Flacăra Iaşului, septembrie 1971 (Anul 27, nr. 7761-7786)

1971-09-19 / nr. 7777

ANUL XXVII. Nr. 7777 DUMINICĂ 19 SEPTEMBRIE 1971 4 PAGJINI 50 BANI Proletari din toate ţările, uniţi-vă!iDomn Insului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Vizita tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în judeţul Caraş-Severin In cursul zilei de slmbătâ, În septembrie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Iiie Verdeţ şi Maxim Berghianu, a continuat vizita de lucru în judeţul Caraş-Severin. De la reşedinţa judeţului se pleacă la primele ore ale dimineţii. Cetăţenii Reşiţei, care pe tot parcursul vizitei de vineri au înconjurat cu multă căldură şi dragoste pe conducătorul partidului şi statului, au dat din nou străzilor „Cetăţii de foc“ imaginea specifică marilor sărbători, prin entuziastele şi strălucitoarele manifestări populare, în aplauzele şi uralele mulţimii, coloana de maşini străbate centrul oraşului, îndreptîndu-se spre Caransebeş. Vizita secretarului general în municipiul Reşiţa, prilejuită şi de împlinirea a 200 de ani de activitate industrială neîntreruptă pe aceste meleaguri, dialogul fructuos cu activişti de partid şi de stat, cu cadre de conducere din economia judeţului, cu muncitori, ingineri şi tehnicieni din întreprinderile municipiului, indicaţiile date reprezintă un puternic factor mobilizator pentru activitatea viitoare a reşiţenilor, pentru dezvoltarea continuă, multilaterală a judeţului Caraş-Severin. ...Caransebeş. In aceeaşi atmosferă entuziastă, plină de căldură, conducătorii de partid şi de stat străbat arterele principale ale oraşului. Aproape întreaga populaţie a venit în întîmpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Prin aplauze şi urale, oamenii muncii îşi exprimă neţărmurita bucurie de a avea în mijlocul lor pe conducătorul partidului şi statului, dragostea şi recunoştinţa faţă de conducerea partidului şi statului pentru grija ce le-o poartă. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi oaspeţi sunt invitaţi să viziteze noua uzină în care procesul de producţie se desfăşoară concomitent cu lucrările de construcţii şi montaj. La intrare se află o imensă pancartă pe care este înscrisă urarea „Bine aţi venit în mijlocul nostru, iubiţi conducători de partid şi de stat". Muncitori şi muncitoare înconjoară pe oaspeţi şi le oferă buchete mari de flori. Sunt de faţă ministrul industriei construcţiilor de maşini, Ioan Avram, primul secretar al Comitetului orăşenesc Caransebeş al P.C.R., Nicolae Magda, şi colectivul de conducere al uzinei. Vizita în întreprindere începe cu o prezentare a profilului unităţii şi a stadiului de construcţie. Prin intermediul unor grafice şi machete, directorul, uzinei, ing. Vasile Uscat, arată că, în final, întreprinderea va produce anual 66.000 tone construcţii metalice pentru hale industriale şi pentru alte nevoi ale economiei naţionale, precum şi diferite ansamble sudate pentru construcţia de maşini. In prezent, uzina este intrată parţial în funcţiune pentru o capacitate anuală de 20.000 de tone. Se vizitează prima hală de producţie intrată în funcţiune. Ea ocupă o suprafaţă de aproximativ 45.000 mp, pe care sunt amplasate utilaje moderne, purtînd în marea lor majoritate marca unor uzine constructoare de maşini din ţară. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu discută cu muncitorii asupra unor probleme legate de procesul de producţie, de condiţiile de muncă şi de viaţă, se interesează de stadiul îndeplinirii primelor sarcini de plan şi recomandă constructorilor de maşini să aibă tot timpul în atenţia lor folosirea raţională a maşinilor cu care lucrează, a suprafeţelor destinate procesului tehnologic, în vederea sporirii productivităţii muncii şi a producţiei de construcţii metalice. — Aveţi posibilităţi, spune tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să depăşiţi producţiile planificate. În legătură cu viitoarele construcţii care vor întregi uzina în următoarele etape de dezvoltare din actualul plan cincinal — alte 5 hale de producţie, o fabrică de oxigen cu o capacitate de 250 metri cubi pe oră, o centrală termică — oaspeţii sunt informaţi că lucrările se desfăşoară din plin, corespunzător graficului de producţie la zi. Apreciind succesele de pînă acum, secretarul general recomandă constructorilor să găsească cele mai bune soluţii pentru scurtarea termenelor de intrare în funcţiune a tuturor obiectivelor industriale , prevăzute pentru această uzină, să I se îngrijească din timp de conti- I nuarea lucrărilor în acelaşi ritm Si pe timpul iernii, să folosească pe scară largă prefabricatele, care asigură oproductivitate mare în construcţii. (continuare în pag. a 2 a) Dragi tovarăşi, Doresc in primul rînd să vă adresez dumneavoastră, întregului colectiv al Uzinelor „Oţelul Roşu", tuturor oamenilor muncii din oraşul Oţelul Roşu un salut călduros din partea Comitetului Central al Partidului, a Consiliului de Stat şi a guvernului patriei noastre socialiste. (Aplauze îndelungate). Mitingul de astăzi este consacrat unui eveniment important din viaţa uzinei dumneavoastră — împlinirea a 175 de ani de cînd a început să se producă metal pe aceste meleaguri. Doresc să menţionez că în aceşti ani uzina a cunoscut o dezvoltare continuă — şi mai cu seamă în anii construcţiei socialiste, cînd producţia ei s-a mărit de cîteva ori. De aceea, doresc să vă felicit atît cu prilejul aniversării a 175 de ani de existenţă a uzinei, cit şi pentru rezultatele bune pe care le-aţi obţinut in anii construcţiei socialismului. (Aplauze puterenice, prelungite). De fapt, uzina dumneavoastră produce astăzi aproape tot atît oţel cît se producea înainte de război în Întreaga noastră ţară. Desigur, aceasta arată ctt de slab dezvoltată era, in trecut, siderurgia in România, dar, totodată, pune In evidenţă progresele mari pe care uzina dumneavoastră le-a cunoscut în acești ani. Probabil că pînă în 1975, uzina va ajunge să producă chiar mai mult oțel decit se realiza în România înaintea celui de-al doilea război, mondial. Aceasta arată ce mari perspective de dezvoltare are in continuare uzina dumneavoastră. (Vii aplauze). Cunoaşteţi preocuparea partidului nostru privind dezvoltarea siderurgiei, faptul că acordăm o mare atenţie creşterii rapide a producţiei de metal şi în special sporirii substanţiale a producţiei oţelurilor speciale, prelucrării superioare a acestora. In cadrul acestui program, Uzinei „Oţelul Roşu" îi revin sarcini importante. Pe baza măsurilor suplimentare care se elaborează pentru dezvoltarea producţiei de oţel şi asigurarea economiei noastre naţionale cu profile cit mai corespunzătoare necesităţilor, uzina dumneavoastră urmează să cunoască în următorii ani o dezvoltare mai rapidă decit se avea iniţial în vedere. Va trebui, fără îndoială, să se acorde o atenţie mai mare modernizării mai accelerate a producţiei, inclusiv a oţelăriei şi, o dată cu creşterea şi diversificarea producţiei, să se îmbunătăţească şi condiţiile de muncă ale celor ce lucrează aici. (Aplauze puternice, îndelungate). Cunoscind rezultatele bune obţinute de colectivul uzinei atît in cursul cincinalului care a trecut, cît şi in primele opt luni ale noului cincinal — faptul că planul de producţie a fost realizat in această perioadă in proporţie de 103 la sută — am deplina convingere că şi sarcinile sporite ce revin colectivului dumneavoastră vor fi realizate cu succes. De aceea, doresc să vă felicit pentru rezultatele bune obţinute atit în cincinalul trecut, cît şi in primele opt luni ale acestui an — şi să vă urez succese şi mai mari în viitor. (Aplauze îndelungate). Aşa cum s-a spus aici, o dată cu dezvoltarea uzinei, in anii socialismului s-au îmbunătăţit continuu condiţiile de viaţă ale oamenilor muncii din întreprindere şi din oraş. Vechea comună — sau mai bine zis, vechiul sat — a devenit astăzi un oraş cu peste zece mii de locuitori. S-au ridicat aici o serie de obiective social-culturale — şi, fără îndoială, că şi în cursul acestui cincinal va continua să se dezvolte atit construcţia de locuinţe, cît şi de instituţii şi aşezăminte de interes social şi cultural — ceea ce va contribui la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale oamenilor muncii. (Aplauze puternice). Toate acestea fac parte din programul general elaborat de Congresul al X-lea al partidului nostru pentru dezvoltarea într-un ritm rapid a industrializării socialiste a ţării, care să permită apropierea României de ţările avansate din punct de vedere economic, să asigure ridicarea patriei noastre la un nivel economicosocial tot mai înalt, condiţii tot mai bune de viaţă întregului popor. Acestea sunt, de fapt, Înseşi obiectivele făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, care asigură bunăstarea şi fericirea tuturor celor ce muncesc. (Aplauze puternice, îndelungate). Fără Îndoială, realizarea obiectivelor trasate de Congresul al X-lea al partidului cere eforturi serioase din partea întregului popor, şi, în primul rînd, cere o activitate intensă din partea clasei noastre muncitoare, care, de altfel, a răspuns întotdeauna cu cinste chemării partidului şi deţine rolul principal în întreaga operă de făurire a socialismului in România. (Aplauze puternice). In activitatea noastră au existat, desigur, şi unele lipsuri, s-au săvirşit şi greşeli. Mai avem încă multe lucruri de îmbunătăţit, inclusiv în uzina dumneavoastră, unde trebuie perfecţionată activitatea atît pe tărîmul investiţiilor, al gospodăririi eficiente a mijloacelor pe care le aveţi la îndemină, cît şi în ce priveşte utilizarea mai bună a capacităţii oamenilor muncii. Aveţi aici un colectiv cu bune tradiţii, cu o calificare înaltă şi considerăm că aportul lui la dezvoltarea economiei naţionale trebuie să fie pe măsura experienţei şi capacităţii sale. De aceea comitetului de partid şi comitetului oamenilor muncii pentru conducerea activităţii economice şi sociale a întreprinderii le revine sarcina de a lua toate măsurile pentru a uni eforturile întregului colectiv în vederea îndeplinirii în cele mai bune condiţii a însemnatelor prevederi din actualul cincinal. Am ferma convingere că vor fi realizate în întregime toate aceste sarcini. (Aplauze îndelungate). Cunoaşteţi preocupările partidului şi guvernului ţării noastre privind perfecţionarea tuturor laturilor vieţii sociale, măsurile adoptate de Comitetul Executiv în luna iulie a acestui an pentru îmbunătăţirea activităţii politice-educative. Toate aceste măsuri sunt chemate să contribuie la ridicarea conştiinţei socialiste a poporului nostru, să asigure ca, o dată cu dezvoltarea economiei, să crească şi nivelul politic şi de cultură, de cunoştinţe ştiinţifice al întregului popor, ca fiecare membru al societăţii noastre socialiste să poată participa în mod activ, în deplină cunoştinţă, la conducerea societăţii, a tuturor domeniilor de activitate. In felul acesta, dezvoltarea patriei noastre va fi realmente rodul activităţii conştiente a întregului popor care, stăpîn pe destinele sale, îşi făureşte viitorul aşa cum îl doreşte. (Aplauze îndelungate, puternice). Cunoaşteţi, de asemenea, activitatea internaţională a partidului şi guvernului patriei noastre. Ştiţi că întotdeauna partidul nostru a considerat că între sarcinile naţionale şi cele internaţionale există o strînsă unitate dialectică. preocupîndu-se permanent de dezvoltarea cu succes a societăţii noastre socialiste — care constituie sarcina sa fundamentală — partidul nostru comunist răspunde, totodată, şi îndatoririlor sale internaţionale. Trebuie să dezvoltăm colaborarea cu ţările socialiste, cu partidele comuniste, cu toate forţele antiimperialiste, să contribuim la creşterea influenţei şi prestigiului socialismului în lume, la asigurarea păcii şi colaborării între popoare. (Vii aplauze). De altfel, uzina dumneavoastră are nu numai o experienţă îndelungată în producerea metalului, ci şi o veche şi bogată istorie de luptă revoluţionară. Încă în 1848 s-a constituit aici Asociaţia de întrajutorare a muncitorilor, iar cu 20 de anii mai tirziu, in 1868, s-a afiliat Asociaţiei generale a muncitorilor care avea legături cu Internaţionala I. Aveţi deci tradiţii nu numai in producerea metalului, ci şi tradiţii revoluţionare, de luptă împotriva asupririi capitaliste, imperialiste, pentru dreptate socială şi naţională, pentru o viaţă mai bună. (Aplauze puternice). Nu aş putea, de asemenea, să nu menţionez că în 1918 muncitorii de la „Oţelul Roşu" s-au pronunţat pentru unirea cu România, pentru formarea statului nostru naţional unitar. (Aplauze puternice, îndelungate). Ştim că în anii ilegalităţii, „Oţelul Roşu“ a constituit întotdeauna un puternic centru muncitoresc, revoluţionar, iar după 23 August a jucat, alături de celelalte centre revoluţionare din această parte a ţării, un rol important atît în lupta pentru cucerirea puterii politice, cît şi în edificarea societăţii socialiste. Iată de ce am deplina încredere că întregul colectiv al Uzinelor „Oţelul Roşu" va şti să-şi realizeze in cele mai bune condiţiuni sarcinile de producţie şi, totodată, să transpună cu cinste în viaţă hotărîrile partidului nostru privind îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice, dezvoltarea conştiinţei socialiste a tuturor celor ce muncesc. (Vii aplauze). Aveţi o organizaţie de partid care numără circa 1.100 de membri, un colectiv puternic care ştie să unească eforturile tuturor oamenilor muncii din uzină. Sunt convins că în frunte cu comuniştii, întregul dumneavoastră colectiv îşi va îndeplini sarcinile mari ce îi revin şi, totodată, îşi va aduce contribuţia la dezvoltarea solidarităţii cu oamenii muncii de pretutindeni, la lupta tuturor forţelor antiimperialiste pentru progres social şi pace. (Aplauze prelungite). Aş dori să adresez felicitări întregului colectiv de la „Oţelul Roşu" pentru distincţia acordată astăzi de Consiliul de Stat. Considerăm că prin decorarea uzinei cu Ordinul „23 August" clasa I, am decorat întregul ei colectiv, că aceasta constituie o apreciere pe care partidul şi statul nostru o dau muncii depuse de toţi cei ce lucrează în această uzină. (Aplauze prelungite, urale). Doresc, de asemenea, să felicit pe tovarăşul distins astăzi cu titlul de Erou al Muncii Socialiste, pe ceilalţi tovarăşi cărora li s-au înmînat, cu acest prilej, — sau li se vor înmîna în zilele următoare — ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România ; le urez tuturor noi şi mari succese în activitatea lor! îmi exprim speranţa că aceste distincţii vor fi înţelese atît ca o apreciere a activităţii desfăşurate pînă acum, cît şi ca o expresie a încrederii în capacitatea oamenilor muncii de aici de a asigura îmbunătăţirea activităţii generale pentru îndeplinirea sarcinilor ce le stau în faţă. Sunt convins că toţi cei ce muncesc din acest vechi centru siderurgic vor acţiona în aşa fel incit la sfîrşitul cincinalului uzina să se prezinte cu realizări cît mai bune în toate domeniile, să ocupe un loc fruntaş în rindul colectivelor siderurgice. (Aplauze prelungite). Şi, pentru că suntem la încheierea vizitei pe care am făcut-o în aceste zile în judeţele Mehedinţi şi Caraş- Severin şi după festivităţile care au avut loc ieri la Reşiţa cu prilejul împlinirii a 200 de ani de existenţă a acestor uzine, aş dori să mulţumesc tuturor locuitorilor din localităţile pe unde am trecut pentru puternicele manifestări şi sentimentele calde cu care am fost întâmpinaţi pretutindeni. In toate acestea noi vedem o expresie a profundei lor încrederi — ca, de altfel, a întregului popor — în partidul nostru, a hotărîrii de a face totul pentru înfăptuirea în viaţă a politicii marxist-leniniste — interne şi externe a Partidului Comunist Român. (Aplauze puternice, îndelungate). în încheiere doresc, încă o dată, să vă urez noi şi mari succese în activitatea dumneavoastră, multă sănătate şi fericire! (Aplauze puternice, îndelung repetate. Se scandează „Ceauşescu-P.C.R.“. Cei prezenţi la adunare ovaţionează minute în şir pentru partid, pentru Comitetul Central, pentru secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu). Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la mitingul consacrat sărbătoririi a 175 de ani de siderurgie la Uzinele „Oţelul Roşu“ mi In legătură cu situația ■ ■ ■ din Orientul Apropiat ■ ma COMENTARIUL ZILEI ■ Alegeri daneze sub semnul incertitudinilor In pagina a 4-a [ Fiecare clipă bună de lucru consacrată campaniei agricole! Scrisoarea adresată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu organelor de partid şi de stat, organelor agricole, tuturor lucrătorilor din sectorul agricol de stat şi cooperatist reprezintă în actuala campanie un preţios şi concret program de acţiune pentru a pune fără pierderi la adăpost roadele toamnei şi a asigura baze solide viitoarei producţii. Hotărîţi să respecte întocmai valoroasele indicaţii date de secretarul general al partidului, oamenii muncii de pe ogoarele ieşene au pornit cu mai mult entuziasm la executarea lucrărilor specifice acestui sezon. Pînă acum s-a reuşit să se strîngă producţia de floarea-soarelui în proporţie de 47 la sută. S-au recoltat, de asemenea, cartofii de pe 800 hectare şi sfecla de zahăr de pe 780 hectare, ceea ce reprezintă 17 şi, respectiv, 14 procente din plan. O dată cu ajungerea la maturitate a primelor tarlale cu porumb boabe, atît în I.A.S. cît și în cooperativele agricole s-a dat semnalul culesului, realizîndu-se pînă în prezent aproape 3.000 de hectare. Paralel cu recoltările, pregătirile în vederea semănatului s-au bucurit, în general, de mai multă atenţie. Ne aflăm la începutul epocii optime pentru declanşarea acestei acţiuni. In momentul de faţă sunt asigurate o serie dintre condiţiile necesare desfăşurării rapide a însămînţărilor. Cele aproape 67.000 hectare destinate culturilor de toamnă au fost arate în proporţie de 62 la sută. Din aceste terenuri sunt discuite peste o treime, iar 25.000 hectare au şi primit îngrăşăminte chimice. De o bună bucată de vreme ploile se ţin lanţ şi nu este exclus ca precipitaţiile să stînjenească şi de aici încolo lucrările în cîmp. In aceste împrejurări se impune folosirea fiecărei clipe prielnice, mobilizînd în campanie toate forţele mecanizate, întreaga ţăcănime cooperatistă. Profitînd de „ferestrele* de timp frumos, trebuie să se acţioneze energic pentru recoltarea grabnică a tuturor culturilor de toamnă, pentru transportul şl depozitarea In bune condiţii a producţiei. Să nu uităm Insă că o mare parte din grîu va fi semănat după premergătoare tîrzii. De aceea e necesar ca la strînsul recoltei să acordăm prioritate eliberării suprafeţelor respective, aşa încît să se poată intra imediat la arat. Regimul bogat în umiditate din toamna aceasta oferă cel puţin avantajul de a executa mai uşor şi de calitate arăturile şi lucrările de pregătire a patului germinativ. Dacă se va fructifica cu pricepere timpul bun se va reuşi să se atingă randamentul maxim. Acest deziderat trebuie urmărit, bineînţeles, în fiecare unitate, dar şi mai mult acolo unde se mai semnalează rămîneri în urmă. Căci, dacă în cooperative ca cele din Băiteni, Tg. Frumos, Belceşti, Coamnele Caprei ş.a. arăturile şi pregătirea terenului se găsesc într-un stadiu avansat, în alte unităţi rezultatele nu sunt de loc pe măsura dotării tehnico-materiale. La C.A.P. Bîrnova, Bohotin, Costeşti şi altele s-a arat pentru însămînţările de toamnă inadmisibil de puţin. In şi mai multe unităţi se constată întîrzieri mari la pregătirea terenului. Astfel, la cooperativele agricole din Lunca, Mogoşeşti, Victoria, Bosia, Vînători-Popricani etc. n-au fost discuite nici măcar un sfert din terenurile arate. Mecanizatorii ce deservesc unităţile citate sau aflate într-o situaţie similară au obligaţia de a-şi concentra toată atenţia spre lichidarea urgentă a restanţelor. Chiar dacă momentan nu se poate lucra în cîmp, nu înseamnă că în secţiile de mecanizare nu mai e nimic de făcut. Ne referim în special la cele care n-au încheiat repararea utilajelor sau mai au de efectuat unele remedieri depistate cu prilejul recepţiilor. Conducerile S.M.A.-urilor sînt chemate să acţioneze operativ pentru ca pînă la reluarea campaniei să fie pus cu minuţiozitate în perfectă stare de funcţionare întregul inventar. Deşi e vremea însămînţărilor, sîntem nevoiţi să arătăm că nici în momentul de faţă unele unităţi nu şi-au asigurat tot necesarul de seminţe. Cooperativele agricole din Ţuţora, Cozmeşti, Horleşti, bunăoară, au ridicat pe bază de schimb de la I.V.C.P.T. foarte puţin din griul de mare valoare biologică repartizat, iar cela din Rediu, Osoi etc. nici nu s-au prezentat. Asemenea exemple mai sunt. Dovadă că din fondul de reînmulţire de 3.800 tone destinat C.A.P.-urilor circa jumătate stă încă în bazele de recepţie. Pe de altă parte, în unele unităţi (Uricani, Popricani, Drăguşeni, Lungani) stocul propriu pentru sămînţă nu este nici în prezent condiţionat în totalitate, deşi termenul de încheiere a acestei lucrări a fost depăşit. Zilele acestea sînt hotărîtoare pentru a termina pînă la ultimul amănunt toate pregătirile, astfel ca o dată declanşate, însămînţările să se poată desfăşura în cele mai bune condiţii. In acelaşi timp se impun noi măsuri politice şi organizatorice în vederea strîngerii rapide şi fără pierderi a roadelor pe care le oferă acest sezon. Inţelegînd importanţa excepţională a conţinutului scrisorii secretarului general al partidului nostru, ţăranii cooperatori, mecanizatorii,specialiştii şi ceilalţi lucrători din agricultură sunt chemaţi să-şi înzecească eforturile pentru ca, în ciuda capriciilor vremii, să îndeplinească exemplarsarcinile ce le revin în această primă etapă a noului an agricol şi să contribuie astfel la asigurarea unor producţii şi mai bogate in toate sectoarele. Al IV-lea Simpozion • interna- ţional de j chimia şi j tehnologia j celulozei i şi hîrtiei i Academia Re- I publicii Socialiste 1 România, în co- I laborare cu Mi-i nisterul învăţă- * mîntului şi alte I ministere de re- sort organizează I la Iaşi şi Sucea- J va, între 28 sep- tembrie şi 2 oc- * tombrie, cel de al J IV-lea Simpozion | internaţional de chimia şi tehno- 2 logia celulozei şi „ hîrtiei. La această pres- J tigioasă manifes-a tare a cercetării I ştiinţifice romă- J neşti vor participa | specialişti din ţară şi din alte I 25 de ţări ale lu- „ mii, care vor pre- I zenta, în cadrul J lucrărilor, circa a 100 de comuni- « cari în următoa- ' rele secţii : Chi- | mia celulozei şi - a derivaţilor, Chi- I mia lemnului şi ligninei, Tehnolo- | gia celulozei, Teh- J nologia hîrtiei. In cadrul simpozio- I nului vor mai a- J vea loc mese ro- j tunde, dezbateri, discuţii de sinteză, precum şi vizite la „ unităţile industrial »le de specialitate. * SCHITE IN CREION I----Nobleţea profesiei Am Intîlnit şi eu, chiar recent, păreri ciudate despre orientarea tinerilor în alegerea profesiei. De la profesorul ce se consideră pe deplin capabil dacă a trimis un număr cît mai mare de învăţăcei in şcolile superioare şi pînă la părintele ce a trăit muncind frumos şi care nu concepe să-şi facă fiul decit avocat sau doctor - observăm aceeaşi concepţie învechită despre nobleţea fiecărei profesii. Nu se înţelege că azi, în societatea socialistă, prestigiul social nu ţi-l dă diploma, meseria pe care o practici, ci felul cum iţi exerciţi profesia. Am cunoscut absolvenţi ai Facultăţii de drept care nu se bucurau de nici o consideraţie, deoarece erau doar avocaţi fără talent şi fără etică, apărători fără scrupule ai potlogarilor de cea mai murdară speţă. Erau un fel de vidanjori ai moralităţilor în putrefacţie. Se mîngîiau doar cu cîştigul, fiind părtaşi ai părerii că banii n-au miros. In schimb mă mindresc cu prieteni ce sint buni mecanici auto ori electricieni, tractorişti fruntaşi sau frizeri, ţesătoare şi şoferi, oameni care şi-au întocmit familii sănătoase, care ştiu să preţuiască bucuria unei cărţi sau a unui spectacol, ce-şi educă fiii şi fiicele în cultul dragostei de muncă şi de ţară. Azi, tot mai mult, cel ce munceşte corect cel puţin, intr-o fabrică sau la sat, stăpînul destinului său şi al ţării, dobindeşte consideraţia integrală a celor din jur. Iar dacă e vorba de cîştig, un lucrător priceput, calificat, cîştigă, în mod cinstit, mai mult decit un funcţionăraş de birou şi chiar decit un purtător de diplomă. Am intîlnit în judeţul Hunedoara un miner care a făcut facultatea, are diploma de inginer, dar nu vrea să-şi părăsească maşina lui din abataj. L-am întrebat de ce-a mai urmat facultatea. Mi-a răspuns : - Aşa, de plăcere ! Trecînd peste această Intîmplare mai aparte, se constată că a dispărut bariera rigidă de odinioară dintre profesii. Azi eşti muncitor, dar poţi să înveţi mai departe şi să capeţi o calificare mai pretenţioasă. Aceasta a devenit în ultimii ani o banalitate, deoarece zeci de mii de muncitori au făcut, treptat, studii medii şi superioare. In plus, în uzine şi pe şantiere intră acum absolvenţii liceelor de specialitate, muncitori cu înaltă pregătire, oamenii liniilor automate şi ai calculatoarelor electronice. Şi nu-i un secret că în unele ţări ale lumii, ca şi la noi în anumite fabrici, acolo unde procesul tehnologic o cere, proporţia de oameni cu studii superioare prezenţi la pupitrul unor utilaje complexe a crescut evident. Şi acesta e viitorul ! Tinerii ce intră azi în fabrică, ca lucrători, ori se califică pentru lucruri specifice în complexele agricole sau pe cîmp, vor trebui, pe măsură ce progresăm pe plan economic şi social, să înveţe, să capete o pregătire superioară. Deci poate fi mîndru acel profesor ce-a dat ţării cît mai mulţi meseriaşi foarte buni, cu pasiunea muncii şi învăţăturii, acei părinţi ce-au asigurat copiilor lor ceea ce străbunii numeau „brăţară de aur" şi, bineînţeles, tinerii care bat la poarta răspunderii majore — munca — şi se conving că nobleţea profesiei depinde de sst, nu de ramura de activitate, ca şi ciştigul, ca şi certitudinile viitorului, ca şi fericirea în viaţa personală. Şi să mai specificăm că azi muncitorul este reprezentantul celei mai avansate şi nobile clase, eroul celor mai impresionante opere cizelate deja sau pe care încă trebuie să le scriem. Mihai DIMITRI. I* I* II% I* I** I I* I% I* I*I I în .