Flacăra Iaşului, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 7787-7813)
1971-10-01 / nr. 7787
PAGINA A De aici a pornit chemarea: Toţi elevii la activitate patriotică! De pe şoseaua Ştefan cel Mare coloana maşinilor intră în bulevardul Republicii. Pe distanţă de cîteva sute de metri, circulaţia este dirijată de agenţi în uniforme şcolare. Sunt pionieri ai Şcolii generale de 10 ani nr. 56, a căror şcoală urmează să fie vizitată. De o parte şi de alta a aleii ce conduce către intrarea la şcoală, elevii, cadrele didactice alcătuiesc un culoar fremătător care aplaudă, aclamă, cîntă. Corul şcolii, cor care deţine primul loc pe Capitală în întrecerea formaţiilor corale de pionieri, întîmpină pe oaspeţi cu un cîntec : Bine aţi venit în a noastră scumpă şcoală Noi vă primim toţi cu zlmbete şi flori Vă aşteptăm cu mare bucurie Să ne trăiţi iubiţi conducători, ier în aceste versuri simple, dar încorporînd o puternică încărcătură emoţională, elevii şi educatorii îşi exprimă sentimentele lor de recunoştinţă faţă de patria socialistă, de conducătorii ei, pentru minunatele condiţii de muncă şi învăţătură ce le sunt create, condiţii similare de altfel pentru toţi fiii ţării, pentru toţi cei ce activează pe fertilul ogor al şcolii. Grav şi solemn, pioniera Drăgoi Corina, comandant de detaşament, raportează tovarăşului Nicolae Ceauşescu succesele înregistrate de pionierii şi şcolarii de la Şcoala generală nr. 56 în acţiunile de muncă patriotică din vara acestui an. Ca urmare a chemării adresate de ei către toţi pionierii şi şcolarii din întreaga ţară, pentru a transforma ultima săptămână de vacanţă într-o săptămână de muncă patriotică, peste două milioane de şcolari au luat part© la campania de recoltare, de înfrumuseţare a localităţilor, la alte acţiuni de interes general. Micuţa elevă este îmbrăţişată. Elevii sunt felicitaţi pentru iniţiativa lor, pentru succesele obţinute din ce în ce mai mari la învăţătură. Apoi, directoarea şcolii, profesoara Elena Vasiliu, conduce pe oaspeţi în atelierele-şcoală de tîmplărie, lăcătuşerie, lucru manual şi artizanat, mase plastice, ţesătorie, electrotehnică. Şi aici, conducătorii de partid şi de stat urmăresc lucrările executate cu multă îndemînare şi talent de elevi. Se subliniază şi cu acest prilej eficienţa atelierelor-şcoală, importanţa lor în îmbinarea armonioasă a teoriei cu practica în şcolile noastre de cultură generală. La atelierul de artizanat, elevele, îmbrăcate în halate albe, execută minunate cusături, costume naţionale, păpuşi, diverse seturi pe care şcoala le valorifică cu rezultate bune. Midie „lucrătoare“ oferă secretarului general flori şi obiecte confecţionate de mîinile lor. Atelierele de tîmplărie, tricotaje, laboratoarele de ştiinţe naturale şi fizică sunt bine dotate. Se relevă însă faptul că acestea dispun de un spaţiu restrîns şi se face recomandarea ca noile proiecte tip de şcoală să ţină seama de necesităţile sporite de spaţiu pe care le reclamă atelierele-şcoală. Pentru rezolvarea problemei atelierelor la Şcoala nr. 56, cadre didactice se angajează ca, solicitind sprijinul cetăţenilor din cartier şi valorificînd materialele de construcţii provenite din demolări să construiască o clădire adecvată cerinţelor acestei importante componente a activităţii instructiv-educative. Invăţămîntul să fie strîns legat de viaţă, de producţie (urmare din pag. I) tate, întreprinderile au datoria să contribuie la această acţiune. Şi alte discipline — fizica şi ştiinţele naturale — beneficiază la Liceul „Cantemir“ de aceleaşi bune condiţii care permit predarea cunoştinţelor în laboratoarele de specialitate. În legătură cu ştiinţele naturale, secretarul general solicită cadrelor didactice eforturi în direcţia modernizării procesului de predare. Pentru mai buna înţelegere a obiectului, a legităţilor care guvernează în natură, metodele descriptiviste în predarea biologiei, anatomiei etc. se cer înlocuite cu procedee vii, aplicative, în care demonstraţia practică să precumpănească. O bună impresie fac atelierele de monDezvoltarea învăţământului pentru forntâni Şi perfecţionarea cadrelor de specialSterie, ridicarea nivelului de pregătire profesională a muncitorilor şi cadrelor tehnice de înscriu printre sarcinile de bază ale actualului plan cincinal. De aceea, înv.jtâsxîntul profesional şi tehnic pe lîrgă marile întreprinderi industriale, de pe lingă ministerele economice, cunoaşte o mare dezvoltare. S-au creat noi grupuri şcolare pe lîngă întreprinderi, au fost dezvoltate şcolile existente, a crescut , corespunzător necesităţilor, baza tehnică necesară instruirii tinerilor care se pregătesc în aceste şcoli, tip un exemplu edificatorul modulul emu s-a dezvoltat o asemenea şcoală profesională 51 constituie Grupul şcolar de pe îîngă cunosscutele uzine bucureştene constît.E$oare vie maşini „23 August". Pesta 3.200 de elevi se pregătesc în prezent în acest grup şcolar, anual absolvind aici peste 1.000 de tineri care completează detaşamente de muncitori, tehnicieni şi maiştri de înaltă calificare ale uzinelor constructoare de maşini în toate meseriile de care are nevoie această ramură cheie a economiei noastre naţionale. Grupul cuprinde o şcoală profesională, o şcoală tehnică de maiştri, o şcoală de specializare postiliceală şi un liceu industrial. De asemenea, în acest grup şcolar funcţionează şi cursuri de ucenicie la locul de criuncă. La sosirea în acest grup şcolar, tovarăşul Nicollae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt salutaţi de ministrul industriei construcţiilor de maşini, Ioana Avram, de colectivul de conducere al Umanelor ,23 August“. Directorul grupului, Ilie Dabu, arată că înultimii doi ani au fost construite aici zece săli nod de islasă, numeroase ateliere pentru practica elevilor, cabinete tehnice şi laboratoare. Este înfăţişată evoluţia ponderii disciplinelor predate pe parcursul a 10 ani. Atelierele de lucru sunt dotate cu utilaje de mare tehnicitate şi se înfăţişează cu adevărate hale industriale de producţie. Aici se parodiile piese pentru locomotivele Diesel hidraulice, piese pentru diferite motoare şi alte ansambluri, pentru maşinile şi ««regatele aflate în fabricaţie de serie la mare« uzină bucureşteană. Aportul elevilor la producţia Uzinelor „23 August" este în continuă creştere. — Aveţi o bază materială bună, specialişti cu înaltă calificare, de aceea este necesar să pregătiţi şi viitori muncitori buni — spune conducătorul partidului şi statului. Pe parcursul vizitei, directorul Grupului şcolar informează pe oaspeţi că atelierele-şcoală sunt dotate în bună parte cu maşini şi utilaje confecţionate în cadrul acţiunii de autodotare. Secretarul general recomandă ca ateliere de asemenea tip şi de dimensiuni corespunzătoare taj electric, lăcătuşerie, tricotaje. In atelierele-şcoală ale Liceului „Dimitrie Cantemir“ îşi efectuează practica şi elevii liceelor „Spiru Haret“ şi nr. 10. Atelierele care funcţionează aici sunt patronate de diferite întreprinderi de mare importanţă din Capitală, printre care Fabrica de elemente pentruautomatizare, „Electrobobinajul“, Combinatul de industrializare a lemnului—Pipera etc. In ateliere de montaj electronic, patronate de Uzina „Electronica", se execută piese şi subansamble pentru aparatele de radio, fabricate în ţara noastră. Este de faţă şi directorul Uzinei „Electronica", ing. C. Faur, care se declară mulţumit de activitatea întreprinsă de elevi la lucrările practice, de sprijinul încă modest, dar real, pe care elevii acestor licee îl dau întreprinderi pe care o conduce, necesităţilor şcolilor generale să intre în dotarea acestora. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se opreşte la o serie, de locuri, de muncă, stă de vorbă cu elevii, îi întreabă în ce meserii se pregătesc, ce rezultate obţin, le urează succes în activitatea lor. Clubul şi cantina grupului şcolar vorbesc, prin confortul şi utilarea lor modernă, de condiţiile foarte bune de recreere şi de viaţă pe care le oferă elevilor. In încheierea vizitei, între conducătorii de partid şi de stat, reprezentanţii Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, ai Uzinelor „23 August“ şi ai şcolii se analizează posibilitatea extinderii actualelor spaţii de învăţămînt şi dotări sociale ale grupului. Obiectivul ultim al vizitei de lucru a secretarului general al partidului prin unităţi de învăţămînt din Capitală îl constituie Grupul şcolar profesional şi tehnic al Ministerului Industriei Uşoare — cea mai mare unitate de învăţămînt a acestui minister. Geometria modernă a clădirii se înscrie în linia dominantă a marelui cartier de locuinţe Titan. La sosire, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt salutaţi de ministrul industriei uşoare, Ion Crăciun. Şi aici, aceeaşi atmosferă entuziastă, aceeaşi primire călduroasă. Ca pretutindeni în şcolile vizitate. Sute de elevi, fete şi băieţi, în uniforme sobre şi cochete de şcolari, scandează : „P.C.R., Ceauşescu !“, „Ceauşescu şi poporul !“. Pe chipuri li se citeşte bucuria de a-l avea în mijlocul lor pe iubitul conducător al partidului şi statului, ei îşi exprimă hotărîrea de a-şi însuşi o profesie, de a deveni muncitori pricepuţi în întreprinderile industriei producătoare de bunuri de larg consum. Ca şi Grupul şcolar al industiei constructoare de maşini, şi această unitate de învăţămînt are o structură complexă. Aici funcţionează o şcoală profesională pentru muncitori calificaţi, o şcoală tehnică de maiştri, o şcoală tehnică de specializare postliceală şi un liceu industrial. Nu de mult pe lîngă acest important centru de învăţămînt a luat fiinţă şi unn centru de perfecţionare a cadrelor de conducere din întreprinderile ministerului de resort. Anual, de pe băncile acestui complex şcolar — în care învaţă în prezent peste 3 600 de tineri — ies circa 1 200 de muncitori de înaltă calificare, tehnicieni, maiştri şi cadre de conducere pentru întreprinderile industriei uşoare. Directorul Grupului şcolar, Ion Oprişoiu, îi invită pe oaspeţi în sălile de cursuri, în laboratoare, în atelierele de lucru. Prin complexitatea problemelor de învăţămînt pe care le rezolvă şi prin amploarea sarcinilor de producţie pe care şi le asumă. Instituţia poate fi denumită şcoală-uzină. Aici se produce o mare varietate de bunuri da larg consum specifice industriei uşoare. Fiecare an de învăţămînt are un plan propriu de producţie. Valoarea producţiei ce se va materializa în mărfuri pînă la finele anului în curs se va ridica la 4,5 milioane lei. Elevul realizează cu propriile sale mîini bunuri materiale, lucruri ce vor servi altora, încearcă astfel pentru prima oară satisfacţia ce o dă munca practică. ,In atelierele de tricotaje, pe lîngă tehnologia tricotajelor, a maşinilor circulare şi rectilinii, elevii mai studiază şi discipline de cultură generală, ca limba şi literatura română, matematica, fizica, chimia, altele de specialitate, cum sunt protecţia muncii, materii prime etc. După vizitarea atelierelor-şcoală ale acestui mare grup de învăţămînt profesional, conducătorii de partid şi de stat vizitează cantina , o clădire impunătoare, cu mobilier nou şi instalaţii speciale de prepararea hranei. Aici iau masa toţi elevii grupulu şcolar, în serii de cite 600. Conducătorii de partid şi de stat au ţinut sa constate şi meniul pregătit elevilor în acea zi. El era substanţial, bine pregătit şi îmbietor. Oaspeţilor li se prezintă, de asemenea, căminul elevilor , se informează că în curînd va fi dat în funcţiune încă un asemenea local modern. La sfîrşitul vizitei la acest modern complex şcolar, tovarăşul Nicolae Ceauşescu felicită pe reprezentanţii ministerului de resort, pe membrii colectivului de conducere al grupului şcolar pentru modul de organizare a procesului de învăţămînt, pentru formele eficiente folosite în vederea îmbinării cunoştinţelor teoretice cu practica în producţie, apreciind că această unitate de învăţămînt profesional şi tehnic poate fi dată ca model pentru alte unităţi şcolare similare care pregătesc cadre calificate pentru diferite ramuri ale economiei noastre naţionale. In încheierea vizitei de lucru în şcoli din Capitală, în Cabinetul secretarului general al partidului a avut loc o întîlnire cu conducerile ministerelor învăţămîntului, industriei construcţiilor de maşini şi industriei uşoare, cu factori de răspundere din aparatul de partid şi de stat. Apreciind rezultatele obţinute In legarea tot mai strînsâ a Invăţămintului de viaţă, de producţie, în înfăptuirea hotărîrii Secretariatului Comitetului Central a! partidului privind construirea şi amenajarea atelierelor-şcoală La participarea nemijlocită a unităţilor pro-, ductive care patronează această activitate a şcolilor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a dat, şi cu acest prilej, preţioase indicaţii pentru continua perfecţionare şi modernizare a procesului instructiveducativ. In acest sens, s-a făcut recomandarea concentrării bazei tehnice a şcolilor profesionale, liceelor de specialitate şi institutelor de învăţămînt superior cu profil similar, creîndu-se adevărate complexe bine dotate, amplasate în vecinătatea unităţilor productive, cu care să realizeze o strânsă colaborare, în acest cadru larg urmează să fie inclusă şi cercetarea, precum şi centrele de perfecţionare a pregătirii cadrelor de conducere din ramurile respective, ,v a Secretarul" general subliniază necesitatea creării unui asemenea complex şi pentru ramura electronică, acesta urmînd să fie amplasat în zona industrială Pipera. In cadrul discuţiilor care au loc, s-a desprins ideea folosirii studenţilor facultăţilor tehnice ca instructori la şcolile profesionale — pe diferite trepte — ajutori de „ maiştri, maiştri, subingineri. In legătură cu atelierele-şcoală din cadrul şcolilor generale şi liceelor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu apreciază ca pozitive rezultatele de pînă acum. Se impune, însă, ca baza lor tehnică să se dezvolte în comun cu acea a liceelor de specialitate, ca practica să fie astfel organizată încît să permită viitorilor absolvenţi însuşirea unei profesii pe care s-o stăpînească la terminarea studiilor. In ceea ce priveşte dotarea laboratoarelor de chimie şi biologie, se face recomandarea ca ea să aibă la bază o concepţie modernă, să capete un adevărat profil de producţie, menit să-i înarmeze pe elevi cu temeinice cunoştinţe practice. Secretarul general al partidului arată, totodată, că în atelierele-şcoală trebuie să se dezvolte activitatea in aşa fel incit produsele realizate să fie folosite atît în întreprinderile industriale, cît şi la fondul pieţei. Referindu-se la rolul laboratoarelor de ştiinţe sociale în opera de educare comunistă a tinerei generaţii, secretarul general al partidului a recomandat ca acestea să fie astfel concepute încît prin intermediul organigramelor, a expoziţiilor, a materialului teoretic şi practic să ofere cadrelor didactice şi elevilor posibilitatea de a-şi ridica nivelul cunoştinţelor, lecţiile urmînd să se desfăşoare în asemenea cabinete. In spiritul programului de măsuri privind perfecţionarea pregătirii politico-ideologice, s-a subliniat necesitatea ca Uniunea Tineretului Comunist să organizeze cercări de specialitate în diferite domenii. Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în şcoli din Capitală, întîlnirile cu cadrele didactice şi elevii, cu factori de răspundere din ministere şi specialişti a condus la concluzii practice, de mare însemnătate pentru mersul înainte al învăţămîntului, pentru legarea tot mai strînsă, mai organică a procesului instructiv-educativ de practică, de cerinţele vieţii. Ea a prilejuit, totodată, reafirmarea hotărîrii tineretului din şcoli, a educatorilor lor de a munci fără preget pentru a ridica şcoala românească la niveluri.inaltelor cerinţe ale dezvoltării multilaterale a României socialiste, \ \ ION MĂRGINEAN' n. popescu-bogdanest: mircea s. ionescu Grupurile şcolare profesionale - adevărate întreprinderi de producţie în TI ni. Noul an universitar (urmare din pag. 1) noii societăţi pe meleagurile patriei. Organele şi organizaţiile de partid din Institutele de învăţămînt superior ieșene au datoria de a-şi exercita cu mai multă competenţă şi hotărîre rolul de factori politici conducători. „Experienţa pe care am dobindit-o în construcţia socialismului - arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu - demonstrează că fără conducerea de către partid nu este posibilă făurirea noii orînduiri, că aceasta este de neconceput fără o forţă de avangardă înarmată cu o ideologie clară, marxist-leninistă, cu o ideologie revoluţionară de transformare a societăţii omeneşti. De aceea, noi acordăm şi vom acorda toată atenţia întăririi partidului, a rolului său conducător, îndeplinirii de către toate organele şi organizaţiile de partid, de către fiecare membru de partid a misiunii şi răspunderilor ce le revin faţă de popor, de clasa muncitoare, de naţiunea noastră socialistă". In această lumină trebuie privite sarcinile politico-educative în cadrul institutelor de învăţămînt superior, iar la îndeplinirea lor trebuie să contribuie toţi factorii , organele şi organizaţiile de partid, de tineret şi profesionale, cadrele didactice. Aşa cum sublinia secretarul general al partidului la Consfătuirea din 9 iulie, organizaţiile de tineret trebuie să devină colective de luptă pentru educarea comunistă a tinerilor, acţionind sub conducerea partidului de pe poziţiile cele mai înaintate. Să nu uităm nici un moment că numai cultivarea înaltelor trăsături ale moralei comuniste permite valorificarea deplină a cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale, situarea în primele rinduri ale militanţilor pentru prosperitate şi progres naţional. Trebuie să formăm la fiecare student conştiinţa faptului că a deveni util societăţii înseamnă însuşirea superioară a meseriei alese, acumularea necontenită de noi cunoştinţe, înarmarea cu principiile celei mai înaintate ideologii, dăruirea totală cauzei scumpe a întregului popor - construirea socialismului şi comunismului. Pe această platformă trebuie să-şi cristalizeze fiecare tînăr viitor specialist idealul de viaţă, bazat pe împletirea armonioasă a dorinţei de afirmare a propriei personalităţi cu cerinţele superioare ale societăţii. Evident, grijii deosebite pe care conducerea de partid şi de stat, întregul nostru popor, o poartă perfecţionării şi modernizării permanente a procesului de învăţămînt din facultăţi trebuie să i se răspundă de pe poziţiile unei conştiinţe socialiste înaintate. Frumoasele tradiţii ale şcolii superioare ieşene acumulate şi consolidate de-a lungul vremii, în mod deosebit succesele din anii edificării socialiste să constituie temelia pe care să clădim năzuinţele de viitor născute de necesităţile progresului in patria noastră. In lumina sarcinilor puse , în faţa tineretului studios de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sarcini ce decurg.din programul general de dezvoltare a României, cadrele didactice din centrul nos- stru universitar, studenţimea ieşeană, sunt chemate să confere evenimentului deschiderii noului an academic o importanţă şi o semnificaţie aparte, de început al unei noi etape prin structură şi orientare. Fără îndoială, marcarea momentului trebuie să semnifice totodată înscrierea energică şi plină de dăruire pe drumul unor eforturi substanţial sporite, ridicate la un nivel de calitate corespunzător cerinţelor şi aşteptărilor. Radio laşi Programul de Year* (1 octombrie) ; 17.00 Buletin de ştiri | 17.09 Cîntecul car» ml* drag ] 17.25 Radio-pubilcitat* [ 17.30 Panoramic economic ; 17.45 Partidului, inima şi versul | 18.00 Estudiantina ; 18.15 Piese clasice In interpretări moderne (muzică uşoară) ; 18.30 Cotidian sonor ! 19.30 Junimea. Literatura de cenaclu, expresie a vieţii creatorilor ei; 19.45 Estrada melodiilor ; 20.00 Serile muzicale ale studioului ! 21.00 Pagini literare ; 21.10 Serile muzicale ale studioului ; 21.00 Pagini litere ; 21.10 Serile muzicale ale studioului (continuare) ; 21.30 De m-ar auzi bădiţa, iar mândruţa mi-ar şti dorul (muzică populară) ! 21.45 Album de romanţe ; 22-00 Pagini alese din operete ; 22.20 Melodii de pretutindeni (muzică uşoară). Programul de dimineaţă (2 octombrie) : 6.00 Buletin de ştiri ; 6.05 Jocuri populare româneşti ; 6.10 Actualitatea In agricultură ; 6.20 Jocuri populare româneşti (continuare) ; 6.30 Ritmuri matinale (muzică uşoară orchestrală) ; 6.45 Cîntece populare româneşti ; 7.00 Radiomatineu. Televiziune 11.30 Transmisie directă de la mitingul organizat cu prilejul deschiderii noului an universitar 1971—1972, In Capitală ! 18,00 Deschiderea emisiunii. Căminul ; 18,50 Lumea copiilor „Meteor 2“; 19,10 Tragerea Loto ; 19,20 1001 de serie 19,30 Telejurnalul de seară ; 20,00 Cronica politică internă de Eugen Mândrie ; 20,15 Muzică uşoară cu formaţia Cornel Popescu ; 20.30 Film artistic : „Muntele Tigrului e luat cu asalt“ — o producţie a studiourilor chineze ; 22.35 Imagini din R. P. Chineză ; 22 A Telejurnalul de noapte. Cinematografe Victoria, orele 8.45 ; 11.10; 14; 16.25; 18.50; 21.15 „Asediul“, Republica, orele 9 ; 11.15 I 14.45 I 16.50 ; 18.55 ; 21 „Intoarcerea sfintului Lucat. Copou, orele 9 ; 11 ; 15 I 17 h 19; 21 „Un loc pentru îndrăgostiţi“. Arta, orele 9; 1l 15 I 17 I 19 ; 21 „Aricii se nasc fără ţepi". Tătăraşi, orele 16 ; 18 ( 20 „Trimis ex- traordinar“. Nicolina, orele 16 ; 18 I 20 „Innorare trecătoare“. La cinematograful Victoria rulează în completare „Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale române condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în R.D. Vietnam". În judeţ : Casa de cultură Paşcani „Greşeală fatală“, Clubul C.F.R. Paşcani „Ris- sA Ziua recoltei“ (urmare din pag. 1) Comitetul de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Iaşi şi Consiliul judeţean al sindicatelor vor repartiza formaţii artistice profesioniste şi de amatori care să participe la manifestările cultural- artistice de mai mare amploare din comunele judeţului. De asemenea, întreprinderea cinematografică va programa, în seara zilei de 3 octombrie, proiecţii de filme artistice şi documentare adecvate, care să oglindească viaţa şi munca lucrătorilor din agricultură. „Ziua recoltei“ va fi un prilej de aprovizionare mai bună a populaţiei din oraşe cu produse agroalimentare, iar în comune cu produse industriale de sezon. Astfel, în municipiul Iaşi, oraţele Paşcani, Hîrlău şi Tg. Frumos se vor asigura cantităţi sporite de legume, fructe, struguri, cartofi, carne, conserve şi alte produse, atît în ziua de 3 octombrie, cît şi în perioada următoare. In pieţele Halei, Nicolina şi Tătăraşi din municipiul Iaşi, precum şi în piaţa oraşului Paşcani se vor amenaja standuri şi expoziţii de prezentare şi desfacere a produselor agricole şi de artizanat, se vor deschide mustării, în această zi vor funcţiona toate magazinele şi chioşcurile cu produse alimentare, restaurantele. In pieţele menţionate, care vor fi amenajate şi pavoazate adecvat, se vor organiza programe cultural-artistice. I FLACĂRA IAȘULUI IM INTERESUL producătorilor si al populaţiei MAI MULTA GRIJA PENTRU RECOLTAREA SI VALORIFICAREA LEGUMELOR $I CARTOFILOR 19 ■ in unele grădini produse nerecoltate, in altele însemnate cantităţi culese în aşteptarea mijloacelor de transport ■ De ce nu ţin toate C.A.P.-urile pasul cu graficele de livrare a cartofilor ? ■ Neglijenţele la sortarea tuberculilor aduc în primul rînd prejudicii unităţilor cultivatoare Perioada calendaristică in care ne găsim, în cadrul căreia pot surveni nu numai ploi ci şi brume, înseamnă practic pentru legumele cu pulpă moale, sfîrşitul ciclului deproducţie, preocupîndu-se să valorifice superior producţia marfă obţinută, marea majoritate a fermelor şi sectoarelor legumicole ale CIA.P. au recoltat tomatele, ardeii graşi, vinetele, gogoşarii. Celelalte sortimente ca varza şi rădăcinoasele sînt în curs de recoltare, această operaţiune executîndu-se şi în funcţie de stadiul de maturizare al legumelor respective, condiţie obligatorie mai ales în cazul conservării pentru rezervele de iarnă. Dacă în linii generale aceasta este situaţia, au mai rămas totuşi în unele grădini însemnate cantităţi de legume neculese, iar în altele produsele recoltate aşteaptă în magazii să fie valorificate. Grădinile C.A.F.-ului Tg. Frumos, de pildă, pot furniza încă importante cantităţi de gogoşari, ardei graşi, pătlăgele verzi pentru murat, iar o situaţie asemănătoare am întilnit-o şi la fermele cooperativelor agricole Al. I. Cuza şi Răchiteni. De altfel, disponibilităţile de legume ale acestor unităţi sunt cunoscute şi de C.L.F. Paşcani, de preluarea şi recepţionarea lor ocupindu-se depozitul din Tg. Frumos. Cu toate acestea, se pare insă că tovarăşii die la acest depozit nu sunt de loc interesaţi să primească produsele respective, căci operativitatea cu care ei acţionează la preluări lasă mult de dorit. Pe data de 29 septembrie, de exemplu, patru autocamioane ce trebuiau să asigure transportul legumelor de la cooperativele agricole amintite erau absente de la treabă- „Nici ieri n-am avut la lucru decit tot î.vitye.-ftfifixaminane lals- i-IP—1—-rilflnificate pentru transportul legumelor iar azi, văd că situaţia se repetă“ — ne a informat N. Mihăilă, şeful acestui depozit. Cauza n-o cunosc, dar n-ar fi exclus ca centrul nostru de la Paşcani să fi trimis direct camioanele respective, fără să ne înştiinţeze şi pe noi — a adăugat interlocutorul. — E posibil oare aşa ceva ? — am întrebat noi. Căci s-ar putea ca mijloacele de transport trimise de depozitul Tg. Frumos să se întilnească pentru aceeaşi treabă cu cele dirijate de centrul Paşcani. Şi in acest caz, necorelarea activităţii lor s-ar solda cu mersuri în gol, generatoare de cheltuieli inutile. — Adevărat — a recunoscut şeful depozitului. Dar in cazul de faţă, nu credemul a avut însă dreptate. La C.A.P. Al. I. Cuza, Răchiteni şi Tg. Frumos, cu grafice de livrare pentru 29 septembrie, nu sosise pînă la ora 13 nici un mijloc de transport pentru preluarea gogonelelor, gogoşarilor şi cepei uscate. Acest caz pe care-1 socotim izolat nu dă dreptul insă cooperativelor respective de a nu se preocupa în continuare de recoltarea legumelor apte de valorificat ce se mai găsesc încă pe teren. La grădina „Joia", anarţinînd de ferma C.A.P. Tg. Frumos, şeful de echipă Vasile Jiloveanu lucra la scosul cepei cu numai 5 oameni. Pentru recoltarea ardeilor graşi şi gogonelelor nu dispunea de nici un lucrător. Şi la grădina de la C.A.P. Răchiteni nu se găseau la recoltat oameni la lucru. La C.A.P. Mirceşti am întilnit in schimb altfel de aspecte. După cele relatate de ing. şef I. Radu, cooperativa dispune de 2.000 kg. gogonele apte pentru murături şi 5.000 kg. rădăcini de pătrunjel de bună calitate, dar n-are unda le valorifica. Ce spune C.L.F. Paşcani ? ! Este adevărat că în cadrul preluărilor de toamnă, în depozitele C.L.F.-ului Paşcani au pătruns şi unele cantităţi de legume de calitate mai slabă. Că, de asemenea, nu în toate ocaziile, cooperativele producătoare au respectat livrările planificate în graficele zilnice, inversînd sortimentele după bunul lor plac fără a ţine seama şi de nevoile urgente ale beneficiarului. Astfel de situaţii nu pot fi admise căci generează pagube şi perturbaţii în sistemul de aprovizionare. Totuşi nu putem fi de acord cu slaba activitate de care dă dovadă la unele preluări de produse această unitate care, după părerea noastră, trebuie să acţioneze pe teren mult mai eficace şi operativ. Tot în bazinul Paşcani ne-am interesat şi de recoltarea şi livrarea cartofilor. Am înregistrat cu satisfacţie că recoltarea şi livrarea acestui produs marchează ritmuri bune la C.A.P.-urile Mirosloveşti, Oţeleni, Stolniceni-Prăjescu, Cozmeşti şi Răchiteni. La C.A.P. Mirceşti, unde recoltarea celor 150 hectare cultivate cu cartofi se apropie de sfirşit, tuberculii au fost depozitaţi la puncte accesibile pentru ca pe orice timp să se poată efectua transporturi la baza de recepţie a beneficiarului. Până la livrarea întregii cantităţi, recolta e bine protejată împotriva intemperiilor. O grijă deosebită este acordată aici şi sortării produsului pe clase şi categorii de soiuri. La ferma nr. 2, şefele de echipă Varvara Lungu şi Maria Frenţoaie, cu 45 de oameni asigură o sortare de bună calitate. Acelaşi lucru este asigurat şi la ferma nr. 1 de către şeful de echipă C. Hejenaru, care lucrează cu 26 de membri cooperatori. La alte cooperative ritmul de lucru la recoltat, sortat şi livrat este însă necorespunzător. La C.A.P.-urile Mogoşeşti şi Strunga, de pildă, faţă de plan au fost livrate până la data actuală doar 14 la sută şi respectiv 3 la sută din cantităţile contractate, iar C.A.P. Brătuleşti n-a valorificat nici măcar un kilogram de cartofi din cele 580 tone contractate. Un alt aspect negativ îl constituie şi modul superficial de sortare. Pe rampa de depozitare de la Tg. Frumos, C.A.P.-urile Costeşti şi Strunga îşi „etalează“ 3 vagoane de cartofi de cea mai slabă calitate. Tovarăşul M. Ştefan de la brigada „Hăbăşeşti" a C.A.P. Strunga a indicat oamenilor să facă sortarea cartofului numai pe categorii de necesităţi (consum, sămînţă şi furaj), ignorind că, pentru contract, produsul trebuie ales şi după mărimea şi greutatea tuberculilor, criterii in funcţie de care se plătesc preţuri cu totul deosebite. Se înţelege că sortind astfel, cooperativele îşi micşorează cu bună ştiinţă veniturile ce şi le-au propus să le obţină de pe urma valorificării acestui produs. In încheierea raidului nostru, o altă constatare. Pe rampa C.F.R. de la Tg. Frumos, o cantitate de cartofi de circa 3 vagoane destinată Fabricii de amidon de la Galbeni conţine un procent ridicat de tuberculi apţi pentru consum (peste 50 la sută). De ce nu se face sortarea lor, expediindu-se fabricii de amidon exact ceea ce ii trebuie, adică numai cartofi de categorie industrială ? Din comoditate ? Prin sortare, s-ar evita o situaţie care poate prejudicia în bună măsură aprovizionarea fondului curent de consum şi asigurarea, rezervelor de iarnă cu acest produs. Se impune ca unităţile vizate şi organele de resort judeţene să ia măsurile ce se cuvin, care să ducă la lichidarea neîntirziată a stărilor de fapt constatate. P. COSTIN SPORT Pe stadionul „23 August", în prezența a aproape 50.000 de spectatori, Rapid a dispus cu 2—0 (2—0) de valoroasa echipă italiană A. C. Napoli. Scorul a fost deschis In minutul 25 de inepuizabilul Dumitru. Cel de-al doilea punct a fost realizat In minutul 36 de Ene Daniel. Echipa Rapids a calificat astfel pentru turul doi al „Cupei U.E.F.A.“, deoarece are un golaveraj mai bun (a pierdutprimul joc cu 0—1). ★ Şi Junioarele de ,la C 8 M Iaşi se pregătesc intens pentru campionatul naţional divizionar al juniorilor şi şcolarilor, la baschet, ne informează asistentul universitar Corneliu Zama, antrenorul echipei. Formaţia ieşeană, care face parte din seria a 8-a, îl tipmină cu echipe din Dorohoi, Moineşti şi Suceava, speră într-o comportare meritorie, care să-i asigure ocuparea locului I în serie şi dreptul de a participa la turneul final. Lotul echipei cuprinde următoarele jucătoare : Nichifor Mihaela, Toiu Virginia, Hristu Georgeta, Măciucă Maria, Nichitoaia Daniela, Alupei Viorica, Davidovici Bianca, Dogaru Virginia, Sîrbu Corina, Costea Virginia, Tucaliuc Irina, Manea Florina. eul“. Tg. Frumos „Bănuit e mortul“, cinemascop, Hîrlău „Serata“. Podu-Iloaiei „Vînătoare de vrăjitoare“, cinemascop. Hălăuceşti „Apoi s-a născut legenda“. Teatrul Naţional La ora 19.30, Teatrul Naturnal prezintă un spectacol cu piesa „Tartuffe“p eziţie In sula de artă contemporană de la Muzeul de artă din Palatul Culturii, poate fi vizitată între orele 10—13 şi 17—20 expoziţia „Picturicelebre din muzeele Parisului“. Clinici de serviciul Azi, 1 octombrie, sunt de gardă pentru Internări de urgenţă clinica a II-a chirugie, clinica a IV-a medicală şi a II-a de obstetrică şi ginecologie din cadrul Spitalului de adulţi nr. 2 (Calea 23 August — Copou). Farmacii de serviciu In afara programului normal al tuturor farmaciilor din oraşul nostru, pentru timpul nopţii (după ora 23) sunt deschise farmaciile nr. 2 Piaţa Unirii şi nr. 7 Socola (Ungă restaurantul Cotnari), care deservesc numai reţetele de urgenţă plină la ora 6 dimineaţa. Timpul probabil Vremea se menţine în gelneral Închisă cu cerul mai Imult noros. Cu totul izolat In zona de munte va ploua slab. Viritul va sufla slab la potrivit din sectorul este sud-est. Temperatura aerului uşor variabilă, minimele vor fi cuprinse între 8 şi 12 grade, iar maximele între 16 şi 21 grade. Izolat se va produce ceaţă. jocuri Transport ORIZONTAL ! 1. Rutier, aerian sau naval; 2. Cale de transport — Margine de elicopter! — ... și de aeroplan!; 3. Autobuze, autocamioane, autocare, autodube, autoturisme (sing.) ; 4. Fără mijloace de deplasare (fem.); 5. Merge pe șine ; 6. Poate zbura — în vagon!; 7. Din nou — Mijloc de transport, cu tracţiune umană ; 8. Transportor de materiale pe distanţe mici. VERTICAL ! 1. Pe şine, în mijlocul oraşului (pl.) ! 2. Transportă plutele — Club automobilistic ; 3. Aeronave cu elici de propulsie şi altele de suspensie ; 4. Elicoptere la mijloci; 5. Rămas după semănătoare (fem.); 6. Străjuitorii şoselelor (sing.) — Tot (reg.) ; 7. Animale de tracţiune — Marginea roţii ; 8. Incursiune de avioane — Agricultură (prese.); 9. Transportă pe două roţi. B. GRIGORIE