Flacăra Iaşului, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 7787-7813)

1971-10-14 / nr. 7798

■ ANUL XXVII, 4 PAGINI 30 GANI Proletari din toate forile, unifi-va! Incurn Insului Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Zi de zi, ceas de ceas, toate forţele pentru terminarea lucrărilor agricole! IN COMUNA ŞCHEIA C. A. P. Drăguşeni - în stadiul ultimelor lucrări de campanie ■ C. A. P. Şcheia - cu recoltatul în ritm, dar restanţieră la însămînţarea griului In aceste zile de toamnă, calme şi însorite, comuna Şcheia îşi desfăşoară cam­pania sa agricolă la cea mai înaltă tensiune. An­gajarea totală pentru strîn­­sul rapid al recoltelor de pe cîmp şi terminarea în­­săminţărilor de grîu a cu­prins aproape toată sufla­rea satelor. Cooperatorii şi mecanizatorii, salariaţii co­munali, meseriaşii şi şco­larii, în cadrul orelor de practică, dau bătălia cu timpul, cîştigîndu-i acestuia zile şi ore preţioase. Citeva exemple în acest sens sunt concludente. Membrii coo­perativei agricole Drăgu­şeni, care au recoltat toate cele 378 de hectare cu po­rumb, au terminat acum de cules şi via. A fost des­­făcut porumbul de pe 200 de hectare, iar 45 de ate­laje şi două autocamioane ale cooperativei transportă în mod permanent produc­ţiile rezultate. La baza de re­cepţie s-au transportat pînă acum peste 120 de tone de porumb, plata muncilor I.M.A. fiind conştiincios onorată. Brigada a 11-a de cîmp, condusă de N. Şorea­­nu, care a cultivat 110 hectare de porumb, mai are de lucru doar pentru o zi sau două. Acelaşi lu­cru se poate spune şi des­pre harnicii cooperatori din brigada condusă de Viorica Olaru. Iar despre însămînţări, inginerul şef al cooperativei, Vasile Vă­căriţă, ne-a informat că ele vor fi încheiate neapă­rat la 14 octombrie. O serie de realizări me­ritorii au fost obţinute şi de membrii cooperativei a­­gricole Şcheia, cealaltă u­­nitate agricolă ce îşi desfă­şoară activitatea pe raza comunei. Din 550 de hec­tare porumb, au fost re­coltate peste 500 de hec­tare, iar la cele 5 arioaie organizate pe sate a fost adusă de pe cîmp recolta de pe 270 de hectare. Pînă acum, au fost desfăcute peste 170 de hectare de porumb, iar la baza de re­cepţie au fost transportate, în contul obligaţiilor con­tractuale, 130 de tone de ştiuleţi. Din 50 de hectare sfeclă de zahăr s-au re­coltat 45 d­e hectare, cu un­­volum de livrări de 800 de tone. Brigada de cîmp din Poiana Şcheii, condu­să de Chirilă Păduraru­, a încheiat toate recoltările. Bine organizaţi, muncesc cu rezultate bune şi mem­brii brigăzilor de cîmp din Cioca-Boca şi Satul Nou, conduse de Alexandru Sbîngu şi N. Mardare. Dar dacă aşa stau lucru­rile privind culesul, la e­­fectuarea lucrărilor meca­nizate se dovedeşte a fi o mare rămînere în urmă. Cu toate eforturile depuse de unii mecanizatori care şi-au îndeplinit cu cinste îndatoririle lor de servi­ciu şi din rîndul cărora putem cita pe I. Ungurea­­nu, P. Vieru, Chirilă Niţă, Gh. Panaite, Emanoil Dul­­ceanu, activitatea secţiei de mecanizare, condusă de Emanoil Lupu, vădeşte în general serioase carenţe. Se pleacă tîrziu pe tarlale, iar pe cîmp se irosesc multe ore bune de lucru din cauze subiective. Lipsa spiritului de organizare a tocit, în bună măsură, şi simţul de răspundere al unor mecanizatori. Din a­­numite neînţelegeri care se puteau rezolva seara după lucru, mecanizatorul Jenică Andrieş staţiona cu trac­torul său la sediul coope­rativei, pierzîndu-şi timpul degeaba în dimineaţa zilei de 12 octombrie. Maşinile slab întreţinute, nu dau randamentul corespunză­tor. Din cele 19 tractoare lucrează în medie pe zi numai 15 tractoare. Pe 10 octombrie, s-a acţionat la însămînţări doar cu un singur agregat, iar pe 13 octombrie, tot cu o semă­nătoare. Şi aceasta, în po­fida faptului că la ora ac­tuală C.A.P. Şcheia mai are de însămînţat aproape 250 de hectare de grîu. Cauza principală o consti­tuie lipsa frontului de lu­cru pentru cele trei semă­nători, pregătirea patului germinativ fiind mult ră­masă în urmă. Mai sînt peste 150 de hectare încă de arat şi mai mult decit atît de discuit, fertilizat şi grăpat. Subliniind toate aceste deficienţe generate de sla­ba activitate desfăşurată pînă acum de secţia de mecanizare ce deserveşte C.A.P. Şcheia aşteptăm, desigur, şi măsurile cuve­nite din partea celor în drept. Dar pînă atunci cum rămîne cu modul de des­făşurare al însămînţărilor ? — Problema terenului li­ber pentru pregătirea pa­tului germinativ nu poate fi pusă în discuţie, căci toată suprafaţa necesară pentru însămînţări este de­gajată de culturi de mult timp , ne relatează Gh. Panaite, preşedintele coo­perativei agricole. Un calcul făcut cu tova­răşii de la C.A.P. Şcheia ne arată că forţele mecani­zate ce deservesc această unitate nu vor putea în­cheia însămînţările decît în jurul datei de 25 oc­tombrie, termen ce depă­şeşte însă cu mult peri­oada optimă indicată. Pen­tru evitarea acestei situaţii mecanizatorii disponibili de la C.A.P. Drăguşeni ar putea foarte bine să ajute imediat pe colegii lor de la Şcheia pentru ca astfel, cu forţe unite, să se poată încheia şi aici, în urmă­toarele cîteva zile, însă­­mînţarea griului în bune condiţii. Sperăm că la a­­ceastă soluţie vor subscrie operativ şi cei în măsură să dea indicaţiile respec­tive. P. COSTIN Polo : D. ROTARU corespondent Imagine de pe șantierul de dezvoltare și reprofilare a Uzi­nei mecanice „Nicolina". în pagina a 2-a în dezbatere publică Prevenirea şi combaterea poluării mediului pe teritoriul municipiului şi judeţului Iaşi Proiect de măsuri Viaţa bate la uşă. D­e ce nu deschideţi? Tinereţea este virsta primelor hotârîri, a primelor mari răs­punderi. Sînt anii cînd îţi for­mezi convingerile ideologice şi politice, concepţia despre viaţă, cînd iţi însuşeşti cunoştinţele despre lumea înconjurătoare, îţi alegi profesiunea şi-ţi începi munca creatoare, anii cînd intri în viaţă ca om conştient, cînd începi să participi din plin la activitatea socială.­­ Nicăieri nu m-aş fi putut realiza, din punct de vedere pro­fesional, ca aici, la Uzina me­­canică „Nicolina", ne spunea inginerul Tiberiu Crihan. Povestea vieţii lui începe cu mulţi ani în urmă. Un tînăr ab­solvent al şcolii profesionale de pe lîngă uzină a bătut la uşa secţiei mecanice. Colectivul e­­lectricienilor a mai crescut cu încă unul. La scurt timp elec­tricianul Tiberiu Crihan a plecat să-şi satisfacă stagiul militar. După doi ani s-a întors din nou în uzină. Chiar din primul an s-a înscris la liceul seral.­­ Băiatul acesta, ne spunea maistrul principal Petru Rădu­­canu, nu ne-a creat niciodată greutăţi. Ba, dimpotrivă, deşi seara mergea la şcoală, găsea timp şi pentru însuşirea temei­nică a meseriei. Cînd a termi­nat liceul seral era unul dintre cei mai pricepuţi electricieni din uzină, capabil să execute cele mai dificile, mai complicate lu­crări. Au urmat anii studenţiei. Ani de muncă asiduă. Timpul şi-l împărţea între uzină şi facultate. Dorinţa de izbîndă a învins. Ti­beriu Crihan a devenit inginer. Exemple asemenea celui de mai sus întîlneşti multe la Uzi­na mecanică „Nicolina", ca de altfel peste tot în uzine, fabrici, şantiere de construcţii. Fostul lăcătuş Dumitru Purţuc, astăzi inginer, este director adjunct al şcolii profesionale. Inginer este şi strungarul de odinioară Mi­­hai Tudori şi mulţi alţii. Tinerii aceştia n-au ignorat nici o cli­pă munca, n-au alergat nicioda­tă după o viaţă comodă, după un locuşor călduţ. Şi dacă astăzi ei sunt ceea ce sunt, apoi aceas­ta se datoreşte unei munci asi­due, presărată cu greutăţi ine­rente, de altfel. De aceea, cînd vorbeşti acum cu ei desprinzi din cuvintele lor marea bucurie a înfrîngerii obstacolelor, satis­facţia afirmării plenare ca pro­fesionişti şi ca oameni. Ne aflam într-una din zilele trecute la Oficiul recrutării şi repartizării forţelor de muncă.­­ Fata mea a terminat liceul. Vreau să muncească intr-o în­treprindere, s-a adresat un ce­tăţean şefului oficiului. I se răspunde că sunt posturi numai de muncitoare.­­ Foarte bine ! Asta şi vreau ! — Dar de ce n-o ţineţi un an acasă şi la anul să încerce să intre la facultate ? întrebarea noastră (i-am pus-o, bineînţeles, cu o anumită inten­ţie) l-a cam supărat. Cum să stea degeaba ? Să stea cu braţele încrucişate cînd toată lumea munceşte ? Să aş­tepte totul de-a gata ? Asta nu se va întîmpla niciodată. Cine este acest om cu o gîn­dire atît de sănătoasă ? Este unul din milioanele de cetăţeni cinstiţi ai patriei noastre care văd în muncă o datorie de o­­noare. Numele lui ? Florea Şe­laru­. Profesia ? Mecanic de lo­comotivă. Aceeaşi întrebare î-am pus-o şi ţăranului cooperator Constan­­tin Lazăr din Rediu. Şi tot acelaşi răspuns am primit. Năzuinţele tinerilor noştri au în majoritatea covîrşitoare un ca­racter sănătos, ei înţelegind prin aceasta slujirea intereselor colec­­tivităţii. Nu urmăresc interese meschine, ci pun cu hotărîre for­ţa lor, puterea lor de muncă în slujba societăţii. Există, din păcate, şi unii ca­re îşi limitează orizontul aspi­raţiei la o viaţă uşoară, la goa­na după locuri călduţe. Aceştia se „declară" de acord cu ce­rinţele societăţii, cu obligaţiile faţă de ea, dar se gîndesc cum să facă pentru ca aceste obli­gaţii să-i ocolească. Din aceas­tă categorie fac parte și unii­ tineri, adică tocmai cei care se află la virsta marilor visuri. Andrei BRATU (continuare în pag. a 2-a) Ancheta noastră A V ■ I In Editura Politică a apăruţi NICOLAE CEAUŞESCU Cuvîntare la plenara lărgită a Comitetului municipal Bucureşti al Partidului Comunist Român II octombrie 1971 La I.A.S. Tîrgu FrumosAproape 15.000 hl. de lapte peste planul producţiei marfă Colectivele fermelor zoo­tehnice ale întreprinderii agricole de stat Tg. Fru­mos, alături de lucrătorii din celelalte sectoare ale unităţii, continuă susţinut întrecerea pentru rezultate cit mai frumoase în acti­vitatea economică. Eforturile de pînă acum ale îngrijitorilor de ani­male și specialiștilor sînt materializate în însemna­tele depăşiri ale sarcinilor prevăzute. Astfel, după cum ne informa tov. ing. Ion Gheorghiu, directorul întreprinderii, pînă la în­ceputul lunii octombrie a.c. au fost livraţi, de la un efectiv mediu de 2.700 de vaci, 80.227 hectolitri de lapte, depăşindu-se astfel planul producţiei marfă cu aproape 15.000 hectolitri. Pe primele locuri se si­tuează fermele de vaci de la Ruginoasa (condusă de medicul veterinar Adriana Luca) şi Paşcani (fermier — medicul veterinar C. Rusu). Pentru a asigura şi în viitor asemenea succese se iau în continuare măsuri pentru consolidarea bazei furajere necesare în timpul iernii. La pormnbul-siloz, s-au obţinut, în medie la hectar, 42 tone masă verde în loc de 30 tone cît preve­dea planul. De asemenea, la sfecla furajeră, la care se începe de acu­m cule­sul, se evaluează o recol­tă de peste 80 tone în medie la hectar. .Avem toate motivele să sperăm — ne­declara­tor, medic veterinar Ion Gri­­gorescu, directorul tehnic al unităţii — că vom în­cheia anul în curs cu o producţie medie de cel pu­ţin 4.200 litri pe vacă fu­rajată faţă de 3.600 litri planificaţi". Regionala de căi ferate Iaşi 31 milioane tone/km. convenţionale transportate suplimentar Urmărind creşterea efici­enţei în utilizarea parcu­lui de vagoane şi locomo­tive, pentru o mai bună satisfacere a cerinţelor de transport ale economiei naţionale, lucrătorii de pe raza Regionalei de căi ferate Iaşi au realizat şi depăşit principalii indica­tori de plan pe primele trei trimestre ale anului. Realizarea productivităţii muncii prevăzute în pro­porţie de 101,1 la sută, precum şi a indicatorilor care ilustrează gradul de utilizare a vagoanelor — rulajul vagonului de mar­fă, sarcina statică, viteza comercială — au permis transportarea în plus a peste 31 milioane tone/km. convenţionale. E de remarcat ca un important succes, avînd mai ales în vedere reali­zările din perioadele an­terioare, îndeplinirea rula­jului prevăzut, îmbunătă­ţit, de altfel, cu 3,4 la su­tă faţă de perioada cores­punzătoare a anului tre­cut. CUM SE ÎNDEPLINESC SARCINILE DE PLAN ŞI ANGAJAMENTELE IN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ PE ANUL 1971 Astăzi: Uzina de reparaţii auto laşi rezervere exislie per ails rezultatele Edificator pentru modul cum s-a mun­­­­cit în primele 9 luni în această uzină ie­şeană este, poate în primul rînd, faptul că sarcinile de plan au fost îndeplinite cu circa 12 zile mai devreme. Astfel, după cum ne informa, cu amabilitate, tov.­­M. Hulubei, şeful serviciului de planifi­care al unităţii, pe data de 18 septembrie a.c. sarcinile prevăzute pentru trimestrul al IlI-lea fuseseră realizate, urmînd ca, pînă la sfîrşitul lunii, planul producţiei globale să fie depăşit cu 5,6 la sută, iar cel al­ producţiei marfă cu­ 6,1 la sută. Aceste depăşiri preliminate — între timp am fost informaţi că au şi fost realizate — sînt puse şi pe seama creşterii, cu 1 la sută faţă de prevederi, a productivi­tăţii muncii. De asemenea, angajamentul anual a­­sumat în întrecerea socialistă la produc­ţia globală a fost deja depăşit, iar la producţia marfă a fost îndeplinit în pro­porţie de circa 87 la sută. Foarte bună este situaţia şi la restul indicatorilor.­­ Am fost favorizaţi în obţinerea aces­tor rezultate bune, ne spunea tov. Hulu­bei , de faptul că au fost în perma­nenţă cereri de lucrări, aprovizionarea a­­mers“ bine, s-a îmbunătăţit stilul de muncă al tuturor. Vizita noastră în sectoarele de lucru, discuţiile cu numeroşi muncitori, cadre tehnice, membri ai conducerii uzinei, au scos la iveală şi alţi factori de potenţare a eficienţei economice. Bunăoară, pentru urmărirea rentabilităţii producţiei cu ca­racter industrial, au fost eliminate co­laborările cu alte unităţi, prin asimilarea lucrărilor respective. Un exemplu îl o­­feră confecţionarea corpului de picior pentru containere, lucrare pentru care se trimitea tabla la U.R.A. Cîmpina, care executa doar matriţarea reperului, con­fecţionarea propriu-zisă avînd loc tot la Iaşi. Au fost luate măsuri eficiente pentru utilizarea mai raţională şi cît mai com­pletă a timpului de lucru, printre ele la loc de frunte situîndu-se noul sistem de pontaj cu fişe, care permite urmărirea activităţii fiecărui om. Important de C.A.P. Bivolari. Aspect de la strânsul recoltei de porumb, menţionat este extinderea transportului containerizat şi paletizat în interiorul u­­zinei, măsură care a influenţat pozitiv ritmicitatea şi operativitatea acestei im­portante activităţi. La fel, pe lîngă dotarea — în decursul perioadei analizate — a uzinei cu noi utilaje, o preocupare constantă a fost în­treţinerea şi exploatarea raţională a celor existente. A fost reorganizat sectorul de demontar — constatare, s-au betonat dru­murile uzinale, a crescut nivelul calitativ Const. PÅIÄDUTÄ (continuare în pag. a 2-a) Foto : G. PAUL CARNET IEŞEAN Memento Răscoleam zilele trecute amintiri din anii studenţiei, şi în fala a cîţiva „boboci“, fără nici o intenţie, fără nici un­­ gind special, ci pur şi simplu fiindcă mi-au venit în min- *[ te în mod spontan, la vederea lor, şi nu-mi mai dădeau­­ pace. La un moment dat însă mi-am dat seama — şi măr- t­­urisesc că nu mi-a fost da loc uşor — că vorbele mele f­­ricoşau sau cădeau în gol. Increduli, cu aerul că „po-­­ veştile“ cu lupi şi scufiţe roşii nu mai sperie azi copiii, mă ascultau distraţi, unul din ei intervenind chiar ironic: 5 „Lasă că aşa vom istorisi şi noi generaţiilor viitoare", „ „Istorisi“ avea aici sensul neîndoielnic de a „se viteji“,­­ de „a inventa“ şi vă rog să credeţi că nuanţa n­u mi-a­­ scăpat nici o clipă. Nu m-am lăsat însă şi m-am pomenit ,, evocînd în continuare momente care pentru noi, cu toate­­ greutăţile materiale pe care le-am îndurat atunci, au şi­­ acum farmecul inedit al anilor romantici. Cauza „scepti-­­ cismului" pe care l-am întîlnit iniţial la interlocutorii­­ mei — cum am înţeles ulterior -- se datora însă unui fapt, de loc neglijabil, şi anume că pur şi simplu le ve­nea greu să-şi­ imagineze acea perioadă de frămîntări, în­cercări şi eforturi. Spunem, de pildă, că baza materială a invăţămintului I.­V superior s-a îmbogăţit la Iaşi in cincinalul trecut cu peste ■. 5­­21.000 m.p. spaţiu de învăţămînt şi cu aproape 4.500 de­­­locuri în cămine şi circa 3.000 în cantine, arătam că nu nu- %­mai în Copou, dar şi lingă zona industrială — în cartie­­rul­­Tudor Vladimirescu — a apărut un adevărat orăşel 3* studenţesc de care tinerii beneficiază din plin. Dar uităm­­ adeseori să reamintim faptul că în 1938 în tot Iaşul uni- % versitar exista un singur cămin studenţesc sau studenţi- 3"­mea săracă, ieşită din rîndurile poporului muncitor, era­­ împovărată de taxe exorbitante, de lipsa ajutorului de­­ acasă, de foame şi frig. Ca să nu mai vorbim că în 1934, 5 Universitatea ieşeană nu mai avea nici o bursă! Sunt mărtu-­î rii, documente, amintiri... dacă vreţi, dar amintiri care ii nu trebuie, lăsate numai între filele îngălbenite de vre­me. Şi asta nu fiindcă noi nu am avea un tineret bun, en­tuziast, devotat patriei şi cauzei socialismului, dar pentru că mai sunt şi unii care, beneficiind din plin de condiţiile materiale create astăzi şi datorită mentalităţii greşite a u­­nor părinţi ce-i răsfaţă şi-i întreţin fără muncă, socotesc că li se cuvine totul şi că numai societatea are obligaţii­le faţă de dinşii, iar ei nu i-ar datora nimic. Aceştia mai ,3 suferă încă de spleen şi pretimpurie blazare şi lor, în pri­mul rînd lor, trebuie să le amintim totul. Dar memoria istoriei să fie trează pentru toţi, pentru „ fiecare din noi, căci ea este o apă vie a forţelor noastre , proaspete, a principiilor sănătoase, a năzuinţelor şi spa- t *3 ranţelor, sursă inepuizabilă a certitudinilor de viitor. ț Elena PIETRARU \ ■. î. .V.'AV-V.W.V.W.'AV.V.V.VriV.V.V.VW.W-'.VJJi.W.iJ.«. 5 I I

Next