de echipă constituie pentru el o pildă demnă de urmat. O ridicare simţitoare a conştiinţei membrilor cooperatori s-a petrecut şi în sinul altor formaţiuni de muncă. Aş cita ca exemplu brigada de cimp din satul Păuşeşti, condusă de Iorgu loniţoaie, codaşă anul trecut pe cooperativă, dar situată anul acesta în rîndul celor fruntaşe, datorită activităţii desfăşurate de organizaţia de partid şi brigadierul respectiv, care s-au ocupat cu răbdare de educaţia fiecărui cooperator în parte. Avem şi asemenea exemple Individuale. Ana V. Mititelu, care altădată dădea dovadă de Indisciplină, s-a debarasat de aceste deficienţe. Aşa s-au petrecut lucrurile şi cu alţi membri cooperatori care, îndrumaţi de noi şi avînd In faţă exemplul fruntaşilor, şi-au îmbunătăţit simţitor activitatea. Gh. Strimbeschi, de la ferma de vaci, îşi îngrijeşte exemplar acum lotul său de animale obţinînd o producţie aproape dublu faţă de cea planificată. Cei mai mulţi oameni au făcut de cînd îi ştiu cinste cooperativei noastre. Unii sînt chiar prezenţi la convorbirea noastră — conchide interlocutorul. Mă cheamă COZMA CONSTANTIN - se recomandă unul din ei - şi am 80 de ani. Măcar că ,sunt pensionar, mi-am zis aşa : nu pot sta inactiv, cooperativa trebuie ajutată de oricine poate munci bine şi cu cinste bineînţeles. II cresc viţei buni, fac economii la furaje, nu risipesc nimic din tot ce mi se dă pentru producţie. Ar fi păcat căci ce am agonisit, e averea obştei, e averea fiecăruia dintre noi. Pe mine mă cheamă MIRCEA MOCANU, şi-s şofer pe „Buceag". Anul acesta am realizat cu maşina mea peste 80 mii tone/km. De trei ani cu o am, n-am făcut la ea nici o reparaţie, nici o cheltuială. O păstrez şi o îngrijesc, socotind-o ca pe o parte din trupul meu. Atelajul pe care-l am în primire este întotdeauna în stare bună de funcţionare - ne vorbeşte acum N. PRICOP, şef de atelaj la brigada Păuşeşti. Imi îngrijesc carul să nu se strice, iar cînd se defectează o roată, o spiţă, o obadă, o scîndură de coş, repar eu. Boilor de jug, le dau mîncare bună, îi adăp la timp, îi ţesal, ii potcovesc. Fac toate acestea cu regularitate, deşi nimeni nu stă lingă mine şi aş putea deci să neglijez cite ceva. Dar conştiinţa nu mă lasă, căci atelajul pe care-l am în primire este un bun al tuturor. Mica masă rotundă, organizată la sediul cooperativei agricole Dumeşti, s-a încheiat. Cred că notaţiile făcute de marginea celor văzute şi discutate aici nu mai au nevoie de nici o concluzie, căci oricine poate să desprindă clar că la Dumeşti oamenii muncesc, căutind totodată noi căi pentru a consolida avuţia obştească, pentru a ridica cooperativa şi comuna pe culmi de progres şi bunăstare tot mai înalte. C. PAPAFIt Pe marginea unei mese rotunde organizată la C. A. P. Dumeşti Astăzi, la Fabrica „Ţesătura“ locutori au amintit de noua formă de executare a reparaţiilor planificate, în două schimburi, în loc de unul cum era pînă nu de mult, de îmbunătăţirea calităţii acestora (orice utilaj reparat intră în funcţiune numai după efectuarea unei recepţii riguroase, fapt care sporeşte considerabil răspunderea celor care execută reparaţiile. „Deosebit de important pentru noi, ne spunea inginerul CONSTANTIN LUPU, şeful serviciului mecanic şef, este faptul că 80 la sută din necesarul de piese de schimb ni-l producem singuri, după documentaţia executată de un grup de proiectare din fabrică. Am asimilat In acest an 463 de repere, din care 162 reprezintă piese pe care le importam pînă acum. In ceea ce priveşte întreţinerea utilajelor, crearea unor ateliere specializate în cadrul fiecărei secţii este o realizare importantă, însă e necesar un sprijin mai substanţial din partea muncitorilor din secţiile respective, în special la ungerea maşinilor, la reglarea şi curăţirea lor. Aceasta ar crea timp celor de la întreţinere pentru rezolvarea altor probleme care vizează folosirea la întreaga capacitate a utilajelor“. Creşte şi aportul serviciului de organizare a producţiei şi a muncii. Un singur exemplu! aplicarea unui studiu recent terminat, privind optimizarea zonelor de deservire la maşinile cu inele (urmare din pag. 11 'Vi', fie îmbunătăţire a funcţionări utili. 'Tlr. Şi intr-adevăr, trecând prin citeva secţii, am putut observa rezultatele promiţătoare ale acestor preocupări. Vorbind, de pildă, numai de reducerea timpului de staţionare a utilajelor, numeroşi inter-din filatură, a condus la reducerea considerabilă a numărului de ruperi de fire (deci, de întreruperi), şi — ceea ce este mai important — la sporirea producţiei sectorului cu circa 240 de tone fire pe an. Sînt preocupări cărora, mereu, li se adaugă altele. Colectivul de creaţie al fabricii a realizat, pînă în prezent, 24 de articole noi, în 58 de desene şi 248 de poziţii coloristice, multe din ele prezentate cu succes la diverse expoziţii interne sau tîrguri internaţionale, iar pînă la sfîrşitul anului vor mai fi create 10 articole noi, in peste 160 de poziţii şi game coloristice. Toate eforturile de a produce mai mult, mai bine, se conjugă însă şi cu grija pentru pregătirea cadrelor necesare. Peste 500 de muncitori au fost reinstruiţi practic, la locul de muncă, pînă acum, cu rezultate care s-au oglindit imediat în saltul cantitativ şi calitativ pe care l-au înregistrat realizările lor. Concomitent, au fost pregătiţi 79 de filatori, 75 de ţesători, 30 de electricieni etc., alţi 150 urmînd în prezent cursuri de ucenicie la locul de muncă, la aceleaşi meserii. Există, aşadar, preocupări serioase pentru pregătirea tuturor condiţiilor, încît sarcinile de plan şi angajamentele în întrecerea socialistă, pe anul 1971, să fie îndeplinite şi depăşite. Recent, cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan pe 1972, în adunarea generală a salariaţilor, colectivul fabricii a propus noi măsuri care, aplicate încă din acest an, vor asigura racordarea optimă cu sarcinile anului ce vine, pe lingă îndeplinirea cu succes a celor prezente. Aglomeraţie la Policlinică (urmare de* pag. 1) —s-au dat şi bonuri cu anticipaţie, dar să vedeţi ce s-a inttmplat. Oamienii au hiat bonuri şi mulţi n-au mai ■ venit la consultaţii, s-au răzgindit. Deşi toate bonurile fuseseră date, medicul respectiv nu avea pacient Nu iegăm posibilitatea ca unii pacienţi,să nu vină la consultaţii, după ce şi-au scos bonul respectiv, dar aceasta se poate întimpla şi dacă bonul este scos în ziua de consultaţie. Oricum ar fi, eliberarea bonurilor (cu anticipaţie) pentru consultaţii este o necesitate, vizează spiritul, de solicitudine a conducerii Policlinicii, a întregului personal medical. Întrebăm pe o funcţionară de la triaj: — Dacă nu pot să vin dimineaţă la ora 6 să iau un bon de consultaţie, cum trebuie să procedez ? — Ne daţi un telefon. — Nu am telefon acasă. — Folosiţi un telefon public sau telefonul de la serviciu. Aşadar cine vrea să consulte un medic de la Policlinică trebuie să se scoale cu noaptea-n cap, indiferent ce cale ar alege. N-am înţeles insă de ce trebuie să fie privilegiat cel care vorbeşte la telefon, la ora 6 dimineaţa, faţă de cel care vine de dimineaţa, in faţa uşilor Policlinicii. Nu e mai normal să se dea bonuri de consultaţii in tot cursul zilei pentru 5—6 zile înainte ? ■ Mai sunt şi alte probleme privind relaţiile medic — pacient. Asupra acestora, altădată. sjKfți I*TM*11 ASULUI Muzeul etnografic al Moldovei. Costume naționale din zona Iașului. 99Floarea s au Vittorio de Sica nu 11» intilnisem de cițiva ani. Ajungeau pină la noi doar ecourile unora din ultimele sale filme, ecouri care nu-i erau tocmai favorabile, căci după seria capodoperelor neorealiste („Sciuscia", „Hoții de biciclete“, „Miracol de Milano“, „Umberto D") realizate intre1946 si 1952, au urmat citeva lucrări modeste, făcând concesii genurilor comerciale („Stazione termini“, „ Aurul Neapolului“ s.a.). Totuşi rămin in repertoriul cinematografului mondial si unele pelicule de după 1950,cum ar fi „Ciociara“, scheciul din „Boccaccio’70", „Sechestraţii din Altona“, „Ieri, azi, mîine", ,Căsătorie in stil italian“. Caracteristica generală a regizorului (despre care fenii critici şi istorici de film s-au întrebat dacă este sau nu geniu al cinematografului contemporan) stă in realismul său poetic direct şi copleşitor, aproape tendenţios; el descrie cu fineţe psihologia omului mijlociu in mediul său social, al italianului pe care îl coboară uneori pînă la ultimele consecinţe ale mizeriei, dar il lasă să-şi păstreze nealterate sentimentele umane. Un critic observa că De Sica ne-a dat o imagine, atît de dureroasă şi totodată de înţelegătoare a condiţiei umane, incit ar merita să fie apropiat de Cehov sau de Soilom Alehem. Problemele demnităţii sau făţărniciei umane sint atacate direct. In opere cinematografice, de o superioară, ţinută artistică. Paolo Valmarana nota undeva că opera lui De Sica este „o lecţie de modestie şi măsură de care cinematograful italian are atita nevoie. Nici contorsionări de aparat, nici incadraturi kilometrice sau panoramice excesive... Se vede că regia clasică, precisă, modestă şi esenţială va rămine mereu modernă“. Am ales intenţionat acest citat în care e preţuită regia clasică, pentru Pe ecrane că filmul lui De Sica pe care il avem pe ecrane in această săptămînă face parte din categoria realizărilor în manieră clasică, limpede, precisă, urmărind firul acţiunii direct şi completîndu-l cu flash -back-uri inspirate. Povestea pe care ne-o spun De Sica şi scenaristul Cesare Zavattini (un alt clasic al cinematografului italian) ne apare astfel într-o curgere firească, urmînd firul evenimentelor tragice din ultimul război mondial şi evoluţia psihologică a celor trei personaje principale. După atiţia ani de la război, cineaştii mai găsesc încă teme originale despre uriaşa suferinţă umană provocată de acesta. Ni se spune o poveste de o mare simplitate , un soldat italian se îndrăgosteşte de o fată şi se căsătoreşte cu ea. Este trimis pe frontul din Rusia unde armatele aliate sufăr grele infringerî. Italienii, înfrînţi, se retrag, dar iarna cumplită ii doboară pe munţi. Rămine îngheţat in zăpadă şi Antonio, eroul nostru,- dar are noroc să fie găsit de o tânără rusoaică, care-l salvează de la moarte... De aici începe o altă poveste în care sunt încercate caratele de umanitate ale eroilor. Un dramatism discret, dar profund, o suferinţă interioară intensă însoţeşte personajele, le călăuzeşte paşii, o mare tristeţe umple spaţiile dintre ele. Umanismul cald al lui De Sica este prezent şi în această peliculă, care, deşi nu se ridică la valoarea capodoperelor sale neorealiste, rămine totuşi un film bun, pledind pentru frumuseţea omului, pentru tăria şi slăbiciunile lui, pentru înţelegerea intre oameni şi mai ales propunînd o responsabilă meditaţie asupra urmărilor războiului. Numelor celebre ale regizorului şi scenaristului li se adaugă cele ale actorilor, la fel de celebre: Sophia Kören, Marcello Mastroianni şi Kiudmila Savelieva — aşa incit avem dinainte garanţia unei întăniri artistice capabile să satisfacă orice pretenţii. Deşi n-am avut nici o clipă senzaţia că mă aflu în faţa unui film mare, deşi actorii, în celebritatea lor, nu au depăşit o anume onestitate, pelicula lui De Sica ne-a câştigat şi ne-a satisfăcut ceea ce nu-i de loc puţin. Şt. O. MUGUR Violonistul român Andrei Ágoston—premiul II la un concurs internaţional In localitatea elveţiană Sion s-a încheiat Concursul internaţional de vioară, organizat în cadrul Festivalului muzical ,Tibor Varga". Juriul a acordat premiul II violonistului român Andrei Ágoston din Cluj (premiul I nu s-a acordat). Absolvent al Conservatorului clujean, promoţia 1971, tânărul violonist Andrei Ágoston s-a remarcat şi în cadrul altor competiţii muzicale internaţionale, fiind laureat al Concursului şi Festivalului internaţional „Bach" de la Leipzig, al Concursului internaţional de muzică Ceaikovski, de la Moscova, şi al celui de-al V-lea Festival şi Concurs internaţional ,George Enescu“. (Agerpres) Invăţămîntului ideologic-o mai mare putere de atracţie şi influenţare (urmare din pag. 11 de conferinţe, necesare unor categorii de comunişti şi altor oameni ai muncii, Aurica Talpă, secretara biroului organizaţiei de bază de la ţesătorie, tura B, a Fabricii „Ţesătura“, dr. Florentin Iliescu, de la Policlinica din zona industrială, Costică Ichim, secretarul biroului organizaţiei de bază de la lotul 11 al Şantierului 1 fundaţii, au susţinut necesitatea îmbogăţirii tematicei şi diversificării acesteia, în funcţie de nivelul de pregătire al auditoriului, precum şi completarea expunerilor cu discuţii lămuritoare şi eventuale răspunsuri la întrebările cursanţilor. Pentru asigurarea bunei desfăşurări a ciclurilor de conferinţe, ca şi a celorlalte forme ale învăţământului ■ ideologic, de altfel, Alex. Pintilie, de la Uzina mecanică „Nicolina", a optat pentru cuprinderea intr-un cerc sau curs a unui număr restrîns de cursanţi, creindu-se astfel posibilitatea unei participări mai intense a tuturor cursanţilor la dezbateri. Avînd în vedere acelaşi aspect, precum şi legarea cunoştinţelor teoretice de cele practice ale locului respectiv de muncă, tov. Nicolae Iacob, de la Fabrica antibiotice, a sugerat ca formele învăţămîntului ideologic să fie organizate pe principiul locului de muncă şi, în măsura în care se poate, propagandistul să fie recrutat din cadrul aceluiaşi colectiv. Aceasta ar permite atît cursanţilor cit şi propagandistului cunoaşterea temeinică a realităţilor din atelierul, secţia ori unitatea unde lucrează, ceea ce ar uşura, fireşte, abordarea şi tratarea unor probleme teoretice pornind de la viaţă, precum şi desprinderea unor concluzii practice pentru activitatea colectivului respectiv. Pledînd pentru un conţinut bogat şi variat al programelor de studiu din viitorul an de Învăţământ, tov. Pavel Fierea ne-a reţinut atenţia cu o seamă de teme pe care -l după cum ne-a informat interlocutorul . Comitetul municipal de partid le va recomanda organizaţiilor de partid spre a le include în planurile tematice. O primă categorie din aceste teme au ca obiectiv educarea materialistştiinţifică a cursanţilor, însuşirea de către aceştia a concepţiei materialist-dialectice despre lume şi viaţă, formarea unei conştiinţe şi morale înaintate, cultivarea spiritului revoluţionar, combativ, faţă de tot ceea ce este retrograd. Alte teme se referă la problemele privind perfecţionarea organizării, conducerii şi planificării întregii noastre activităţi sociale, la participarea tot mai activă a clasei muncitoare, a întregului popor, la conducerea societăţii, la rolul partidului ca forţă conducătoare în întreaga activitate socială. Opinînd că Invăţămîntul ideologic va relevînd rolul propagandistului în buna desfăşurare a Invăţămîntului ideologic, mulţi interlocutori au adus în discuţie necesitatea pregătirii temeinice a acestora. In această ordine de idei, tov. Eugen Avrara, secretarul comitetului de partid de la Uzina metalurgică, sublinia că sarcina birourilor organizaţiilor de partid nu încetează o dată cu selecţionarea cadrelor, cu desemnarea ca propagandişti a unor oameni cu o bună pregătire politico-ideologică şi care dispun, realmente, de arta de a transmite altora, în mod metodic, ştiinţific cunoştinţe noi, de a se face înţeleşi şi ascultaţi. Organizaţiile de partid trebuie să persevereze pe linia pregătirii temeinice şi sistematice a propagandiştilor, asigurînd atît participarea activă a acestora la cursurile organizate de Cabinetul de partid, urmărind pregătirea individuală a acestora, cît şi ţinerea lor la curent cu tot ceea ce este nou în unitatea respectivă. De aceea, socotesc necesar, a opinat interlocutorul, ca cel puţin o dată pe lună cadrele de conducere din întreprinderi şi instituţii să prezinte, succint, în faţa propagandiştilor situaţia economică a unităţii ca şi alte aspecte ce fac obiectul preocupărilor profesionale —ca şi problemele de etică — ale colectivului respectiv, lucru care pînă acum, în cele mai multe unităţi ale noastre, nu s-a înfăptuit. Subliniind rolul de militant politic al propagandistului, tov. Pavel Florea s-a referit şi la răspunderea ce revine Comitetului municipal de partid pentru informarea periodică a propagandiştilor, va putea căpăta certificatul eficienţei numai în măsura în care se va asigura îmbinarea organică a caracterului său formativ cu cel informativ, interlocutorul nostru a susţinut necesitatea organizării acestuia într-o viziune de perspectivă, începînd de la formele simple spre cele superioare care, în decurs de cîţiva ani, să ofere posibilitatea cursanţilor să-şi însuşească în mod gradat cunoştinţele de bază ale ideologiei marxist-leniniste, principiile politicii partidului şi statului nostru, nivelul municipiului, cu tot ceea ce apare nou in viaţa economică şi social-culturală a oraşului, precum şi la grija ce trebuie manifestată pentru creşterea noilor cadre de propagandişti, asigurîndu-se degrevarea acestora de alte sarcini obşteşti. Alţi comunişti cum sunt Dumitrache Jîimofte, locţiitorul secretarului comitetului de partid de la Fabrica „Ţesătura“, M. Bergher de la Direcţia judeţeană de poştă şi telecomunicaţii au făcut referiri şi la alte modalităţi de a veni în sprijinul pregătirii propagandiştilor, şi nu numai a acestora, ci şi a cursanţilor. Ei au optat, între altele, pentru tipărirea unor culegeri sintetice, pe probleme, şi care să ofere o imagine clară a orientării ideologice a partidului nostru, pentru dotarea corespunzătoare cu materiale documentare a punctelor de consultaţie politică din întreprinderi şi instituţii şi pentru publicarea, cu o mai mare frecvenţă, în presa de partid, inclusiv în ziarele de uzină, a unor consultaţii pe teme ideologice. Punctele de vedere relatate în acest articol nu epuizează, fireşte, modalităţile şi căile de ridicare a ştachetei învăţămîntului ideologic la nivelul impus de dezvoltarea materială şi spirituală a societăţii noastre în etapa actuală; ele reflectă însă secvenţe din preocupările, căutările organizaţiilor de partid, ale propagandiştilor şi altor comunişti pentru găsirea modalităţilor apte să confere invăţămîntului ideologic o mai mare putere de atracţie şi influenţă, la nivelul cerinţelor cuprinse în recentele documente de partid. Propagandistul—un militant politic Jocuri VACANTA ORIZONTAL: 1. Vestiţi eroi ai lui C. Chiriţă care îşi petrec vacanţa in palpitante aventuri; 2. Verbul opririi unui rapid mijloc de transport pe tărîmul vacanţei (part.) ; 3. In vacanţă e foarte căutat; 4. Vacanţa sa se numeşte pace (mit.) — Animal sălbatic în pădurile de munte ; 5. Neastîmpărata Constanţa şi milenara Constanţa (mase. sing.) T- Avui (reg.) ; 6. Element de bază pentru cei ce-şi petrec vacanţa la băi termale ; 7. Ipostază nedorită pentru excursionişti (fem.) ; 8. Iaşi la munte sau la mare ! — „Stingător“ lactat estival ! VERTICAL : 1. Neobosiţi colindători pe drumurile vacanţei ; 2. Apariţii de după un colţ de stîncă — Primul la ascensiuni (I) ; 3. Atrăgător loc de odihnă pentru iubitorii florei şi faunei ; 4. Zeul care nu are niciodată vacanţă (mit) — Locuri de preferinţă în vacanţă ; 5. Formaţie pe cărări de munte — Dor de... călătorie ; 6. La cazare ! — Merge la mare pe gratis ; 7. Prilej motorizat de a colinda văi şi munţi, ţări şi oraşe — Din tren I ; 8. .. .La litoral — Loc de scăldat pentru cei veniţi în vacanţă la Mirceşti. B. GRIGORIU ÎN 24 DE ORE Radio Iaşi Programul de seară (1 septembrie); 17.00 Buletin de știri 17.00 Publicitate radio ! 17.10 Pe portativul undelor, melodia preferată ! 17.45 Şantierele cincinalului ; 18.00 Personajele operetei ! 18.25 Descriptio Moldaviae (reluare) ! 18.45 Patrie, pămint de aur (program de cîntece) 19.00 Radiojurnal | 19.15 Cintec drag moldovenesc ! 19.30 O poveste pentru voi, copii...! 19.40 La Izvoarele muzicii ; 20.00 Trei interpreţi, trei melodii (muzică uşoară); 20.10 Album de lieduri 20.30 Cărţi, scriitori, opinii ; 20.45 Amintiri, amintiri (romanţe) ; 21.00 15 minute cu orchestra de muzică populară I 31.18 Ecran I 21.25 Formaţii de muzică uşoara I 21.40 Mari Interpreţi de operă. Programul de dimineaţă (2 septembrie) i 6.00 Buletin de ştiri I 6.05 Cintece patriotice I 6.15 Actualitatea în agricultură I 6.25 Melodii din folclorul românesc : 7.00 Radiomatineu. Televiziune 16.30 Deschiderea emisiunii. Fotbal! Echipa naţională a României —■ O.F.R. Beograd. Transmisiune directă de la Stadionul Republicii . 18.20 Universal-şotron — enciclopedie pentru copii . 18.45 „Mult e dulce şi frumoasă ..." | 19.00 Melodii populare Interpretate de Maria Pietraru şi Radu Gheorghe | 19.10 Tragerea Pronoexpres | 19.20 1001 de seri | 19.30 Telejurnalul de seară | 20.00 Reportaj la 470 de atmosfere | 20.15 Melodiile serii | 20.30 Tele-cinemateca : „Bun venit, d-le Marschallj 21.55 Avanpremieră : 22.00 Teleglob R.D. Vietnam. La nord de paralela 17 ; 22.25 Telejurnalul de noapte ; 22.33 Fotbal I Selecţiuni înregistrate din meciul Ungaria — Iugoslavia. Cinematografe VICTORIA, orele 9. 11 ; 15 ; 17 ; 19 . 21 şi la grădina „Ripa galbenă“, ora 19.45. „Secretul planetei maimuţelor, REPUBLICA, orele 9.15) 11.20 | 14.30 | 16.35 ) 18.40 | 20.45 „Floarea soarelui* ) COPOU, orele 9 | 11 | 15 | 17 | 19 . 21 „S-a întlmplat In recunoastere“, ARTA, orele 9.15| 15.15 | 19.15 „Sunetul muzicii“, cinemascop, ambele serii. TATARASI, orele 16 ) 18. 20 „Pantoful cenuşăresei“. NICOLINA, orele 10 : 18. 20 „Comoara din Vadul Vechi“. Teatrul de vară la ora 19.30 „Renegata", producţie a studiourilor din R.D. Germană. Oficiul judeţean de turism Iaşi Pentru zilele de 6—11 septembrie, se organizează Turul României pe următorul traseu : Iaşi — Braşov — Bran — Piteşti — Curtea de Argeş — Hidrocentrala de pe Argeş — Râmnicu Vâlcea — Cozia — Hurez — Peştera Muierii — Tg. Jiu — Tismana — Turnu Severin — Porţile de Fier — Herculane — Caransebeş — Sarmisegetuza —• Haţeg — Hunedoara —• Deva — Orăştie—Alba lulia — Sibiu — Mediaş — Sighişoara — Tg. Mureş — Reghin — Lacu Roşu — Cheile Bicazului — P. Neamţ — Iaşi. Se asigură transportul cu autocarul, cazarea şi o masă pe zi. Costul excursiei pentru o persoană este de 800 Iei. înscrierile se fac în limita locurilor din autocar. Timpul probabil Vremea va fi Instabilă şi în curs de răcire uşoară în a doua parte a Intervalului cind cerul va prezenta înnorări temporare şi locale, mai ales în nordul Moldovei şi în zona muntoasă, unde local şi temporar se vor semnala averse de ploaie. Vîntul va sufla moderat la început din sectorul sudic, apoi din sectorul nord-vestic. Temperatura aerului în scădere uşoară minimele vor fi cuprinse între 10 și 15 grade, iar maximele între 20 şi 24 grade.