Flacăra Iaşului, noiembrie 1971 (Anul 27, nr. 7814-7838)
1971-11-25 / nr. 7834
WWAW im xxvii, Nr. 7834 JOI 25 NOIEMBRIE 1971 4 PAGINI SO BANI Proletari din toate ţările, unifi-vă taurii visului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Astăzi: Cinci răspunsuri la întrebarea: Ce factori concură, în principal, la formarea unei concepţii înaintate, la dezvoltarea conştiinţei socialiste? Munca, după opinia mea, constituie baza întregului proces educativ de formare a omului nou. Să educăm, aşadar, pe toţi cetăţenii în spiritul cultului faţă de muncă — acesta fiind mijlocul principal de afirmare a talentului şi forţei creatoare ale tuturor cetăţenilor, de manifestare a personalităţii şi de autoperfecţionare morală a fiecăruia. Maria BIDEI muncitoare la Fabrica de tricotaje .Moldova Iaşi Aş zice că ştiinţa constituie unul din factorii propulsori ai progresului general al societăţii, deci şi ai conştiinţei socialiste. De aici imensa importanţă a sublinierii secretarului general al partidului nostru, potrivit căreia , este necesar să se acorde şi mai mare atenţie dezvoltării ştiinţei, cercetării ştiinţifice, înarmării tineretului şi a tuturor oamenilor muncii cu noile descoperiri in toate domeniile de activitate. Prof. dr. docent Petre BOTEZATU membru corespondent al Academiei de ştiinţe sociale şi politice întreaga activitate politico ideologică, care trebuie să se caracterizeze prin fermitate, combativitate muncitorească, revoluţionară şi spirit militant. Aceasta constituie, intr-adevăr, şi după opinia mea, una din cele mai complicate probleme, cu mult mai grea în multe privinţe decit dezvoltarea economiei. Constantin IRICIUC, secretarul comitetului de partid C.A.P. Uricani Pornind de la ceea ce spune tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru ca fiecare tînăr să fie educat şi pregătit pentru viaţă, să nu avem rebuturi de nici un fel, aş considera că în acest complex proces de instruire şi educare a tineretului — şcoala reprezintă factorul principal. Profesor Temistocle PETRE directorul Şcolii generale nr. 1 ,Gh. Asachi Iaşi Prin profesie şi prin preocupări, e de datoria mea să mă refer la ceea ce poate face arta, literatura, în edificarea unei conştiinţe sociale de natură să corespundă epocii noastre. In fond, e vorba de cîteva noţiuni esenţiale care aparţin creaţiei : valoare, finalitate, accesibilitate, adevăr. Sintetizînd, o creaţie care exprimă adevărul la o treaptă valorică înaltă, este în acelaşi timp accesibilă, are o destinaţie socială precisă, îşi demonstrează apartenenţa la ideile care diriguiesc existenţa României socialiste. In conştiinţa unei perioade istorice arta are întotdeauna argumente hotărîtoare. Ştefan OPREA scriitor WAW.WWAWWWWMV.V. CARNET IEŞEAN Dimineaţă sentimentală Andi ANDRIEŞ Iubirile noastre ţi ale oraşului se trezesc dimineaţa, atunci cînd ziua incă nu e zi, atunci cind noaptea nu mai e noapte, atunci cînd totul se reia ca o continuare a frazei de ieri. Unde-am rămas ! Cu ce reîncepem ? In fiecare dimineaţă oraşul pleacă spre el însuşi. Ieri, astăzi, mâine , succesiunea vibrantă a dimineţilor noastre şi ale oraşului capătă chip de geneză etern repetată. E un circuit neîntrerupt, o pulsaţie perpetuă în care ne recunoaştem — individualizaţi, dar omogeni, in care ne regăsim idealurile şi pasiunile. Dimineaţa este un argument al existenţei. De fapt, crescendo-ul străzii ne dezvăluie o ritmică mult mai lăuntrică decit credem. In siluetele care ies din noapte către zi, in oamenii care se dăruie arderii diurne abia începute, se întrezăresc fiori de aşteptare şi opţiune, întrebări căutîndu-şi răspunsul, proiecte anticipind desăvîrşirea. Dimineaţa ne trage pe toţi cu fantasticul ei magnet al faptei. Farurile maşinilor încă nu s-au stins, anvelopele torc pe asfaltul care încă a rămas al nopţii, două priviri se întretaie pentru o clipă prin parbrizele aburite... Dimineaţa e un prim capitol al celei mai concrete filozofii, filozofia mişcării cotidiene, a muncii constante şi fecunde. Unde-am rămas ? Cu ce reîncepem ? Oraşul pleacă spre el însuşi, sentimentul cetăţii se reface convergent. Azi, azi, azi... Poate azi va începe o poveste de dragoste („Tu eşti al meu !“ „Ce bine că eşti tu!"), poate azi se va sfîrşi o poveste de dragoste („îmi voi închipui că ai plecat undeva, departe...“), poate scîncetul primului om care se va naşte azi va însemna peste ani o replică a gloriei naţionale... Unii dintre oamenii care pătrund în ziua încă, neclară vor fi fericiţi, alţii nefericiţi, unii vor realiza ceva, alţii nu. Dar intr-o cuprindere de esenţă, în lumina relativă şi oarecum sentimentală, se apropie — prelung, pătimaş şi evocator — sărutul acestei zile. WWWWWAW W.W.'AVV^AVA 5iTech ■J+ ‘i«*vERsrr,-r. SAD Cu opt zile mai devreme Răspunzînd chemării Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, colectivul de muncă de la Fabrica de antibiotice şi-a mobilizat toate forţele pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă pe anul 1971. Astfel, după cum ne informează B. Laufman, şeful serviciului de planificare, planul producţiei globale pe 11 luni a fost îndeplinit cu 8 zile mai devreme, adică la sfîrşitul zilei de 22 noiembrie a.c. Se prelimină ca pînă la sfîrşitul acestei luni să se obţină o producţie globală suplimentară (de la începutul anului pînă la 30 noiembrie) de peste 15 milioane de lei, care se va concretiza, în principal, în : 820 MUI penicilină şi derivaţii, 290 MUI streptomicină şi derivaţi, 111 MUI aureociclină şi derivaţi, 810 grame vitamina B 12 şi derivaţi etc. Lăcătuşul Petru Cojocaru, din secţia boghiuri, unul din fruntaşii Uzinei mecanice de material rulant din Paşcani. Foto : D. ROTARU — coresp. Vizita la Iaşi a tovarăşului Dumitru Popescu în zilele de 23 şi 24 noiembrie, tovarăşul Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretar al Comitetului Central al P.C.R, preşedintele Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, a făcut o vizită de lucru în Judeţul Iaşi. Cu acest prilej, tovarăşul Dumitru Popescu, împreună cu tovarăşul Vasile Potop, membru al Comitetului Central al P.C.R., prim-secretar al Comitetului Judeţean de partid, au vizitat Complexul muzeistic, Casa Dosoftei, au avut întîlniri cu activul de bază din domeniul activităţii politice şi cultural-educative din oraşul Paşcani, Fabrica ,Ţesătura” din Iaşi, comuna Ruginoasa. In cadrul întîlnirilor s-au purtat discuţii privind traducerea în viaţă a sarcinilor cuprinse în Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, prezentată la Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie, subliniindu-se căile de realizare a acestora în funcţie de condiţiile specifice existente la fiecare loc de muncă. De asemenea, tovarăşul Dumitru Popescu a asistat la spectacolele "Fîntîna Blanduziei" şi „Elixirul dragostei“, prezentate de actori ai Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri" şi, respectiv, artişti ai Operei de stat. La ordinea zilei în întreprinderile industriale: Sezonul rece pune şi in faţa Întreprinderilor o serie de probleme în plus, care, nerezolvate corespunzător, pot avea consecinţe negative asupra randamentului oamenilor, sănătăţii lor, calităţii producţiei. lată de ce asigurarea tuturor condiţiilor de lucru pe timp de iarnă este nu numai de stringentă actualitate, ci şi de maximă importanţă pentru buna desfăşurare a activităţii de producţie. Acum, când mercurul termometrului coboară tot mai insistent sub zero grade, pregătirea pentru lucru pe timp friguros trebuia să se fi încheiat. Cel mult, mai pot fi admise unele retuşuri. Dar cum se stă practic? Din constatările noastre prin diverse unităţi industriale rezultă că majoritatea problemelor au fost rezolvate. Instalaţiile de încălzire, ventilaţie, abur tehnologic au fost in cele mai multe cazuri revizuite, modificate sau reparate acolo unde situaţia impunea, astfel că ele se află acum în stare de funcţionare, asigurînd microclimatul cerut de procesele tehnologice. Numeroase hale de producţie au beneficiat de reparaţii la acoperişuri, uşi, ferestre, astfel ca frigul şi apa să găsească cut mai puţine goluri. Au fost luate măsuri pentru asigurarea necesarului de energie termică, de combustibili acolo unde unităţile dispun de centrale proprii. Trebuie să spunem că pentru toate acestea s-au cheltuit importante fonduri băneşti. In alte unităţi am constatat insă că, pe lingă o serie de acţiuni finalizate, există şi aspecte care dovedesc că nu toate măsurile propuse cîndva, la începutul verii, au fost aplicate. La Fabrica de mobilă Iaşi, spre exemplu, unde am discutat pe larg aceste probleme cu tov. Luţă Rozentzweig, preşedintele comitetului sindicatului, am constatat că, în secţiile a ll-a şi a lll-a, Instalaţiile de încălzit se prezintă in bune condiţii. Dar in secţia I, unde se prevăzuse introducerea unui nou sistem de încălzire, cu aeroterme, s-a revenit la sistemul vechi Gh. MIHALACHE (continuare in pag. a 3-a) I in pagina a 4-a I . Delegaţia U. G. S. R. a vizitat complexul industrial de la Heluan . Şedinţa Consiliului de Securitate I__________ i .jp TOVARĂŞUL IOSIP BROZ TITO ŞI-A ÎNCHEIAT VIZITA DE PRIETENIE ÎN ŢARA NOASTRĂ Încheierea convorbirilor oficiale româno - iugoslave • Miercuri, 24 noiembrie, au continuat, la la sediul Comitetului judeţean Timiş al P.C.R., convorbirile oficiale între tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. La convorbiri, din partea română, au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, şi Gheorghe Colţ, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă au participat tovarăşii Gemal Biedici, preşedintele Consiliului Executiv Federal, Dragoslav Markovici, preşedintele Adunării R. S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F.I., Stane Dolanţ, preşedintele în funcţiune al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Mirko Tepavaţ, secretar federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului U.C.I., Duşan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă de colaborare economică iugoslavo-română, Marko Vrhoneţ, şef-adjunct al Cabinetului Preşedintelui Republicii, Iso Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti, Miloş Milovski, consilier al președintelui republicii pentru afacerile externe, Giuro Vucolici, director la Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe, și Murat Agovici, consilier la Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe. Cea de-a doua zi a convorbirilor a fost consacrată discutării unor probleme actuale ale situaţiei internaţionale. Părţile au constatat cu satisfacţie că punctele de vedere ale României şi Iugoslaviei sunt identice sau foarte apropiate în aprecierea evenimentelor care au loc în viaţa internaţională. Cei doi preşedinţi au apreciat acţiunile menite să contribuie la convocarea Conferinţei în problemele securităţii europene, exprimîndu-şi convingerea că trebuie impulsionate pregătirile în vederea acestei conferinţe. In cadrul convorbirilor, au fost abordate, de asemenea, problemele situaţiei din Balcani, subliniindu-se necesitatea întîlnirilor la diverse niveluri, şi sub toate formele, între ţările balcanice. Au fost abordate, de asemenea, probleme privind întărirea unităţii şi coeziunii mişcării comuniste şi muncitoreşti, a forţelor antiimperialiste. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă de prietenie, cordialitate, deplină înțelegere şi încredere reciprocă. Dineu în onoarea losip Broz Tito Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a oferit miercuri un dineu în onoarea tovarăşului losip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, In saloanele hotelului „Continental". Au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeţ, Emil Drăgănescu, Mihai Telescu, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, şi alte persoane oficiale române. Au luat parte tovarăşii Gemal Biedici, Dragoslav Markovici, Stane Dolanţ, Mirko Tepavaţ, Duşan Gligorievici, Iso Njegovan, ambasadorul Iugoslaviei la Bucureşti, şi alte persoane oficiale iugoslav. La dineu au participat, de asemenea, conducători ai organelor locale de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii ştiinţifice, culturale şi artistice din Timişoara, ziarişti români şi iugoslavi, corespondenţi ai presei străine acreditaţi în ţara noastră, numeroşi trimişi speciali ai presei şi radioteleviziunii din diferite ţări. Dineul s-a desfăşurat într-o atmosferă deosebit de cordială. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au rostit toasturi. TOASTUL TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Dragă tovarăşe Tito, Dragă tovarăşe Biedid, Dragi tovarăşi, îmi pare rău că timpul pe care aţi stabilit să-l petreceţi în România se apropie de sfîrşit. Am însă satisfacţia să pot spune că aceste două zile au fost deosebit de folositoare. în primul rînd, v-aţi putut întîlni cu zeci de mii de oameni ai muncii. Aţi putut constata că oamenii muncii din Timişoara, ca întregul nostru popor, ştiu să-şi primească bine prietenii, doresc să dezvolte relaţii de prietenie cu vecinii iugoslavi, ca de altfel cu toţi vecinii. Aţi putut vedea — desigur în treacăt — şi cîte ceva din munca muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din Timişoara. Aţi avut posibilitatea de a vedea că ceea ce v-am informat în legătură cu preocupările poporului nostru de construcţie socialistă constituie o realitate. De aceea, cred că, din acest punct de vedere, vizita — deşi scurtă — a fost deosebit de utilă. In al doilea rînd, am discutat un cerc foarte larg de probleme. In ce priveşte relaţiile bilaterale, am constatat cu satisfacţie că ele au înregistrat o dezvoltare foarte puternică şi am ajuns la concluzia unanimă că există o bază trainică pentru ca ele să cunoască în viitorii ani un progres continuu. Este şi natural să fie aşa, deoarece sîntem vecini şi întotdeauna între popoarele noastre au fost relaţii de prietenie, nu a existat nici o problemă care să întunece aceste relaţii. Nu o dată în decursul istoriei, popoarele noastre au luptat împreună pentru eliberarea lor naţională şi socială. Construim cu succes socialismul şi noi şi dumneavoastră; sîntem interesaţi să realizăm asemenea forme de dezvoltare a relaţiilor care să asigure bunăstarea şi fericirea ambelor noastre popoare. De aceea există (continuare In pag. a 4-a) . TOASTUL TOVARĂŞULUI IOSIP BROZ TITO Dragă tovarăşe Ceauşescu, Dragă tovarăşe Maurer, Dragi tovarăş!, Vă mulţumesc în modul cel mai deosebit pentru toastul dv. Vă mulţumesc foarte mult pentru primirea atît de ospitalieră pe care ne-aţi făcut-o aici, în aceste două zile. Mulţumesc prin dv. tuturor locuitorilor care s-au aflat zile întregi, şi chiar noaptea, pe străzile Timişoarei pentru a ne saluta, exprimînd cea mai grăitoare dorinţă pentru dezvoltarea unor relaţii bune, aşa cum trebuie să existe între două ţări vecine. Cred că populaţia acestui oraş nu s-a înşelat în dorinţele şi speranţele sale, pentru că noi am lucrat în spiritul lor; am în vedere, în primul rînd, dezvoltarea în continuare a relaţiilor noastre de colaborare multilaterală. Pe de altă parte, populaţia acestui oraş ştie că noi nu ne-am întîlnit pentru a discuta numai despre relaţiile noastre bilaterale, ci că am fost interesaţi să discutăm şi despre relaţiile internaţionale şi, desigur, şi despre acele relaţii internaţionale care nu sunt bune. Dorinţa popoarelor noastre ne obligă deci să acţionăm şi mai mult, să depunem şi mai multe eforturi, să fim şi mai prezenţi pentru calmarea acelor situaţii care pot ameninţa omenirea. Sunt total de acord cu cele spuse de tovarăşul Ceauşescu în toastul rostit aici, de aceea nu aş dori să intru în detalii. Aş dori să subliniez doar cîteva probleme, în primul rînd aceea a situaţiei din această zonă a Balcanilor. Nu aş putea spune că este vorba de o zonă nevralgică. Ar trebui să acţionăm mai mult, să facem în aşa fel încît situaţia din Bal (continuare în pag. a 4-a) Plecarea din Timişoara Miercuri seara, s-a încheiat vizita de prietenie făcută în ţara noastră, la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, de tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Oamenii muncii din Timişoara — români, germani, maghiari, sîrbi şi de alte naţionalităţi —, care timp de două zile au întîmpinat cu căldură şi dragoste pe oaspeţii iugoslavi, exprimîndu-şi, asemeni întregului popor, sentimentele de sinceră prietenie care unesc partidele, ţările şi popoarele noastre, şi-au luat un vibrant rămas bun de la solii poporului iugoslav. Pe traseul străbătut pînă la gara oraşului se aflau mii de cetăţeni, care au ţinut şi cu acest prilej să-şi manifeste — prin urale şi aplauze — satisfacţia deplină pentru vizita făcută de tovarăşul Iosip Broc, Tito, pentru rezultatele fructuoase cu care s-au încheiat convorbirile dintre conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări. In gara Timişoara, oaspeţii iugoslavi au fost conduşi de tovarăşii Nicolae Ceauşescu,, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedinteleConsiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, şef de secţie la C.C. al P.C.R. Erau, de asemenea, prezenţi pe platoul din faţa gării, conducători ai organelor locale de partid şi de stat, un mare număr de oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile municipiului Timişoara. In vizita de prietenie făcută în ţara noastră, preşedintele R.S.F. Iugoslavia a fost însoţit de tovarăşii Gemal Biedici, preşedintele Consiliului Executiv Federal, Dragoslav Markovici, preşedintele Adunării R.S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F. Iugoslavia, Stane Dolanţ, preşedintele în funcţiune al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Mirko Tepavaţ, secretar federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului U.C.I., Duşan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă de colaborare economică iugoslavo-română, şi de alte persoane oficiale. Este ora 21,30. In vasta piaţă a gării, împodobită cu drapelele române şi iugoslave, o gardă militară prezintă onorul. Se intonează imnurile de stat ale celor două ţări. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito trec în revistă garda militară. Mulţimea prezentă scandează „Ceauşescu — Tito“, „Ceauşescu — P.C.R.“ Cei doi preşedinţi şi persoanele oficiale care îi însoţesc se îndreaptă spre peronul gării. Tovarăşul Tito şi ceilalţi conducători de partid şi de stat iugoslavi îşi iau rămas bun de la conducătorii de partid şi de stat români. înainte de despărţire, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito se îmbrăţişează prieteneşte. Un mare număr de cetăţeni prezenţi pe peronul gării aplaudă, ovaţionează îndelung pentru prietenia româno-iugoslavă, pentru dezvoltarea colaborării dintre partidele şi popoarele celor două ţări. (continuare în pag. a 4-a)