Flacăra Iaşului, noiembrie 1971 (Anul 27, nr. 7814-7838)
1971-11-02 / nr. 7814
mi xxvii, Nr. 7814 MARTI 2 NOIEMBRIE 1971 4 PAGINI 30 DANI Proletari din toate forile, unifi-va f lucuno laşului Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Cincinalul 1971-1975 o punte trainică spre viitor INDUSTRIALIZAREA — bază a dezvoltării întregii economii, a progresului general al României Devoltarea bazei tehnicomateriale a socialismului este nemijlocit legată de promovarea neabătută a politicii de industrializare socialistă, pivotul progresului general al societăţii, singura în măsură să asigure dinamism şi echilibru dezvoltării economice, înflorirea multilaterală a tuturor judeţelor ţării, ridicarea nivelului de trai al poporului şi independenţa patriei. Partidul Comunist Român înfăptuieşte neabătut această politică pe fondul unei concepţii unitare şi de largă perspectivă. In anii cincinalului trecut, s-a realizat o creştere considerabilă a potenţialului industrial al ţării, fapt care îşi găseşte expresia în sporirea şi diversificarea producţiei industriale, în capacitatea industriei de a realiza cantităţi tot mai mari de produse, cu parametri tehnici şi calitativ superiori, în concordanţă cu exigenţele mereu sporite ale economiei şi consumatorilor. Planul cincinal 1971-1975, adoptat de recenta sesiune a Marii Adunări Naţionale, ofercă noi perspective industriei, în conformitate cu liniile directoare ale celui de alX-lea Congres al partidului. Mai mult, larga acţiune desfăşurată după congres, pentru identificarea şi valorificarea unor noi resurse materiale şi umane, a permis prevederea pentru viitorii ani a unor ritmuri mult sporite. Producţia industrială, spre exemplu, va spori intr-un ritm mediu anual de 11,0-12,2 la sută faţă de 8,5—9,5 la sută anual, cît se prevăzuse în directive, ceea ce va accentua poziţia industriei ca ramură conducătoare în economie, ponderea sa in crearea venitului naţional. Aceasta va avea efecte dintre cele mai favorabile pentru ansamblul economiei noastre naţionale, pentru că, aşă după cum este cunoscut, industria are pe de o parte un rol determinant în înzestrareatuturor ramurilor cu tehnică avansată, impulsionând astfel creşterea generală a productivităţii muncii, iar, pe de altă parte, sporirea continuă a ponderii muncii industriale în totalul muncii sociale se concretizează într-o valoare nou creată mai mare. Creşterea rapidă a producţiei industriale va fi însoţită de o continuă îmbunătăţire a structurii sale, ritmurile cele mai ridicate de dezvoltare înregistrîndu-se în ramurile de bază ce caracterizează producţia modernă şi de care depinde promovarea progresului tehnic în toate sectoarele economice. Transpunîndu-se în practică prevederile cincinalului, un avînt deosebit vor cunoaşte metalurgia, construcţiile de maşini şi chimia, iar, în cadrul acestora, sectoarele purtătoare de progres tehnic şi care sunt în măsură a fabrica produse cu un înalt grad de prelucrare a resurselor, cum sunt metalurgia oţelurilor aliate, electrotehnica şi electronica, chimia de sinteză fină. Modernizarea structurii economiei naţionale a fost dirijată de către partid în mod ştiinţific, pornindu-se de la corelarea raţională a producţiei cu nevoia socială prezentă şi de perspectivă. La fundamentarea politicii sale în acest domeniu, P.C.R. a aşezat în permanenţă cunoaşterea temeinică a realităţilor interne, a posibilităţilor de care dispunem şi a necesităţilor reale; în acelaşi timp, fără a ignora experienţa mondială, partidul nostru a conceput acest proces nu în sensul copierii structurilor existente în ţările avansate, ci al adoptării unei structuri adecvate condiţiilor noastre. Raţiunea politicii economice a P.C.R. este, în ultimă instanţă, - după cum arată tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU - „aceea de a asigura creşterea accelerată a mijloacelor de producţie pentru utilarea şi dezvoltarea rapidă a tuturor ramurilor economiei naţionale de care depinde satisfacerea cerinţelor de consum ale întregului popor, precum şi asigurarea mijloacelor pentru reproducţia socialistă lărgită, pentru progresul continuu al societăţii". Cincinalul se înscrie ferm pe această linie prevăzînd dezvoltarea industriei producătoare de mijloace de producţie intr-un ritm mediu anual de 11,7-13,0 la sută, iar pentru dezvoltarea ramurilor producătoare de bunuri de consum, un ritm de 9,5-11,0 la sută. Este un ritm foarte ridicat şi pentru grupa B, posibil tocmai pe baza progresului grupei A, a mijloacelor de producţie. Aceasta va permite lărgirea gamei producţiei bunurilor de consum, îmbunătăţirea calităţii acestora. Vasile PÎRVU asistent universitar (continuare in pag. a 3-a) A fost pusă sub tensiune Linia electrică de 110 kv Roman - Paşcani - Iaşi Luni, a fost pusă sub tensiune linia electrică de 110 kv. Roman—Paşcani—Iaşi, în lungime de 106 km., precum şi staţia de transformare din Paşcani. Noile obiective realizează o a treia alimentare cu energie electrică a zonei industriale a municipiului Iaşi, îmbunătăţind totodată aprovizionarea cu energie electrică a localităţilor Paşcani, Tg. Frumos şi Hirlău. (Agerpres) Aspect din secţia fire de la Uzina de fibre sintetice din Iaşi. Foto: G. PAUL Construcții de noi apartamente 1971-1975 Din „Legea pentru adoptarea planului cincinal de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe perioada 1971—1975''. ■ ■ ■ i ■ * In pagina a 4-a ■ Evenimentele din Indochina ■ COMENTARIUL ZILEI Divergențele comunitare se mențin ■ ■ ICO ■ ■ ■ Şedinţa Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean In ziua de 1 noiembrie 1971, a avut loc şedinţa Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Iaşi. La primul punct al ordinii de zi, Comitetul executiv a analizat planul de aprovizionare a populaţiei cu produse alimentare şi nealimentare pentru perioada de iarnă, stabilind măsuri corespunzătoare. In cadrul şedinţei a fost luat în discuţie stadiul realizării planului de investiţii pe 9 luni, preliminarea realizărilor la 31 XII 1971 şi stadiul asigurării cu documentaţii de execuţie a planului de investiţii pe anul 1972. Comitetul executiv a analizat activitatea desfăşurată de Direcţia judeţeană de drumuri, măsurile ce se impun pentru îmbunătăţirea activităţii, propunerile de plan pe anul 1972. Aprobarea planului de perfecţionare a pregătirii profesionale a lucrătorilor din sistemul Consiliului popular al judeţului Iaşi şi o informare privind activitatea de pază contra incendiilor au făcut, de asemenea, obiectul unor dezbateri în şedinţa Comitetului executiv. Comitetul executiv a aprobat înfiinţarea întreprinderii comerciale de stat ,Moldova" Iasi. In continuare, Comitetul executiv a rezolvat o serie de probleme curente. LA IAŞI Solemnitatea profesorului Gheorghe Alexa Ieri, a avut loc, la Institutul politehnic din Iaşi, solemnitatea conferirii Ordinului „Steam Republicii Socialiste Romănia" clasa a II-a profesorului universitar Gheorghe Alexa, cu prilejul împlinirii a 80 de ani. Au participat tovarăşii : Vasile Potop, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R., preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, acad. Cristofor Simionescu, membru al Consiliului de Stat, Petre Malcomete, secretar al Comitetului judeţean de partid, şi Gheorghe Zaharia, secretarul Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. Au fost, de asemenea, prezenţi membri ai senatului Institutului politehnic, alte cadre didactice, înalta distincţie acordată de Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România, în semn de preţuire a deosebitei activităţi ştiinţifice şi didactice desfăşurate pe parcursul celor 55 de ani de muncă la catedră, a fost înmuiată profesorului Gheorghe Alexa de tovarăşul Vasile Potop. r Adresîndu-se celui decorat, tovarăşul Vasile Potop l-a felicitat călduros pentru înalta distincţie ce i-a fost conferită, urîndu-le totodată, viaţă îndelungată, multă sănătate şi succese în activitatea ce o desfăşoară în slujba dezvoltării ştiinţei româneşti. Luînd cuvîntul, Gheorghe Alexa a mulţumit conducerii de partid şi de stat pentru cinstea ce i s-a făcut acordîndu-i-se această înaltă distincţie, angajîndu-se, în acelaşi timp, ca în calitatea ce o are în prezent, de profesor consultant, să desfăşoare o deosebită activitate atît pe tărîm ştiinţific cît şi didactic. O nouă promoţie de medici, la posturi Ieri au fost repartizaţi circumscripţiilor sanitare rurale din judeţul Iaşi 51 de medici (în specialităţile medicină generală , adulţi şi copii, stomatologie) din promoţia 1971. Mulţi dintre ei, care şi-au exprimat dorinţa, au şi luat contacte cu viitoarele locuri de muncă, lucrînd efectiv timp de două săptămîni în circumscripţiile pentru care au primit ieri repartizarea. La festivitate au participat tovarăşii Petre Malcomete, secretar al Comitetului judeţean de partid, Ioan Savin, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, Elena Manicatide, şef de sector la Institutul de ocrotire a mamei şi copilului, delegatul Ministerului Sănătăţii, Mihail Georgescu, inspector central în Ministerul Sănătăţii, Valeria Rugină, directorul Direcţiei sanitare a judeţului. Erau de faţă reprezentanţi ai I.M.F. Iaşi, ai Oficiului farmaceutic, directorii spitalelor şi policlinicilor din municipiu şi din judeţ, alţi invitaţi. Proaspeţii medici au fost salutaţi de tovarăşii : Valeriu Rugină, Emanoil Grigorescu, decanul Facultăţii de farmacie din cadrul I.M.F. Iaşi, Mihail Georgescu. In încheierea festivităţii, a luat cuvîntul tovarăşul Petre Maleomete. Subliniind uriaşele transformări care au avut loc în anii socialismului în patria noastră, grija partidului pentru continua îmbunătăţire a asistenţei medicale a populaţiei, vorbitorul a relevat sarcina nobilă ce revine tinerilor medici, de apărare a sănătăţii oamenilor muncii, urîndu-le, în numele Comitetului judeţean de partid şi ai Consiliului popular judeţean, mult succes în activitatea lor viitoare. Prin repartizarea celor 51 de noi cadre medicale, în toate comunele judeţului nostru există cel puţin cîte un medic, în 47 dintre ele fiind şi cîte un stomatolog. PENTRU SUCCESUL CAMPANIEI MiMfini, fiecare clipă bună de lucru să fie cl mai spornica! ■ Ulimele cantităţi de recoltă—în cel mai scurt termen la locurile de depozitare! ■ Zile hotărîtoare pentru însămînţarea legumeior-verdeţuri ■ Permanent cu plugurile în brazda pentru lichidarea restanţelor la arăturile de toamnă Toamna se apropie de sfirşit şi nu mai putem spera la prea multe zile prielnice desfăşurării campaniei. Timpul înaintat şi cu tendinţe de înrăutăţire impune eforturi maxime pentru lichidarea restanţelor ce se mai semnalează la unele acţiuni agricole. Pe primul plan trebuie să stea punerea la adăpost a ultimelor cantităţi din recolta acestui an. Deşi cooperativele agricole au tăiat strujenii de porumb boabe de pe întreaga suprafaţă, recoltarea nu poate fi considerată încheiată din moment ce desfăcutul nu e executat decit în proporţie de 62 la sută. Inadmisibil de rămase in urmă sunt C.A.P.-urile din Horleşti, Stroieşti, Ţuţora, Tungujei, Ruginoasa, Cozmeşti-Stolniceni Prăjescu, Trifeşti, unde n-a fost depănuşată nici măcar o treime din producţia strinsă. Situaţia nu diferă cu mult nici la Grajduri, Popricani, Probota, Scînteia etc. Destule probleme ridică, pe alocuri, şi alte culturi. E drept că în ultima perioadă s-a observat o participare mai largă a ţăranilor cooperatori la scosul sfeclei de zahăr. Cu toate acestea, acţiunea n-a avansat pe măsura posibilităţilor. Intrucît mai sînt de recoltat aproape 700 de hectare (12 procente faţă de plan) este necesar să se apeleze la toate forţele pentru a lichida întîrzierile în cel mai scurt termen. O atenţie sporită trebuie acordată transportării tuturor produselor. Trebuie să arătăm că pînă în momentul de faţă nu s-a cărat decit 74 la sută din sfecla recoltată. O bună parte din producţie se găseşte în grămezi pe crap, unde ploile pot face imposibilă îndeosebi pătrunderea autocamioanelor. Precipitaţiile din ultimele zile au surprins, de asemenea, pe teren mari cantităţi de şiruleţi neprotejaţi contra intemperiilor. Pe alocuri, există, de asemenea, şi cartofi neînsilozaţi care la primele temperaturi mai scăzute sînt expuşi deprecierii. Aşa stînd lucrurile este nevoie să se dirijeze toate atelajele, remorcile, autocamioanele la căratul recoltei, asigurîndu-se acelaşi timp depozitarea ei corespunzătoare aşa incit să se preîntîmpine orice pierdere. O datorie de onoare a consiliilor de conducere este aceea de a acorda prioritate livrării integrale a cantităţilor de produse contractate cu statul. (continuare în pag. a 3-a) ■.■.V.V.V.V.WZ.'..V.'.V.'.V.V.WA'.'.V.V.V.V.V.V.V.W.V.'.V CARNET IEŞEAN Drumul spre bucuriile artei trece prin şcoală Am văzut in ultimele seri sala Teatrului Naţional. Era plină mai mult cu elevi. De la şcolile generale, de la licee, de la şcolile profesionale. Unii veniseră pentru prima dată la teatru. Se uitau timizi împrejur, nu ştiau ce să admire mai întîi, nici cînd anume să aplaude. Dar a te învăţa cum să te porţi la teatru e treaba cea mai simplă. Nu este nevoie decît de bunăvoinţă. Micii spectatori nu erau din cei care fluieră satisfăcuţi la concertele de hiuzică uşoară cu vedete improvizate sau la filmele cu „cafteală“, iar dacă se aflau şi dintre aceştia, şi-au strunit „entuziasmul“ sub influenţa celorlalţi. Teatrul educă. De aici concluzia că la teatru trebuie să vină toţi elevii, toţi cei care mâine vor continua să înalţe edificiul nostru socialist. Arta sensibilizează şi educă spiritul, prevenind formarea unor oameni roboţi şi înlesnind dezvoltarea armonioasă a personalităţii umane. A cui este această îndatorire A întregii noastre societăţi, dar a şcolii în primul rînd. Unii dascăli îşi privesc însă obligaţiile într-un mod straniu. —• Invităm pe elevii şcolii dv. la teatru (sau la operă, sau la un concert simfonic), se adresează un artist directorului unui liceu. — Da, înţeleg, o să vă ajutăm... — Nu pe noi trebuie să ne ajutaţi. — Cum, nu aveţi nevoie de spectatori, ca să vă faceţi planul . Dascălul respectiv nu înţelegea că şcoala are nu numai obligaţia de a preda elevilor lecţiile prevăzute în program, ci şi de a-i îndruma să meargă la teatru. Nu Teatrul, Opera sau Filarmonica trebuie ajutate, ci elevii trebuie ajutaţi să găsească drumul spre nobleţea artei, care să le deschidă noi orizonturi în viaţa spirituală. Unii profesori răspund astfel: „ Da, suntem de acord să-i îndrumăm pe elevi la Operă, venim şi noi cu ei, dar preferăm la spectacolul cu ... ,Văduva veselă“. Să ne mai mirăm de ce o parte din elevi se dau în vînt după distracţii uşoare, ignorînd arta cu valenţe majore . Nu cumva unii educatori ar trebui educaţi 7 — Tovarăşi profesori, de ce cu elevii la „Văduva veselă“ şi nu la „Don Carlos“, „Faust“ sau „Rigoletto“. Sunt lucrări mai profunde, cu o muzică aleasă (nu neinteligibilă), plină de farmec, cu un mesaj social de o mare valoare educativă. Vă rugăm să mai meditaţi. Prin grija acelor dascăli, preocupaţi adine de educarea elevilor lor, şi spiritul a ceea ce este mai nobil în viaţă, sala Teatrului era plină în ultimele seri. Dar elevii doreau să înţeleagă totul cit mai repede şi cît mai bine. De aceea ne gîndim că la începutul spectacolului (mai ales de operă şi balet) cîteva cuvinte, care să explice valoarea lucrărilor prezentate pe scenă, ar fi foarte bine venite. Nu în toate serile, ci atunci cînd, în rîndul spectatorilor, elevii deţin majoritatea. Cei vîrstnici nu se vor supăra. V. GHEORGHIU