Flacăra Iaşului, septembrie 1971 (Anul 27, nr. 7761-7786)

1971-09-19 / nr. 7777

A PAGINA A II-A Vizita tovarăşului NICOLAE CE­AU­ŞE­SCU in judeţul Car­aş­ (urmate din pag. 1) In încheierea vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt înconjuraţi din nou de muncitorii, tehnicienii ţi inginerii uzi­nei. Secretarul general al partidului le mulţumeşte pentru primirea călduroasă făcută, 1® urează noi succese în muncă, multă sănătate şi fericire. Sosind în comuna Obreja, oaspeţii sunt întâmpinaţi la intrare de tineri călăreţi ce poartă cu mîndrie pe piepturi pan­glica tricoloră. Fete şi flăcăi în costume naţionale înconjoară — ca un adevărat brîu viu —­ pe secretarul general al par­tidului. Primarul comunei, Todor Dra­gan, adresează cuvinte de bun venit. Un bătrîn ţăran cooperator, Ion Ţîţon, ofe­ră, după datina străbună, pîine şi sare, întreaga suflare a comunei, precum şi ţăranii cooperatori din satele din preaj­mă îşi exprimă, prin puternice urale şi ovaţii, sentimentele de profundă recu­noştinţă şi dragoste faţă de partid şi conducătorul său, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Adresîndu-se secreta­rini general, pre­şedintele cooperativei, ing. Petru Sava, înfăţişează dezvoltarea unităţii, preocu­pările şi perspectivele marii lor gospo­dării. C.A.P. Obreja are un profil com­plex , agricol, zootehnic şi pomicol. Obrejenii vorbesc cu satisfacţie şi des­pre dezvoltarea comunei lor, unde 95 la sută din case sînt noi , unde s-au con­struit în «îtîmlî ani 4 şcoli, 4 cămine, două complexe comerciale. Ţăranii cooperatori îşi iau un călduros rămas bun de la oaspeţi, ovaţionînd, a­­ploudînd, rostind cu dragoste numele se­cretarului general al partidului. In dar, sînt oferite frumoase şterga­re şi costume naţionale, cusute în fir, în motive specifice folclorului bănăţean. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu urează locuitorilor comunei multă sănătate, fe­ricire, succese tot mai mari. In vechiul centru muncitoresc Oţelul Roşu, ale cărui trecut, prezent şi viitor s-au legat şi se leagă organic de exis­tenţa «ainei ce-i poartă numele, oamenii muncii români, germani, maghiari şi de alte naţionalităţi, care lucrează aici, în­frăţiţi în muncă şi în idealuri, primesc cu o deosebită căldură şi bucurie pe secretarul general al partidului, venit în mijlocul lor pentru a sărbători îm­preună împlinirea a 175 de ani de exis­tenţă a metalurgiei pe aceste meleaguri. La intrarea în Uzina ,Oţelul Roşu“, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi con­ducători de partid şi de stat sunt salu­taţi de Nicolae Agachi, ministrul in­dustriei metalurgice, Ioan Cozmuţă, prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid, de membri ai comitetului de direcţie şi ai comitetului de partid, de reprezentanţi ai organelor locale şi de numeroşi siderurgişti. Directorul uzinei, inginerul Takacs Otto, prezintă succesele cu care colec­tivul întreprinderii cinsteşte aniversarea, face un scurt istoric al evoluţiei produ­cerii şi prelucrării metalului, transfor­mărilor petrecute în viaţa unităţii şi a celor care muncesc aici. O mică expo­ziţie prezintă produsele pe care le fa­brică metalurgiştii „Oţelului Roşu“. Tovarăşul, Nicolae Ceauşescu apreciază eforturile făcute de colectivul de mun­citori, tehnicieni şi ingineri de aici în domeniul realizării de instalaţii, dispo­zitive şi diferite utilaje prin mijloace proprii, cu ajutorul cărora au fost mo­dernizate şi perfecţionate faze tehnolo­gice şi s-a obţinut o productivitate spo­rită. Secretarul general al partidului fe­licită pe unii dintre inventatorii şi ino­vatorii prezenţi. In continuare, este vizitată oţelăria. Secretarul general, ceilalţi oaspeţi asis­tă la elaborarea unei şarje de oţel la cuptorul nr. 1 de către echipa maistru­lui Gh. Torgan şi a prim-topitorului Gh. Vasiloaie. In continuare, se vizitează hala lami­norului de platine, unde se realizează semifabricate pentru producerea tablei subţiri laminate la cald, folosită In di­verse domenii ale economiei. In faţa machetei uzinei, are loc o dis­cuţie referitoare la perspectivele de dez­voltare in actualul cincinal a acestei bă­­trîne, dar astăzi întinerite vetre indus­triale, modul cum se transpun în viaţă indicaţiile deosebit de importante pe care le-a dat secretarul general al parti­dului la intîlnirea cu lucrătorii şi cadrele de conducere din întreprinderile metalur­gice şi constructoare de maşini din lu­na aprilie a acestui an, cu privire la ne­cesitatea dezvoltării Uzinei „Oţelul Roşu", pentru ca ea să-şi aducă o contribuţie tot mai substanţială la asigurarea cu metal a economiei noastre naţionale. In cadrul discuţiei care are loc, se sub­liniază necesitatea devansării termenului de construcţie a noii oţelării, ţinînd sea­ma de interesele generale atît ale uzinei, cit şi ale economiei naţionale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu recoman­dă conducerii ministerului şi uzinei să ia toate măsurile pentru realizarea investi­ţiilor prevăzute în actualul cincinal, fapt care va contribui la asigurarea unei pro­ducţii sporite de oţel, într-o gamă mult diversificată. In acelaşi timp, s-a indicat să se găsească cel® mai corespunzătoare soluţii pentru utilizarea cu maximum de eficienţă economică a vechilor construc­ţii. Este apreciat faptul că noile insta­laţii de la „Oţelul Roşu“ vor fi proiectate de către institutele noastre de speciali­tate şi că marea majoritate a utilajelor vor fi realizate de industria noastră constructoare de maşini. In încheierea vizitei, gazdele roagă pe secretarul general al partidului să sem­neze pe prima pagină a cărţii de onoare a uzinei „Oţelul Roşu“, dedicată aniver­sării a 175 de ani de metalurgie pe aceste meleaguri. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu scrie : „Cu prilejul împlinirii a 175 de ani de exis­tenţă a uzinei şi pentru realizările ob­ţinute în producţie în anii construcţiei socialismului, adresez muncitorilor, teh­nicienilor şi inginerilor, întregului colec­ţii, precum şi conducerii uzinei „Oţelul Roşu" cele mai calde felicitări şi le urez noi şi însemnate succese în îndeplinirea sarcinilor mari şi de răspundere ce le revin în actualul cincinal, multă sănă­tate şi fericire". In semn de amintire a vizitei făcute în acest moment aniversar, directorul uzi­nei înmînează secretarului general al partidului, în numele colectivului de si­derurgişti, un album cuprinzînd imagini din istoricul întreprinderii, al mişcării muncitoreşti de pe Valea Bistrei. Este, de asemenea, oferită o minunată vază, sculptată cu măiestrie de metalur­gistul Mircea Munteanu, urmaş al unei vechi familii de siderurgişti din uzină, reprezentînd un topitor turnînd o probă de oţel. Pe tot parcursul vizitei, în uzină, me­talurgiştii primesc cu o deosebită căldură pe secretarul general al partidului. Oţe­­lari, laminorişti, tineri şi vîrstnici, oferă tovarăşului Nicolae Ceauşescu buchete de flori, îi urează multă sănătate, îi mul­ţumesc pentru cinstea făcută de a le vi­zita întreprinderea, pentru grija neobo­sită faţă de condiţiile lor de muncă şi de viaţă. Vom răspunde prin fapte, prin noi succese în muncă acestei griji, spun oamenii. In hala de baie trase­, are loc un mi­ting consacrat sărbătoririi a 175 de ani de siderurgie la Oţelul Roşu. Apariţia la tribună a tovarăşilor Ni­colae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, a celorlalţi conducători de partid şi de stat este întimpinată cu puternice şi în­delungi aplauze, cu ovaţii şi urale. Mitingul este deschis de tovarăşul Trandafir Cocârlă, prim-secretar al Comi­tetului judeţean Caraş-Severin al P.C.R. Sub cupola vastei hale, răsună minute în şir „Ceauşescu — P.C.R., Ceauşescu şi poporul Are loc solemnitatea înmînării unor ordine şi titluri ale Republicii Socialiste România, conferite cu prilejul aniversă­rii a 175 de ani de­­ activitate neîntre­ruptă a uzinei, pentru contribuţia adusă la industrializarea ţării şi participarea activă la opera de construire a socialis­mului în patria noastră, înaltele distincţii au fost înmînate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Secretarul Consiliului de Stat, tova­răşul Constantin Stătescu, a dat citire decretelor Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România prin care se conferă Ordinul „23­ August“ clasa I U­­zinei „Oţelul Roşu", precum şi titlul de Erou al Muncii Socialiste şi medalia de aur „Secera şi Ciocanul“ tovarăşului Ilie A. Linţu. De asemenea, prin Decret al Consiliu­lui de Stat, pentru merite deosebite în muncă, cu prilejul aniversării a 175 de ani de activitate neîntreruptă a Uzinei Severin „Oţelul Roşu" au fost conferite 30 de or­dine ale Republicii Socialiste România şi 60 de Medalia Muncii unor muncitori, maiştri, ingineri, tehnicieni, economişti, funcţionari, unor foşti muncitori ai u­­zinei. Au luat apoi cuvîntul Otto Takacs, di­rectorul Uzinei „Oţelul Roşu", Iile Linţu, maistru principal la secţia oţelărie, Victor Hovancsak, muncitor la Uzina „O­­ţelul Roşu" şi Silvia Margan, profesoară la liceul din Oţelul Roşu. Primit cu puternice aplauze, în acla­maţii şi ovaţii, a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Cuvîntarea secretarului general al par­tidului a fost urmărită cu atenţie, cu un deosebit interes de cei prezenţi, care au subliniat-o în dese rînduri cu îndelungi aplauze, cu puternice ovaţii şi urale, ex­­primîndu-şi unanim dragostea lor faţă de partid, de conducerea sa, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, faţă de Re­publica Socialistă România. Participanţii la miting manifestă în acelaşi timp a­­deziunea lor totală la politica internă şi externă a partidului şi statului nostru, hotărîrea de a milita în spirit comunist, revoluţionar la edificarea societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. După vizita de la Uzinele „Oţelul Roşu", conducătorii de partid şi de stat se în­­t­orc la Caransebeş, unde sunt întîmpi­­naţi cu vibrante simţăminte de dragoste. In­ovaţiile mulţimii care se află de-a lungul străzilor, în ciuda ploii care nu conteneşte, oaspeţii se îndreaptă spre piaţa centrală a oraşului, împodobită sărbătoreşte. Aici se află numeroşi lo­calnici care au ţinut să salute, din toa­tă inima, pe conducătorii partidului şi statului. O gardă de onoare, formată din mili­tari ai forţelor noastre armate, din mem­bri ai gărzilor patriotice şi tineri din detaşamentele de pregătire pentru apă­rarea patriei, prezintă onorul comandan­tului suprem al forţelor noastre armate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu primeşte raportul şi trece în revistă garda de onoare. Miile de oameni ai muncii, aflaţi în piaţă, flutură buchete de flori, scandea­ză numele conducătorului iubit al parti­dului şi poporului nostru, adresează u­­rări la adresa P.C.R. şi a patriei socia­liste. În cursul după-amiezii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat s-au înapoiat în Ca­pitală. Pe aeroportul Băneasa erau de faţă tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Dumitru Popescu, Mihai Gere, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu.­ ­ Vizita de lucru făcută timp de trei zi­le de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de ceilalţi conducători de partid şi de stat în judeţele Mehedinţi şi Caraş-Severin s-a desfăşurat în atmosfera însufleţitoare a puternicului entuziasm patriotic, a pri­mirilor pline de căldură şi dragoste pe care zeci şi zeci de mii de oameni ai muncii — români, germani, maghiari, sîrbi — de pe aceste frumoase meleaguri ale ţării le-au făcut oaspeţilor dragi. A­­semeni tuturor întîlnirilor secretarului general cu cei ce muncesc din­ patria noastră, şi acestea au demonstrat în mod strălucit unitatea de nezdruncinat dintre partid şi popor, faptul că toţi fiii pă­mântului românesc, fără deosebire de na­ţionalitate, văd în Partidul Comunist Român exponentul aspiraţiilor lor vitale, conducătorul încercat pe drumul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvol­tate. Am fost martorii unor emoţionante manifestări de stimă, preţuire şi dragos­te profundă faţă de conducătorul parti­dului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, expresie a simţămin­­telor nutrite de întregul nostru popor. Oamenii muncii din judeţele Mehe­dinţi şi Caraş-Severin şi-au reafirmat şi cu acest prilej hotărîrea da a-şi spori eforturile, alături de cei ce muncesc din întreaga ţară, pentru a da viaţă istori­celor hotărîri ale Congresului al X-lea al partidului, de a înfăptui neabătut po­litica internă şi externă a partidului şi guvernului, pusă în slujba înfloririi Ro­mâniei socialiste, a cauzei socialismului şi păcii. (Agerpres) In staţia C.F.R. Socola din Iaşi, recent au intrat în exploatare noile instalaţii de radioemisie-recepţie, folosite la trimisa vagoanelor. In imagine : Mircea B­­­tu ce !*a prin radio biroului de tranzit datele nece­sare pentru ca vagoanele intrate in staţie să poată trece cit mai operativ. Foto : L. STRATUL­AT—coresp. FLACĂRA IAZULUI Şedinţa Consiliului Naţional al Radioteleviziunii Române Sîmbâtă a avut loc şedinţa Consiliului Naţional al Radioteleviziunii Române. In şedinţă au fost examinate­­ proiectul pro­gramului emisiunilor de televiziune pen­tru perioada 19 septembrie — 30 octom­brie 1971 , repertoriul teatrului T.V. 1971— 1972 şi repertoriul teatrului radiofonic pînă la sfîrşitul anului 1971 ; programarea filmelor artistice şi seriale la T.V. ; pro­ducţia de film a televiziunii ; emisiunile de operă, operetă, balet ; proiectul sta­giunii de concerte 1971—1972. Analizând problemele aflate la ordinea de zi, membrii Consiliului care au luat cuvîntul s-au referit la modul în care se­­ materializează în emisiunile de radio şi de televiziune sarcinile ce izvorăsc din Programul de perfecţionare a activităţii politico-ideologice şi cultural-educative a­­doptat de conducerea partidului pe baza propunerilor tovarăşului Nicolae Ceauşes­­cu. In această lumină, au fost făcute ob­servaţii şi sugestii menite să contribuie la îmbunătăţirea proiectelor supuse dez­baterii, la perfecţionarea întregii activi­tăţi a Radioteleviziunii. In încheiere, a luat cuvîntul tovarăşul Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., pre­şedintele Consiliului Naţional al Radio­­televiziunii Române. FILMELE MI! VIITOARE Premiere „VICTORIA” | Un loc pentru îndrăgos­tiţi. Un film realizat in regia lui Vittorio de Sica, care întruneşte in distribute pe Faye Dunaway şi Marcello Mastroianni nu poate, să nu stirnească interesul spec­tatorilor. Pelicula redă aspecte din viaţa unei tinere care suferă de o boală ne­cruţătoare. Dovedind o extraordinară voinţă de a trăi, ea este capabilă de sentimente nobile, nutrind o dragoste curată de o rară frumuseţe spirituală. „REPUBLICA” : Meridianul zero. Producţie a studiourilor poloneze, filmul işi plasează acţiunea in primăvara anul­ 1946 cînd cei ce au lăsat arma din mină s-au reîntors la casele lor pentru a ajuta la reinstalarea puterii poloneze în ţinutu­rile care au avut de suferit pînă atunci de pe urma stăpinirii Germaniei hitleris­­te. Aici, oamenii cinstiţi au de înfrun­tat opoziţia unor elemente reacţionare ca­re se­ opun cu înverşunare noilor trans­formări sociale. In cele din urmă banda de terorişti este învinsă şi oamenii revin la munca productivă. Regia filmului apar­ţine lui Waldemar Podgorski, iar în dis­­ tribuţie sint cuprinşi Ryszard Filipskî. Wanda Neuman, Andrzez Kozak, Ianusz Klosinski, Tadeusz Kwinta. Reluări „ARTA” : Facerea lumii ; „COPOU” : Săptămîna nebunilor; „TATARA?!”: Vară de altădată (21—23 septembrie) şi D-ale carnavalului (24—26 septembrie); „NI­­COLINA” : Intre noi (21—23 septembrie); şi La porţile pămîntului (24—26 septem­brie). In judeţ CASA DE CULTURA PAŞCANI : Cele­brul 702 (20—22 septembrie) şi Săptămî­na nebunilor (23—26 septembrie); CLU­BUL „UNIREA" : Din nou despre dragos­te (20—22 septembrie) şi Esop (23—26 sep­tembrie); TG. FRUMOS: Serata (20—22 septembrie) şi Sub soarele alb al pustiului (23—26 septembrie); HIRLAU : Mihai Vi­teazul (20—21 septembrie), Riscul (22—23 septembrie) şi Cortul roşu (24—26 septem­brie) ; HALAUCEŞTI : D-ale carnavalului (20—22 septembrie) şi Trimis extraordinar (23—26 septembrie). Cadru din filmul „Meridianul zero" JOCURI Din nou, la şcoală ORIZONTAL ! 1. S-a redeschis zilele trecute ... — ... pentru aceştia (sing.); 2. Sunt scrise cu cretă — A da lecţii; 3. Se învaţă la aritmetică ... — ... la muzică ... — la chimie ! ; 4. Receptiv la lecţii — Subiect de studiu la anatomie — Calciu; 5. Aparat utilizat la orele de e­­ducaţie fizică — O carte mult preţuită ; 6. Unul din cele trei şcolare ! ; 7. Colegă! — In ierburi!; 3. ... leon ! (din cărţile de istorie) — Obţinerea unui premiu, pen­tru orice elev silitor ; 9. Sunt pregătiţi de şcoli cu profil sportiv — Cadru ... ne­didactic ! ; 10. In şcoală ! — Lucrare tri­mestrială — Ii găsiţi şi în cartea de is­torie şi în cea de contabilitate ; 11. Cadru didactic (fern.). VERTICAL I­I. A extrage sucul unei lămîi, de exemplu — Premianţi ; 2. Ma­terial de bază pentru studiu — In isto­ria literaturii române (Pann) ; 3. Unul din multele studiate în şcoală — Din sală !; 4. Articol — Din nou în aceeaşi ... cla­să !; 5. Se predau de către educatori, profesori — Fabricarea lui se studiază la chimie ; 6. Uzina metalurgică Iaşi — Rîu In Maramureş; 7. Teste — Cal dobro­gean ; 8. In eroare ! — Pentru cei de şa­se ani ... alfabetul! ; 9. Diminutiv fe­minin — Tot fără zero! — La patrupedele studiate la zoologie; 10. Scopul şcolari­zării — E studiat la botanică ; 11. Ultima '■vacanţă! — Şcoli din mediul orăşenesc. C. IONESCU Raidul nostru prin pieţele municipiului h­iploeiaialna poate n lipsa de je­mant A sosit cam pr­ematur toamna. Printre multiplele preocupări ale gospodinelor, una e la ordinea zilei, conservarea, sub diferite forme, a legumelor pentru ano­timpul următor. Răspunzând şi unor scri­sori sosite la redacţie, pe tema aprovi­zionării cu legume, ne-am luat şi noi sa­coşa şi am poposit în piaţă. Cîteva zile în şir (12, 13 şi 14 septembrie) am consta­tat lipsa sau insuficienta aprovizionare cu unele legume mult solicitate — vinete, roşii, gogoşari, castraveţi. În ziua de 16 septembrie poposim din nou în pieţele municipiului, însoţiţi fiind de inginerul Constantin Dascălu, direc­torul întreprinderii de producţie, valorificare şi industrializare a le­gumelor şi fructelor.­­Lipsa unor pro­duse a fost justificată făcîndu-se apel la timpul nefavorabil pentru recoltarea legumelor). Atît la piaţa nouă Tătăraşi, la piaţa Nicolina cît şi la Hală aproape că nu lipseşte nici un sortiment de legume din unităţile C.L.F. La Piaţa Gh. Dimi­trov însă, deşi era ora 7, în unităţi nu se afla nici măcar un kg. de roşii. Din depozitul central acest produs nu lipsea. Tovarăşul Octav Iliescu, adjunctul şefu­lui C.L.F., a motivat această situaţie prin aceea că transportul de roşii de la furni­zori a sosit abia la ora 3, din care cauză s-au întîrziat operaţiunile de sortare. Ce oferă, însă, unităţile întreprinderii inter­­cooperatiste şi ale magazinului I.A.S.? în unităţile întreprinderii intercooperatiste se găseau doar ardei graşi, varză şi car­tofi, în rest, rafturi goale. In depozitul din str. Bucşinescu găsim doar ceapă. Care este cauza ? Un organ competent care să ne răspundă la această întrebare n-am putut găsi. Dar considerăm noi, la început, că la mijloc a fost vorba tot de timpul nefavorabil. La început, fiindcă 4 ore mai tîrziu, aflîndu-ne la cooperativa agricolă din comuna Coarnele Caprei, ob­servăm la grădina de legume o mare can­titate de roşii aşezate în lădiţe scoase la marginea drumului (?!?), în unităţile magazinului I.A.S. găsim doar struguri, prune şi cartofi. Ne-a sesizat faptul că deşi I.A.S.-urile dispun de o gamă variată de fructe, au scos pe piaţă nunmi două sortimente. Un cetăţean în­­tîlnit în piaţă ne spunea că magazinul I.A.S., datorită posibilităţilor pe care le are, ar trebui să amenajeze expoziţii de fructe, nu să pună la dispoziţia cumpă­rătorilor doar prune şi struguri şi aces­tea uneori cu un aspect comercial îndo­ielnic. Deci din patru zile gospodinele au gă­sit ce cumpăra doar într-una şi numai de la unităţile C.L.F. Oare nu aceeaşi responsabilitate pentru buna aprovizio­nare a populaţiei o au şi întreprinderea intercooperatistă şi magazinul I.A.S.? în ultimul timp ziarul nostru a ridicat în nenumărate rînduri această problemă. Dacă în activitatea întreprinderii de pro­ducţie, valorificare şi industrializare a legumelor şi fructelor s-a observat o îmbunătăţire, în schimb întreprinderea intercooperatistă şi magazinul Î.A.S. au rămas în vechea situaţie, considerând pro­babil că „ziarul ne critică, iar noi ne vedem liniştiţi de treabă". De ce se tole­rează o asemenea lipsă de răspundere ? Concomitent cu grija pentru aprovizio­narea zilnică a populaţiei, la întreprin­derea de producţie, valorificare şi in­dustrializare a legumelor şi fructelor se desfăşoară o largă acţiune pentru asigu­rarea necesarului de produse destinate sezonului toamnă — iarnă. Şeful servi­ciului comercial al acestei întreprinderi, Costică Palmaciu, ne face o succintă tre­cere în revistă a realizărilor de pînă a­­cum. Pentru sezonul următor în com­paraţie cu acelaşi sezon al anului trecut cantităţile au crescut cu 2.100 tone la cartofi, 543 tone la ceapă, 326 tone la rădăcinoase, 167 tone la fasole şi 247 tone la murături. Demn de specificat e şi faptul că, în­­cepînd cu 1 octombrie, cetăţenii vor pu­tea fi aprovizionaţi cu cele necesare di­rect la domiciliu, prin magazinele nr. 1 (Piaţa Halei) şi nr. 2 (Piaţa Gh. Dimitrov). La cartofi, ceapă şi rădăcinoase desface­rea se va face preambalat în proporţie de 50 la sută, iar la fasole sută la sută. Şi, bineînţeles, nu vor lipsi surprizele. Pen­tru sezonul toamnă-iarnă, întreprinderea de producţie, valorificare şi industria­lizare a legumelor şi fructelor pregăteşte fructe conf­iate (fructe cu conţinut de za­hăr îmbunătăţit) — vişine, caise, prune, piersici şi pepene verde, precum şi fruc­te şi legume conservate prin frig — cire­şe, vişine, prune, roşii, fasole verde, ma­zăre boabe. Ni s-a recomandat să fim optimişti şi să aşteptăm iarna... Andrei BRATU . ÎN 24 DE ORE Radio Iaşi Programul de sea­ră (19 septembrie) : 17.00 Buletin de ştiri. 17.05 Non stop mu­zical I 19.00 Radio­jurnal I 19.15 Inter­preţi de frunte ai muzicii populare ro­mâneşti I 19.25 Stu­dioul „V“. 20.00 Voci care au cuce­rit lumea I 20.15 Recturi dramatizate — „Din Moldova“ de Mihai­ Sadoveanu | 21.00 Dansaţi In rit­mul preferat. Programul de di­mineaţă (20 septem­brie) : 6.00 Buletin de ştiri | 6.05 Jocuri populare româneşti | 6.10 Actualitatea în agricultură | 6.20 Jocuri populare ro­mâneşti | 6.30 Piese de virtuozitate | Mu­zică uşoară instru­mentală) 6.45 Cinteca populare româneşti) 7.8 Radiomatineu. Televiziune 8.30 Deschiderea e­­misiunii. Sport şi să­nătate ) 9.00 Matineu duminical pentru co­pii I 10.00 Viaţa sa­tului ) 11.15 „Cibini­­um ’71“. Cintece şi versuri, momente folclorice, fragmente din concertele şi premierele de teatru prezentate în cadrul festivalului organizat la Sibiu I 12.00 De strajă patriei | 12.30 In reluare, la cere­rea telespectatorilor, Selecţiuni din con­certul „Floarea din grădină* — susţinut la Uzinele „Republi­ca* ) 13.00 Emisiune in limba maghiară) 14.30 Postmeridian : Sport­­ Fotbal R.D.G. — Mexic — înregis­trare de la Leipzig) 16.00 Magazin ) 17.10 Film serial „Planeta giganţilor*. Episo­dul „Magnetul fatal*­ 18.00 Atletism. Cam­pionatele Internaţio­nale ale României. Aspecte înregistrate de la Stadionul Re­publicii ) 19.00 Ve­tre folclorice — „Vrancea* | 19.20 1001 de *eri — «misiune pentru cei mici | 19.30 Telejurnalul de seară ) 20.00 Repor­tajul săptămînii) 20.25 Film artistic­­ „O­­mul care nu poate fi acuzat* — pro­ducţie a studiourilor sovietice cu Oleg Strijenov. Premieră TV. ) 21.50 Program de divertisment cu surorile Kessler. Se­­lecţiuni înregistrate din spectacolul pre­zentat la Sala Pala­tului • 22.30 Telejur­nalul de noapte — Sport. Cinematografe VICTORIA, orele 9; 11.10) 14.30; 16.40) 18.50; 21 . „Brigada «diverse» în alertă“, REPUBLICA, orele 8.45 ; 10.50 ; 14.45 ; 16.50; 18.55; 21.00­ „Dispariţia lui Ti­­mo“. COPOU, orele 9; 11; 15; 17; 19. 21 . .,îl cunoaşteţi pe Ur­ban?“. ARTA, orele 9 şi 11 „Povestirile piticului „Bimbo", orele 15; 17.45 ; 20.30 ; „Moartea ge­neralilor". TATA­­RASI, ora 10, pro­gram de filme pen­tru copii şi tineret. Orele 16; 18. 20 „Ul- Teatrul la ora 15, va fi prezentat un spec- Teatrul A­ rta ora 11, va pu­tea fi vizionat un Luni, 20 septem­brie, la orele 17.30 si 20.00, Teatrul „C. Nottara“ — Bucu­In sala de artă contemporană de la Muzeul de artă din Palatul Culturii, poa­te fi vizitată Intre In afara progra­mului normal al tu­turor farmaciilor din oraşul nostru, pe timpul nopţii (după ora 23) sunt deschi­se farmaciile nr. 2 Azi, 19 septembrie, sunt de gardă pen­tru internări de ur­genţă clinica a X-a chirurgie, a IV-a medicală şi a II-a obstetrică şi gineco­Vremea devine schimbătoare, iar ce­rul va fi mai mult noros. Se vor mai produce ploi slabe, temporare. Vîntul va sufla slab pînă la po­trivit din sectorul tima relicvă*. N!­­CORINA, ora 10, program pentru co­pil şi tineret. Orele 16- 18: 20 „Cerul în­cepe la etajul III*. IN JUDEŢ: Casa de cultură Paşcani: „Sunetul muzicii", ambele serii. Clubul C.F.R. Paşcani „Bă­tălie pentru Neret­­va". Ilirlău „100 de dolari pentru şerif". Tg. Frumos „Moar­tea filatelistului*. Fodu­ Iloalei uiţiCele­­brul • 702*. ■ HSlSuceşti „Unghiul de cădere", ambele serii. Naţional tacel cu piesa „Ca­­tiheţii de la Humu­­leşti".­ ­ păpuşi spectacol cu piesa „Prinţesa Turandot". reşti va prezenta un spectacol cu pie­sa „O lună­­a­fară", de Turgheniev, orele 10—13 şi 17—“ 20 expoziţia „Picturi celebre din muzeele Parisului", din Piaţa Unirii şi nr. 7 Socola (Ungă restaurantul Cot­nari), care deser­vesc numai reţete­le de urgenţă, pînă la ora 6 dimineaţa, logie de la Spitalul de adulţi nr. 2 (Ca­lea 23 August — Co­­pou). Spitalul nr. 7 Socola şi Spita­lul de copii (Tă­­tăraşi) primesc in­ternări în fiecare zi, nord-vestic. Tempe­ratura aerului va creşte uşor , minime­le vor fi cuprinse între 4 şi 8 grade, iar maximele între 10 şi 16 grade. Casa de cultură a tineretului şi studenţilor Expoziţie Farmacii de serviciu Informaţii utile Timpul probabil FOTBAL Intîlnirea de fotbal dintre e­­chipele de juni­ori Politehnica Iași și S.C. Ba­cău, care fusese programată pe gazonul stadionu­lui „23 August“ astăzi, la ora 13, va avea loc la ora 15, pe stadio­nul „Tineretului". 1 . .

Next