Flacăra Iaşului, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 7787-7813)

1971-10-01 / nr. 7787

PAGINA A De aici a pornit chemarea: Toţi elevii la activitate patriotică! De pe şoseaua Ştefan cel Mare coloana maşinilor intră în bulevardul Republicii. Pe distanţă de cîteva sute de metri, cir­culaţia este dirijată de agenţi în unifor­me şcolare. Sunt pionieri ai Şcolii gene­rale de 10 ani nr. 56, a căror şcoală ur­mează să fie vizitată. De o parte şi de alta a aleii ce con­duce către intrarea la şcoală, elevii, ca­drele didactice alcătuiesc un culoar fre­mătător care aplaudă, aclamă, cîntă. Co­rul şcolii, cor care deţine primul loc pe Capitală în întrecerea formaţiilor corale de pionieri, întîmpină pe oaspeţi cu un cîntec : Bine aţi venit în a noastră scumpă şcoală Noi vă primim toţi cu zlmbete şi flori Vă aşteptăm cu mare bucurie Să ne trăiţi iubiţi conducători, ier în aceste versuri simple, dar încor­­porînd o puternică încărcătură emoţio­nală, elevii şi educatorii îşi exprimă sen­timentele lor de recunoştinţă faţă de patria socialistă, de conducătorii ei, pen­tru minunatele condiţii de muncă şi în­văţătură ce le sunt create, condiţii simi­lare de altfel pentru toţi fiii ţării, pentru toţi cei ce activează pe fertilul ogor al şcolii. Grav şi solemn, pioniera Drăgoi Cori­na­, comandant de detaşament, ra­portează tovarăşului Nicolae Ceauşescu succesele înregistrate de pionierii şi şco­larii de la Şcoala generală nr. 56 în ac­ţiunile de muncă patriotică din vara a­­cest­ui an. Ca urmare a chemării adresate de ei către toţi pionierii şi şcolarii din întreaga ţară, pentru a transforma ulti­ma săptămână de vacanţă într-o săptă­mână de muncă patriotică, peste două milioane de şcolari au luat part© la cam­pania de recoltare, de înfrumuseţare a localităţilor, la alte acţiuni de interes general. Micuţa elevă este îmbrăţişată. Elevii sunt felicitaţi pentru iniţiativa lor, pentru succesele obţinute din ce în ce mai mari la învăţătură. Apoi, directoarea şcolii, profesoara E­­lena Vasiliu, conduce pe oaspeţi în ate­­lierele-şcoală de tîmplărie, lăcătuşerie, lucru manual şi artizanat, mase plasti­ce, ţesătorie, electrotehnică. Şi aici, con­ducătorii de partid şi de stat urmăresc lucrările executate cu multă îndemînare şi talent de elevi. Se subliniază şi cu a­­­cest prilej eficienţa atelierelor-şcoală, importanţa lor în îmbinarea armonioa­să a teoriei cu practica în şcolile noas­tre de cultură generală. La atelierul de artizanat, elevele, îmbrăcate în halate al­be, execută minunate cusături, costume naţionale, păpuşi, diverse seturi pe care şcoala le valorifică cu rezultate bune. Midie „lucrătoare“ oferă secretarului ge­neral flori şi obiecte confecţionate de mîinile lor. Atelierele de tîmplărie, tricotaje, la­boratoarele de ştiinţe naturale şi fizică sunt bine dotate. Se relevă însă faptul că acestea dispun de un spaţiu restrîns şi se face recomandarea ca noile proiec­te tip de şcoală să ţină seama de nece­sităţile sporite de spaţiu pe care le re­clamă atelierele-şcoală. Pentru rezolva­rea problemei atelierelor la Şcoala nr. 56, cadre didactice se angajează ca, solici­­tind sprijinul cetăţenilor din cartier şi valorificînd materialele de construcţii provenite din demolări să construiască o clădire adecvată cerinţelor acestei im­portante componente a activităţii in­structi­v-educative. Invăţămîntul să fie strîns legat de viaţă, de producţie (urmare din pag. I) tate, întreprinderile au datoria să contri­buie la această acţiune. Şi alte discipline — fizica şi ştiinţele naturale — beneficiază la Liceul „Can­­temir“ de aceleaşi bune condiţii care per­mit predarea cunoştinţelor în laboratoa­rele de specialitate. În legătură cu ştiinţele naturale, secre­tarul general solicită cadrelor didactice eforturi în direcţia modernizării procesu­lui de predare. Pentru mai buna înţele­gere a obiectului, a legităţilor care gu­vernează în natură, metodele descripti­­viste în predarea biologiei, anatomiei etc. se cer înlocuite cu procedee vii, aplica­tive, în care demonstraţia practică să precumpănească. O bună impresie fac atelierele de mon­Dezvoltarea­ învăţământului pentru for­­ntâni Şi perfecţionarea cadrelor de spe­­cialSterie, ridicarea nivelului de pregătire profesională a muncitorilor şi cadrelor tehnice de înscriu printre sarcinile de bază ale actualului plan cincinal. De a­­ceea, înv.jtâsx­întul profesional şi tehnic pe lîr­gă marile întreprinderi industria­le, de pe lingă ministerele economice, cunoaşte o mare dezvoltare. S-au creat noi gru­puri şcolare pe lîngă întreprin­deri, au fost dezvoltate şcolile existente, a crescut , corespunzător necesităţilor, ba­za tehnic­ă necesară instruirii tinerilor care se pregătesc în aceste şcoli, ti­p un exe­mplu edificator­ul modulul emu s-a dezvolt­at o asemenea şcoală profesio­nală 51 constituie Grupul şcolar d­e pe îîngă cunos­scutele uzine bucureştene con­­stît.E$oare vie maşini „23 August". Pesta 3.200 de elevi se pregătesc în prezent în acest grup şcolar, anual absolvind aici peste 1.000 de tineri care completează detaşamente­ de muncitori, tehnicieni şi maiştri­ de înaltă calificare ale uzinelor constructoare de maşini în toate meseri­ile de care are nevoie această ramură cheie a economiei noastre naţionale. Grupul cuprinde o şcoală profesională, o şcoală tehnică de maiştri, o şcoală de specializare postiliceală şi un liceu in­dustrial. De asemenea, în acest grup şcolar funcţionează şi cursuri de ucenicie la locul de criuncă. La sosirea în acest grup şcolar, tova­răşul Nicollae Ceauşescu şi ceilalţi con­ducători de partid şi de stat sunt salu­taţi de ministrul industriei construcţiilor de maşini, Ioana Avram, de colectivul de conducere­ al Umanelor ,23 August“. Di­rectorul grupului, Ilie Dabu, arată că în­­ultimii doi ani au fost construite aici zece săli nod de islasă, numeroase atelie­re pentru practica elevilor, cabinete teh­nice şi laboratoare. Este înfăţişată evo­luţia ponderii dis­ciplinelor predate pe parcursul a 10 ani. Atelierele de lucru sunt dotate cu u­­tilaje de mare tehnicitate şi se înfăţişea­ză cu adevărate hale industriale de pro­ducţie. Aici se parodiile piese pentru lo­comotivele Diesel hidraulice, piese pen­tru diferite motoare şi alte ansambluri, pentru maşinile şi ««regatele aflate în fabricaţie de serie la mare« uzină bucu­­reşteană. Aportul elevilor la producţia Uzinelor „23 August" este în continuă creştere. — Aveţi o bază materială bună, specialişti cu înaltă calificare, de aceea este nece­sar să pregătiţi şi viitori muncitori buni — spune conducătorul partidului şi statului. Pe parcursul vizitei, directorul Grupu­lui şcolar informează pe oaspeţi că ate­lierele-şcoală sunt dotate în bună parte cu maşini şi utilaje confecţionate în ca­drul acţiunii de autodotare. Secretarul general recomandă ca ateliere de aseme­nea tip şi de dimensiuni corespunzătoare taj electric, lăcătuşerie, tricotaje. In a­­telierele-şcoală ale Liceului „Dimitrie Cantemir“ îşi efectuează practica şi elevii liceelor „Spiru Haret“ şi nr. 10. Atelie­rele care funcţionează aici sunt patronate de diferite întreprinderi de mare impor­tanţă din Capitală, printre care Fabrica de elemente pentru­­automatizare, „Elec­­trobobinajul“, Combinatul de industrializa­re a lemnului—Pipera etc. In ateliere de montaj electronic, patronate de Uzina „Electronica", se execută piese şi suban­­samble pentru aparatele de radio, fabri­cate în ţara noastră. Este de faţă şi di­rectorul Uzinei „Electronica", ing. C. Faur, care se declară mulţumit de ac­tivitatea întreprinsă de elevi la lucrările practice, de sprijinul încă modest, dar real, pe care elevii acestor licee îl dau întreprinderi­ pe care o conduce, necesităţilor şcolilor generale să intre în dotarea acestora. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se opreşte la o serie, de­ locuri, de muncă, stă de vorbă cu elevii, îi în­treabă în ce meserii se pregătesc, ce re­zultate obţin, le urează succes în activi­tatea lor. Clubul şi cantina grupului şco­lar vorbesc, prin confortul şi utilarea lor modernă, de condiţiile foarte bune de recreere şi de viaţă pe care le oferă e­­levilor. In încheierea vizitei, între conducătorii de partid şi de stat, reprezentanţii Mi­nisterului Industriei Construcţiilor de Maşini, ai Uzinelor „23 August“ şi ai şcolii se analizează posibilitatea extinderii actualelor spaţii de învăţămînt şi dotări sociale ale grupului. Obiectivul ultim al vizitei de lucru a secretarului general al partidului prin unităţi de învăţămînt din Capitală îl constituie Grupul şcolar profesional şi tehnic al Ministerului Industriei Uşoare — cea mai mare unitate de învăţămînt a acestui minister. Geometria modernă a clădirii se înscrie în linia dominantă a marelui cartier de locuinţe Titan. La sosire, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cei­lalţi conducători de partid şi de stat sunt salutaţi de ministrul industriei uşoare, Ion Crăciun. Şi aici, aceeaşi atmosferă entuziastă, aceeaşi primire călduroasă. Ca pretutindeni în şcolile vizitate. Sute de elevi, fete şi băieţi, în unifor­me sobre şi cochete de şcolari, scandea­ză : „P.C.R., Ceauşescu !“, „Ceauşescu şi poporul !“. Pe chipuri li se citeşte bucu­ria de a-l avea în mijlocul lor pe iubi­tul conducător al partidului şi statului, ei îşi exprimă hotărîrea de a-şi însuşi o profesie, de a deveni muncitori pri­cepuţi în întreprinderile industriei pro­ducătoare de bunuri de larg consum. Ca şi Grupul şcolar al indus­tiei con­structoare de maşini, şi această unitate de învăţămînt are o structură complexă. Aici funcţionează o şcoală profesională pentru muncitori calificaţi, o şcoală teh­nică de maiştri, o şcoală tehnică de spe­cializare postliceală şi un liceu indus­trial. Nu de mult pe lîngă acest impor­tant centru de învăţămînt a luat fiinţă şi unn centru de perfecţionare a cadrelor de conducere din întreprinderile ministe­rului de resort. Anual, de pe băncile acestui complex şcolar — în care învaţă în prezent peste 3 600 de tineri — ies circa 1 200 de mun­citori de înaltă calificare, tehnicieni, maiştri şi cadre de conducere pentru în­treprinderile industriei uşoare. Directorul Grupului şcolar, Ion Opri­­şoiu, îi invită pe oaspeţi în sălile de cursuri, în laboratoare, în atelierele de lucru. Prin complexitatea problemelor de învăţămînt pe care le rezolvă şi prin am­ploarea sarcinilor de producţie pe care şi le asumă. Instituţia poate fi denumită şcoală-uzină. Aici se produce o mare va­rietate de bunuri da larg consum speci­fice industriei uşoare. Fiecare an de în­văţămînt are un plan propriu de produc­ţie. Valoarea producţiei ce se va mate­rializa în mărfuri pînă la finele anului în curs se va ridica la 4,5 milioane lei. Elevul realizează cu propriile sale mîini bunuri materiale, lucruri ce vor servi al­tora, încearcă astfel pentru prima oară satisfacţia ce o dă munca practică. ,In atelierele de tricotaje, pe lîngă teh­nologia tricotajelor, a maşinilor circulare şi rectilinii, elevii mai studiază şi disci­pline de cultură generală, ca limba şi li­teratura română, matematica, fizica, chi­mia, altele de specialitate, cum sunt pro­tecţia muncii, materii prime etc. După vizitarea atelierelor-şcoală ale acestui mare grup de învăţămînt profe­sional, conducătorii de partid şi de stat vizitează cantina , o clădire impunătoa­re, cu mobilier nou şi instalaţii speciale de prepararea hranei. Aici iau masa toţi elevii grupulu şcolar, în serii de cite 600. Conducătorii de partid şi de stat au ţinut­­ sa constate şi meniul pregătit elevilor în­ acea zi. El era substanţial, bine pregătit şi îmbietor. Oaspeţilor li se prezintă, de asemenea, căminul elevilor , se informează că în curînd va fi dat în funcţiune încă un a­­semenea local modern. La sfîrşitul vizitei la acest modern complex şcolar, tovarăşul Nicolae Ceauşescu felicită pe reprezentanţii mi­nisterului de resort, pe membrii colecti­vului de conducere al grupului şcolar pentru modul de organizare a procesului de învăţămînt, pentru formele eficiente folosite în vederea îmbinării cunoştinţe­lor teoretice cu practica în producţie, a­­preciind că această unitate de învăţămînt profesional şi tehnic poate fi dată ca mo­del pentru alte unităţi şcolare similare care pregătesc cadre calificate pentru di­ferite ramuri ale economiei noastre na­ţionale. In încheierea vizitei de lucru în şcoli din Capitală, în Cabinetul secretarului general al partidului a avut loc o în­­tîlnire cu conducerile ministerelor în­­văţămîntului, industriei construcţiilor de maşini şi industriei uşoare, cu fac­tori de răspundere din aparatul de partid şi de stat. Apreciind rezultatele obţinute In le­garea tot mai strînsâ a Invăţămintului de viaţă, de producţie, în înfăptuirea hotărîrii Secretariatului Comitetului Central a! partidului privind construi­rea şi amenajarea atelierelor-şcoală La participarea nemijlocită a unităţilor pro-, ductive care patronează această activi­tate a şcolilor, tovarăşul Nicolae Ceau­­şescu a dat, şi cu acest prilej, preţioase indicaţii pentru continua perfecţionare şi modernizare a procesului instructiv­­educativ. In acest sens, s-a făcut reco­mandarea concentrării bazei tehnice a şcolilor profesionale, liceelor de specia­litate şi institutelor de învăţămînt su­perior cu profil similar, creîndu-se ade­vărate complexe bine dotate, amplasa­te în vecinătatea unităţilor productive, cu care să realizeze o strânsă colaborare, în acest cadru larg urmează să fie in­clusă şi cercetarea, precum şi centrele de perfecţionare a pregătirii cadrelor de conducere din ramurile respective, ,v a Secretarul" general subliniază necesita­­tea creării unui asemenea complex şi pentru ramura electronică, acesta urmînd să fie amplasat în zona industrială Pi­pera. In cadrul discuţiilor care au loc, s-a desprins ideea folosirii studenţilor facultăţilor tehnice ca instructori la şco­lile profesionale — pe diferite trepte — ajutori de „ maiştri, maiştri, subingineri. In legătură cu atelierele-şcoală din ca­drul şcolilor generale şi liceelor, tovară­şul Nicolae Ceauşescu apreciază ca po­zitive rezultatele de pînă acum. Se im­pune, însă, ca baza lor tehnică să se dez­volte în comun cu a­cea a liceelor de specialitate, ca practica să fie astfel or­ganizată încît să permită viitorilor ab­solvenţi însuşirea unei profesii pe care s-o stăpînească la terminarea studiilor. In ceea ce priveşte dotarea laboratoare­lor de chimie şi biologie, se face recoman­darea ca ea să aibă la bază o concep­ţie modernă, să capete un adevărat pro­fil de producţie, menit să-i înarmeze pe elevi cu temeinice cunoştinţe practice. Secretarul general al partidului arată, totodată, că în atelierele-şcoală trebuie să se dezvolte activitatea in aşa fel in­cit produsele realizate să fie folosite a­­tît în întreprinderile industriale, cît şi la fondul pieţei. Referindu-se la rolul laboratoarelor de ştiinţe sociale în opera de educare co­munistă a tinerei generaţii, secretarul general al partidului a recomandat ca acestea să fie astfel concepute încît prin intermediul organigramelor, a expoziţi­ilor, a materialului teoretic şi practic să ofere cadrelor didactice şi elevilor posi­bilitatea de a-şi ridica nivelul cunoştin­ţelor, lecţiile urmînd să se desfăşoare în asemenea cabinete. In spiritul programu­lui de măsuri privind perfecţionarea pre­gătirii politico-ideologice, s-a subliniat necesitatea ca Uniunea Tineretului Co­munist să organizeze cercări de specia­litate în diferite domenii. Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în şcoli din Capitală, întîlnirile cu cadrele didactice şi elevii, cu factori de răspundere din ministere şi specialişti a condus la concluzii practice, de mare în­semnătate pentru mersul înainte al învă­­ţămîntului, pentru legarea tot mai strînsă, mai organică a procesului instructiv-edu­­cativ de practică, de cerinţele vieţii. Ea a prilejuit, totodată, reafirmarea hotărî­­rii tineretului din şcoli, a educatorilor lor de a munci fără preget pentru a ridica şcoala românească la niveluri.inaltelor cerinţe ale dezvoltării multilaterale a României socialiste, \ \ ION MĂRGINEAN' n. popescu-bogdanest: mircea s. ionescu Grupurile şcolare profesionale - adevărate întreprinderi de producţie în TI ni. Noul an universitar (urmare din pag. 1) noii societăţi pe meleagurile patriei. Organele şi organizaţiile de partid din Institutele de învăţămînt superior ieșene au datoria de a-şi exercita cu mai multă com­petenţă şi hotărîre rolul de factori politici conducători. „Experienţa pe care am dobin­­dit-o în construcţia socialismului - arăta to­varăşul Nicolae Ceauşescu - demonstrează că fără conducerea de către partid nu este posibilă făurirea noii orînduiri, că aceasta este de neconceput fără o forţă de avan­gardă înarmată cu o ideologie clară, mar­­xist-leninistă, cu o ideologie revoluţionară de transformare a societăţii omeneşti. De aceea, noi acordăm şi vom acorda toată atenţia întăririi partidului, a rolului său con­ducător, îndeplinirii de către toate organele şi organizaţiile de partid, de către fiecare membru de partid a misiunii şi răspunde­rilor ce le revin faţă de popor, de clasa muncitoare, de naţiunea noastră socia­listă". In această lumină trebuie privite sarci­nile politico-educative în cadrul institutelor de învăţămînt superior, iar la îndeplinirea lor trebuie să contribuie toţi factorii , orga­nele şi organizaţiile de partid, de tineret şi profesionale, cadrele didactice. Aşa cum sublinia secretarul general al partidului la Consfătuirea din 9 iulie, organizaţiile de ti­neret trebuie să devină colective de luptă pentru educarea comunistă a tinerilor, ac­­ţionind sub conducerea partidului de pe po­ziţiile cele mai înaintate. Să nu uităm nici un moment că numai cultivarea înaltelor trăsături ale moralei comuniste permite va­lorificarea deplină a cunoştinţelor şi apti­tudinilor profesionale, situarea în primele rin­­duri ale militanţilor pentru prosperitate şi progres naţional. Trebuie să formăm la fie­care student conştiinţa faptului că a deveni util societăţii înseamnă însuşirea superioa­ră a meseriei alese, acumularea neconteni­tă de noi cunoştinţe, înarmarea cu princi­piile celei mai înaintate ideologii, dăruirea totală cauzei scumpe a întregului popor - construirea socialismului şi comunismului. Pe această platformă trebuie să-şi crista­lizeze fiecare tînăr viitor specialist idealul de viaţă, bazat pe împletirea armonioasă a dorinţei de afirmare a propriei personali­tăţi cu cerinţele superioare ale societăţii. Evident, grijii deosebite pe care condu­cerea de partid şi de stat, întregul nostru popor, o poartă perfecţionării şi moderni­zării permanente a procesului de învăţă­mînt din facultăţi trebuie să i se răspundă de pe poziţiile unei conştiinţe socialiste înaintate. Frumoasele tradiţii ale şcolii su­perioare ieşene acumulate şi consolidate de-a lungul vremii, în mod deosebit succe­sele din anii edificării socialiste să consti­tuie temelia pe care să clădim năzuinţele de viitor născute de necesităţile progresului in patria noastră. In lumina sarcinilor puse , în faţa tineretului studios de către tova­răşul Nicolae Ceauşescu, sarcini ce decurg­­.din programul general de dezvoltare a Ro­­­mâniei, cadrele didactice din centrul nos- stru universitar, studenţimea ieşeană, sunt chemate să confere evenimentului deschi­derii noului an academic o importanţă şi o semnificaţie aparte, de început al unei noi etape prin structură şi orientare. Fără îndoială, marcarea momentului trebuie să semnifice totodată înscrierea energică şi pli­nă de dăruire pe drumul unor eforturi sub­stanţial sporite, ridicate la un nivel de ca­litate corespunzător cerinţelor şi aşteptărilor. Radio laşi Programul de Year* (1 octombrie) ; 17.00 Buletin de ştiri | 17.09 Cîntecul car» ml­* drag ] 17.25 Radio-pu­­bilcitat* [ 17.30 Panoramic e­­conomic ; 17.45 Partidului, inima şi versul | 18.00 Estu­diantina ; 18.15 Piese clasi­ce In interpretări moderne (muzică uşoară) ; 18.30 Coti­dian sonor ! 19.30 Junimea. Literatura de cenaclu, ex­presie a vieţii creatorilor ei; 19.45 Estrada melodiilor ; 20.00 Serile muzicale ale stu­dioului ! 21.00 Pagini litera­re ; 21.10 Serile muzicale ale studioului ; 21.00 Pagini lite­re ; 21.10 Serile muzicale ale studioului (continuare) ; 21.30 De m-ar auzi bădiţa, iar mândruţa mi-ar şti do­rul (muzică populară) ! 21.45 Album de romanţe ; 22-00 Pagini alese din operete ; 22.20 Melodii de pretutin­deni (muzică uşoară). Programul de dimineaţă (2 octombrie) : 6.00 Bu­letin de ştiri ; 6.05 Jocuri populare româneşti ; 6.10 Ac­tualitatea In agricultură ; 6.20 Jocuri populare româ­neşti (continuare) ; 6.30 Rit­muri matinale (muzică uşoa­ră orchestrală) ; 6.45 Cîntece populare româneşti ; 7.00 Ra­­diomatineu. Televiziune 11.30 Transmisie directă de la mitingul organizat cu prilejul deschiderii noului an universitar 1971—1972, In Capitală ! 18,00 Deschiderea emisiunii. Căminul ; 18,50 Lumea copiilor­­ „Meteor 2“; 19,10 Tragerea Loto ; 19,20 1001 de seri­e 19,30 Telejur­nalul de seară ; 20,00 Cro­nica politică internă de Eu­gen Mândrie ; 20,15 Muzică uşoară cu formaţia Cornel Popescu ; 20.30 Film artistic : „Muntele Tigrului e luat cu asalt“ — o producţie a stu­diourilor chineze ; 22.35 Ima­gini din R. P. Chineză ; 22 A Telejurnalul de noapte. Cinematografe Victoria, orele 8.45 ; 11.10; 14; 16.25; 18.50; 21.15 „Asediul“, Republica, orele 9 ; 11.15 I 14.45 I 16.50 ; 18.55 ; 21 „In­­toarcerea sfintului Lucat. Copou­, orele 9 ; 11 ; 15 I 17 h 19; 21 „Un loc pentru îndră­gostiţi“. Arta, orele 9; 1l­ 15 I 17 I 19 ; 21 „Aricii se nasc fără ţepi". Tătăraşi, o­­rele 16 ; 18 ( 20 „Trimis ex-­ traordinar“. Nicolina, orele 16 ; 18 I 20 „Innorare trecă­toare“. La cinematograful Victoria rulează în completare „Vi­zita delegaţiei de partid şi guvernamentale române con­dusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în R.D. Vietnam". În judeţ : Casa de cultură Paşcani „Greşeală fatală“, Clubul C.F.R. Paşcani „Ris- s­A Ziua recoltei“ (urmare din pag. 1) Comitetul de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Iaşi şi Con­siliul­ judeţean al sindicatelor vor repartiza formaţii artistice profesioniste şi de amatori care să participe la manifestările cultural- artistice de mai mare amploare din comunele judeţului. De aseme­nea, întreprinderea cinematografi­că va programa, în seara zilei de 3 octombrie, proiecţii de filme ar­tistice şi documentare adecvate, care să oglindească viaţa şi munca lucrătorilor din agricultură. „Ziua recoltei“ va fi un prilej de aprovizionare mai bună a popu­laţiei din oraşe cu produse agro­­alimentare, iar în comune cu pro­duse industriale de sezon. Astfel, în municipiul Iaşi, oraţele Paşcani, Hîrlău şi Tg. Frumos se vor a­­sigura cantităţi sporite de legume, fructe, struguri, cartofi, carne, conserve şi alte produse, atît în ziua de 3 octombrie, cît şi în pe­rioada următoare. In pieţele Halei, Nicolina şi Tătăraşi din munici­piul Iaşi, precum şi în piaţa ora­şului Paşcani se vor amenaja standuri şi expoziţii de prezentare şi desfacere a produselor agricole şi de artizanat, se vor deschide mustării, în această zi vor funcţio­na toate magazinele şi chioşcurile cu produse alimentare, restauran­tele. In pieţele menţionate, care vor fi amenajate şi pavoazate a­­decvat, se vor organiza programe cultural-artistice. I FLACĂRA IAȘULUI IM INTERESUL producătorilor si al populaţiei MAI MULTA GRIJA PENTRU RECOLTAREA SI VALORIFICAREA LEGUMELOR $I CARTOFILOR 1­9 ■ in unele grădini produse nerecoltate, in altele însemnate cantităţi culese în aşteptarea mijloacelor de transport ■ De ce nu ţin toate C.A.P.-urile pasul cu graficele de livrare a cartofilor ? ■ Neglijenţele la sortarea tuberculilor aduc în primul rînd prejudicii unităţilor cultivatoare Perioada calendaristică in care ne gă­sim, în cadrul căreia pot surveni nu numai ploi ci şi brume, înseamnă practic pentru legumele cu pulpă moale, sfîrşi­tul ciclului de­­producţie, preocupîndu-se să valorifice superior producţia marfă obţinută, marea majoritate a fermelor şi sectoarelor legumicole ale CIA.P. au re­coltat tomatele, ardeii graşi, vinetele, go­­goşarii. Celelalte sortimente ca varza şi rădăcinoasele sînt în curs de recoltare, această operaţiune executîndu-se şi în funcţie de stadiul de maturizare al legu­melor respective, condiţie obligatorie mai ales în cazul conservării pentru rezervele de iarnă. Dacă în linii generale aceasta este si­tuaţia, au mai rămas totuşi în unele gră­dini însemnate cantităţi de legume necu­­lese, iar în altele produsele recoltate aş­teaptă în magazii să fie valorificate. Grădini­le C.A.F.-ului Tg. Frumos, de pildă, pot fur­niza încă importante cantităţi de gogo­­şari, ardei graşi, pătlăgele verzi pentru murat, iar o situaţie asemănătoare am în­­tilnit-o şi la fermele cooperativelor agri­cole Al. I. Cuza şi Răchiteni. De altfel, dis­ponibilităţile de legume ale acestor unităţi sunt cunoscute şi de C.L.F. Paşcani, de preluarea şi recepţionarea lor ocupindu-se depozitul din Tg. Frumos. Cu toate acestea, se pare insă că tova­răşii die la acest depozit nu sunt de loc interesaţi să primească produsele respec­tive, căci operativitatea cu care ei acţio­nează la preluări lasă mult de dorit. P­e data de 29 septembrie, de exemplu, patru autocamioane ce trebuiau să asigure transportul legumelor de la cooperativele agricole amintite erau absente de la trea­bă- „Nici ieri n-am avut la lucru decit tot î.vitye.-ftfifixaminane lals- i-IP—1—-rilflnificate pentru transportul legumelor­ iar azi, văd că situaţia se repetă“ —­ ne a informat N. Mihăilă, şeful acestui depozit. Cauza n-o cunosc, dar n-ar fi exclus ca centrul nostru de la Paşcani să fi trimis direct camioanele respective, fără să ne înştiin­ţeze şi pe noi — a adăugat interlocutorul. — E posibil oare aşa ceva ? — am în­trebat noi. Căci s-ar putea ca mijloacele de transport trimise de depozitul Tg. Fru­mos să se întilnească pentru aceeaşi trea­­bă cu cele dirijate de centrul Paşcani. Şi in acest caz, necorelarea activităţii lor s-ar solda cu mersuri în gol, generatoare de cheltuieli inutile. — Adevărat — a recunoscut şeful de­pozitului. Dar in cazul de faţă, nu cred­emul a avut însă dreptate. La C.A.P. Al. I. Cuza, Răchiteni şi Tg. Frumos, cu grafice de livrare pentru 29 septembrie, nu sosise pînă la ora 13 nici un mijloc de transport pentru preluarea gogonelelor, gogoşarilor şi cepei uscate. Acest caz pe care-1 socotim izolat nu dă dreptul insă cooperativelor respective de a nu se preo­cupa în continuare de recoltarea legume­lor apte de valorificat ce se mai găsesc încă pe teren. La grădina „Joia", an­arţi­­nînd de ferma C.A.P. Tg. Frumos, şeful de echipă Vasile Jiloveanu lucra la scosul cepei cu numai 5 oameni. Pentru recol­tarea ardeilor graşi şi gogonelelor nu dis­punea de nici un lucrător. Şi la grădina de la C.A.P. Răch­iteni nu se găseau la recoltat oameni la lucru. La C.A.P. Mir­­ceşti am întilnit in schimb altfel de as­pecte. După cele relatate de ing. şef I. Radu, cooperativa dispune de 2.000 kg. gogonele apte pentru murături şi 5.000 kg. rădăcini de pătrunjel de bună calitate, dar n-are unda le valorifica. Ce spune C.L.F. Paşcani ? ! Este adevărat că în cadrul preluărilor de toamnă, în depozitele C.L.F.-ului Paş­cani au pătruns şi unele cantităţi de le­gume de calitate mai slabă. Că, de ase­menea, nu în toate ocaziile, cooperativele producătoare au respectat livrările pla­nificate în graficele zilnice, inversînd sor­timentele după bunul lor plac fără a ţine seama şi de nevoile urgente ale be­neficiarului. Astfel de situaţii nu pot fi admise căci generează pagube şi pertur­baţii în sistemul de aprovizionare. Totuşi nu putem fi de acord cu slaba activitate de care dă dovadă la unele preluări de produse această unitate care, după păre­rea noastră, trebuie să acţioneze pe teren mult mai eficace şi operativ. Tot în bazinul Paşcani ne-am interesat şi de recoltarea şi livrarea cartofilor. Am înregistrat cu satisfacţie că recoltarea şi livrarea acestui produs marchează ritmuri bune la C.A.P.-urile Mirosloveşti, Oţeleni, Stolniceni-Prăjescu, Cozmeşti şi Răchiteni. La C.A.P. Mirceşti, unde recoltarea ce­lor 150 hectare cultivate cu cartofi se a­­propie de sfirşit, tuberculii au fost de­pozitaţi la puncte accesibile pentru ca pe orice timp să se poată efectua transpor­turi la baza de recepţie a beneficiarului. Până la livrarea întregii cantităţi, recolta e bine protejată împotriva intemperiilor. O grijă deosebită este acordată aici şi sor­tării produsului pe clase şi categorii de soiuri. La ferma nr. 2, şefele de echipă Varvara Lungu şi Maria Frenţoaie, cu 45 de oameni asigură o sortare de bună calitate. Acelaşi lucru este asigurat şi la ferma nr. 1 de către şeful de echipă C. Hejenaru, care lucrează cu 26 de membri cooperatori. La alte cooperative ritmul de lucru la recoltat, sortat şi livrat este în­să necorespunzător. La C.A.P.-urile Mo­­goşeşti şi Strunga, de pildă, faţă de plan au fost livrate până la data actuală doar 14 la sută şi respectiv 3 la sută din canti­tăţile contractate, iar C.A.P. Brătuleşti n-a valorificat nici măcar un kilogram de cartofi din cele 580 tone contractate. Un alt aspect negativ îl constituie şi modul superficial de sortare. Pe rampa de depo­zitare de la Tg. Frumos, C.A.P.-urile Cos­­teşti şi Strunga îşi „etalează“ 3 vagoane de cartofi de cea mai slabă calitate. To­varăşul M. Ştefan de la brigada „Hăbă­­şeşti" a C.A.P. Strunga a indicat oame­nilor să facă sortarea cartofului numai pe categorii de necesităţi (consum, sămînţă şi furaj), ignorind că, pentru contract, produsul trebuie ales şi după mărimea şi greutatea tuberculilor, criterii in funcţie de care se plătesc preţuri cu totul deosebite. Se înţelege că sortind ast­fel, cooperativele îşi micşorează cu bună ştiinţă veniturile ce şi le-au propus să le obţină de pe urma valori­ficării acestui produs. In încheierea raidului nostru, o altă constatare. Pe rampa C.F.R. de la Tg. Frumos, o cantitate de cartofi de circa 3 vagoane destinată Fabricii de amidon de la Galbeni conţine un procent ridicat de tuberculi apţi pentru consum (peste 50 la sută). De ce nu se face sortarea lor, expediindu-se fabricii de amidon exact ceea ce ii trebuie, adică numai cartofi de categorie industrială ? Din comoditate ? Prin sortare, s-ar evita o situaţie care poate prejudicia în bună măsură aprovi­zionarea fondului curent de consum şi asigurarea, rezervelor de iarnă cu acest produs. Se impune ca unităţile vizate şi orga­nele de resort judeţene să ia măsurile ce se cuvin, care să ducă la lichidarea ne­­întirziată a stărilor de fapt constatate. P. COSTIN SPORT Pe stadionul „23 August", în prezența a aproape 50.000 de spectatori, Rapid a dispus cu 2—0 (2—0) de valoroasa echipă italiană A. C. Napoli. Scorul a fost deschis In minutul 25 de inepui­zabilul Dumitru. Cel de-al doilea punct a fost realizat In minutul 36 de Ene Daniel. Echipa Rapid­s a calificat astfel pen­tru turul doi al „Cupei U.E.F.A.“, de­oarece are un golaveraj mai bun (a pierdut­­primul joc cu 0—1). ★ Şi Junioarele de ,la C­ 8­ M­ Iaşi se pregătesc intens pentru campionatul na­ţional divizionar al juniorilor şi şcola­rilor, la baschet, ne informează asisten­tul universitar Corneliu Zama, antreno­rul echipei. Formaţia ieşeană, care face parte din seria a 8-a, îl tipmină cu e­­chipe din Doroh­oi, Moine­şti şi Suceava, speră într-o comportare meritorie, care să-i asigure ocuparea locului I în serie şi dreptul de a participa la turneul fi­nal. Lotul echipei cuprinde următoarele jucătoare : Nichifor Mihaela, Toiu Virgi­nia, Hristu Georgeta, Măciucă Maria, Ni­­chitoaia Daniela, Alupei Viorica, Davido­­vici Bianca, Dogaru Virginia, Sîrbu Co­­rina, Costea Virginia, Tucaliuc Irina, Manea Florina. eul“. Tg. Frumos „Bănuit e mortul“, cinemascop, Hîrlău „Serata“. Podu-Iloaiei „Vî­­nătoare de vrăjitoare“, cine­mascop. Hălăuceşti „Apoi s-a născut legenda“. Teatrul Naţional La ora 19.30, Teatrul Na­turnal prezintă un spectacol cu piesa „Tartuffe“p eziţie In­­ sula de artă contem­porană de la Muzeul de ar­tă din Palatul Culturii, poa­te fi­ vizitată între orele 10—13­­ şi 17—20 expoziţia „Picturi­­celebre din muzeele Parisului“. Clinici de serviciul Azi, 1 octombrie, sunt de gardă pentru Internări de urgenţă clinica a II-a chiru­gie, clinica a IV-a medicală şi a II-a de obstetrică şi gi­necologie din cadrul Spita­lului de adulţi nr. 2 (Calea 23 August — Copou). Farmacii de serviciu In afara programului nor­mal al tuturor farmaciilor din oraşul nostru, pentru timpul nopţii (după ora 23) sunt deschise farmaciile nr. 2 Piaţa Unirii şi nr. 7 Socola (Ungă restaurantul Cotnari), care deservesc numai reţe­tele de urgenţă plină la ora 6 dimineaţa.­ ­Timpul probabil Vremea se menţine în ge­­lneral Închisă cu cerul mai Imult noros. Cu totul izo­­­lat In zona de munte va ploua slab. Vi­ritul va sufla slab la potrivit din secto­rul este sud-est. Tempera­tura aerului uşor variabilă, minimele vor fi cuprinse între 8 şi 12 grade, iar ma­ximele între 16 şi 21 grade. Izolat se va produce ceaţă. jocuri Transport ORIZONTAL ! 1. Rutier, aerian sau naval; 2. Cale de transport — Margi­ne de elicopter! — ... și de aeroplan!; 3. Autobuze, auto­camioane, autocare, autodube, autotu­risme (sing.) ; 4. Fă­ră mijloace de de­plasare (fem.); 5. Merge pe șine ; 6. Poate zbura — în vagon!; 7. Din nou — Mijloc de trans­port, cu tracţiune umană ; 8. Trans­portor de materiale pe distanţe mici. VERTICAL ! 1. Pe şine, în mijlo­cul oraşului (pl.) ! 2. Transportă plu­tele — Club auto­mobilistic ; 3. Ae­ronave cu elici de propulsie şi altele de suspensie ; 4. E­­licoptere la mijloci; 5. Rămas după se­mănătoare (fem.); 6. Străjuitorii şose­lelor (sing.) — Tot (reg.) ; 7. Animale de tracţiune — Marginea roţii­ ; 8. Incursiune de avi­oane — Agricultu­ră (prese.); 9. Transportă pe două roţi. B. GRIGORIE

Next