Flacăra Iaşului, noiembrie 1971 (Anul 27, nr. 7814-7838)

1971-11-25 / nr. 7834

WWAW im xxvii, Nr. 7834 JOI 25 NOIEMBRIE 1971 4 PAGINI SO BANI Proletari din toate ţările, unifi-vă­ taurii visului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Astăzi: Cinci răspunsuri la întrebarea: Ce factori concură, în principal, la formarea unei concepţii înaintate, la dezvoltarea conştiinţei socialiste? Munca, după opinia mea, constituie baza în­tregului proces educativ de formare a omului nou. Să educăm, aşa­dar, pe toţi cetăţenii în spiritul cultului faţă de muncă — acesta fiind mijlocul principal de a­­firmare a talentului şi forţei creatoare ale tu­turor cetăţenilor, de manifestare a persona­lităţii şi de autoperfec­­ţionare morală a fie­căruia. Maria BIDEI muncitoare la Fabrica de tricotaje .Moldova­ Iaşi Aş zice că ştiinţa con­stituie unul din factorii propulsori ai progresu­lui general al societăţii, deci şi ai conştiinţei so­cialiste. De aici imensa importanţă a sublinierii secretarului general al partidului nostru, potri­vit căreia , este necesar să se acorde şi mai ma­re atenţie dezvoltării ştiinţei, cercetării ştiin­ţifice, înarmării tinere­tului şi a tuturor oa­menilor muncii cu noile descoperiri in toate do­meniile de activitate. Prof. dr. docent Petre BOTEZATU membru corespondent al Academiei de ştiinţe sociale şi politice întreaga activitate po­litico ideologică, care tre­buie să se caracterizeze prin fermitate, comba­tivitate muncitorească, revoluţionară şi spirit militant. Aceasta consti­tuie, intr-adevăr, şi du­pă opinia mea, una din cele mai complicate pro­bleme, cu mult mai grea în multe privinţe decit dezvoltarea econo­miei. Constantin IRICIUC, secretarul comitetului de partid C.A.P. Uricani Pornind de la ceea ce spune tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu privire la măsurile ce trebuie lua­te pentru ca fiecare tî­­năr să fie educat şi pre­gătit pentru viaţă, să nu avem rebuturi de nici un fel, aş considera că în acest complex pro­ces de instruire şi edu­care a tineretului — şcoala reprezintă facto­rul principal. Profesor Temistocle PETRE directorul Şcolii generale nr. 1 ,Gh. Asachi­ Iaşi Prin profesie şi prin preocupări, e de datoria mea să mă refer la ceea ce poate face ar­ta, literatura, în edifi­carea unei conştiinţe so­ciale de natură să co­respundă epocii noastre. In fond, e vorba de cî­­teva noţiuni esenţiale care aparţin creaţiei : valoare, finalitate, ac­cesibilitate, adevăr. Sin­­tetizînd, o creaţie care exprimă adevărul la o treaptă valorică înaltă, este în acelaşi timp ac­cesibilă, are o destina­ţie socială precisă, îşi demonstrează aparte­nenţa la ideile care di­riguiesc existenţa Ro­mâniei socialiste. In con­ştiinţa unei perioade is­torice arta are întotdea­una argumente hotărî­­toare. Ştefan OPREA scriitor WAW.WWAWWWWMV­.V. CARNET IEŞEAN Dimineaţă­­ sentimentală Andi ANDRIEŞ Iubirile noastre ţi ale oraşului se trezesc dimineaţa, atunci cînd ziua incă nu e zi, atunci cind noaptea nu mai e noapte, atunci cînd to­tul se reia ca o continuare a fra­zei de ieri. Unde-am rămas ! Cu ce reînce­pem ? In fiecare dimineaţă oraşul pleacă spre el însuşi. Ieri, astăzi, mâine , succesiunea vibrantă a dimineţilor noastre şi ale oraşului capătă chip de geneză etern repe­tată. E un circuit neîntrerupt, o pulsaţie perpetuă în care ne re­cunoaştem — individualizaţi, dar omogeni, in care ne regăsim idea­lurile şi pasiunile. Dimineaţa este un argument al existenţei. De fapt, crescendo-ul străzii ne dezvăluie o ritmică mult mai lăuntrică decit credem. In si­luetele care ies din noapte către zi, in oamenii care se dăruie arde­rii diurne abia începute, se între­zăresc fiori de aşteptare şi opţiu­ne, întrebări căutîndu-şi răspunsul, proiecte anticipind desăvîrşirea. Dimineaţa ne trage pe toţi cu fantasticul ei magnet al faptei. Fa­rurile maşinilor încă nu s-au stins, anvelopele torc pe asfaltul care în­că a rămas al nopţii, două priviri se întretaie pentru o clipă prin parbrizele aburite... Dimineaţa e un prim capitol al celei mai concrete filozofii, filo­zofia mişcării cotidiene, a muncii constante şi fecunde. Unde-am rămas ? Cu ce reîn­cepem ? Oraşul pleacă spre el în­suşi, sentimentul cetăţii se refa­ce convergent. Azi, azi, azi... Poate azi va începe o poveste de dragoste („Tu eşti al meu !“ „Ce bine că eşti tu!"), poate azi se va sfîrşi o poveste de dragoste („îmi voi închipui că ai plecat undeva, departe...“), poate scîncetul primului om care se va naşte azi va însemna peste ani o replică a gloriei naţionale... Unii dintre oamenii care­ pă­trund în ziua încă, neclară vor fi fericiţi, alţii nefericiţi, unii vor realiza ceva, alţii nu. Dar intr-o cuprindere de esenţă, în lumina relativă şi oarecum sen­timentală, se apropie — prelung, pătimaş şi evocator — sărutu­l aces­tei zile. WWWWWAW W.W.'AVV^AVA­ 5­i­­­T­e­c­h ■J+ ‘i«*vERsrr,-r. SAD Cu opt zile mai devreme Răspunzînd chemării Consiliului Naţio­nal al Frontului Unităţii Socialiste, co­lectivul de muncă de la Fabrica de anti­biotice şi-a mobilizat toate forţele pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate în în­trecerea socialistă pe anul 1971. Astfel, după cum ne informează B. Lauf­man, şeful serviciului de planificare, planul producţiei globale pe 11 luni a fost în­deplinit cu 8 zile mai devreme, adică la sfîrşitul zilei de 22 noiembrie a.c. Se pre­­limină ca pînă la sfîrşitul­ acestei luni să se obţină o producţie globală supli­mentară (de la începutul anului pînă la 30 noiembrie) de peste 15 milioane de lei, care se va concretiza, în principal, în : 820 MUI penicilină şi derivaţii, 290 MUI streptomicină şi derivaţi, 111 MUI aureociclină şi derivaţi, 810 grame vita­mina B 12 şi derivaţi etc. Lăcătuşul Petru Cojocaru, din sec­ţia boghiuri, unul din fruntaşii Uzinei mecanice de material rulant din Paş­cani. Foto : D. ROTARU — coresp. Vi­zit­a la Iaşi a tovarăşului Dumitru Pope­scu în zilele de 23 şi 24 noiembrie, to­varăşul Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretar al Comitetului Central al P.C.R, preşedintele Consiliului Culturii şi Edu­caţiei Socialiste, a făcut o vizită de lu­cru în Judeţul Iaşi. Cu acest prilej, tovarăşul Dumitru Po­pescu, împreună cu tovarăşul Vasile Potop, membru al Comitetului Central al P.C.R., prim-secretar al Comitetului Judeţean de partid, au vizitat Complexul muzeistic, Casa Dosoftei, au avut întîl­­niri cu activul de bază din domeniul activităţii politice şi cultural-educative din oraşul Paşcani, Fabrica ,Ţesătura” din Iaşi, comuna Ruginoasa. In cadrul întîlnirilor s-au purtat discu­ţii privind traducerea în viaţă a sarci­nilor cuprinse în Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, prezentată la Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie, sub­­liniindu-se căile de realizare a acestora în funcţie de condiţiile specifice existente la fiecare loc de muncă. De asemenea, tovarăşul Dumitru Po­pescu a asistat la spectacolele "Fîntîna Blanduziei" şi „Elixirul dragostei“, pre­zentate de actori ai Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri" şi, respectiv, artişti ai Operei de stat. La ordinea zilei în întreprinderile industriale: Sezonul rece pune şi in faţa Întreprinde­rilor o serie de probleme în plus, care, ne­rezolvate corespunzător, pot avea consecinţe negative asupra randamentului oamenilor, sănătăţii lor, calităţii producţiei. lată de ce asigurarea tuturor condiţiilor de lucru pe timp de iarnă este nu numai de stringentă actualitate, ci şi de maximă importanţă pen­tru buna desfăşurare a activităţii de pro­ducţie. Acum, când mercurul termometrului coboa­ră tot­ mai insistent sub zero grade, pregă­tirea pentru lucru pe timp friguros trebuia să se fi încheiat. Cel mult, mai pot fi ad­mise unele retuşuri. Dar cum se stă practic? Din constatările noastre prin diverse uni­tăţi industriale rezultă că majoritatea pro­blemelor au fost rezolvate. Instalaţiile de încălzire, ventilaţie, abur tehnologic au fost in cele mai multe cazuri revizuite, modifi­cate sau reparate acolo unde situaţia im­punea, astfel că ele se află acum în stare de funcţionare, asigurînd microclimatul ce­rut de procesele tehnologice. Numeroase hale de producţie au beneficiat de reparaţii la acoperişuri, uşi, ferestre, astfel ca frigul şi apa să găsească cut mai puţine goluri. Au fost luate măsuri pentru asigurarea ne­cesarului de energie termică, de combus­tibili acolo unde unităţile dispun de cen­trale proprii. Trebuie să spunem că pentru toate acestea s-au cheltuit importante fon­duri băneşti. In alte unităţi am constatat insă că, pe lingă o serie de acţiuni finalizate, există şi aspecte care dovedesc că nu toate mă­surile propuse cîndva, la începutul verii, au fost aplicate. La Fabrica de mobilă Iaşi, spre exemplu, unde am discutat pe larg aceste probleme cu tov. Luţă Rozentzweig, preşedintele comitetului sindicatului, am con­statat că, în secţiile a ll-a şi a lll-a, In­stalaţiile de încălzit se prezintă in bune condiţii. Dar in secţia I, unde se prevăzuse introducerea unui nou sistem de încălzire, cu aeroterme, s-a revenit la sistemul vechi Gh. MIHALACHE (continuare in pag. a 3-a) I in pagina a 4-a I . Delegaţia U. G. S. R.­­ a vizitat complexul industrial de la Heluan . Şedinţa Consiliului de Securitate I__________ i .jp TOVARĂŞUL IOSIP BROZ TITO ŞI-A ÎNCHEIAT VIZITA DE PRIETENIE ÎN ŢARA NOASTRĂ Încheierea convorbirilor oficiale româno - iugoslave • Miercuri, 24 noiembrie, au continuat, la la sediul Comitetului judeţean­­ Timiş al P.C.R., convorbirile oficiale între to­varăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, şi tovarăş­ul Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedin­tele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. La convorbiri, din partea română, au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Paul Ni­­culescu-Mizil, membru al Comitetului E­­xecutiv, al Prezidiului Permanent, se­­­cretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare e­­conomică, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Şandru, ambasadorul României la Bel­grad, şi Gheorghe Colţ, director în Mi­nisterul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă au participat to­varăşii Gemal Biedici, preşedintele Con­siliului Executiv Federal, Dragoslav Markovici, preşedintele Adunării R. S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F.I., Stane Dolanţ, preşedintele în funcţiune al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Mirko Tepavaţ, secretar federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului U.C.I., Duşan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă de colaborare economică iugoslavo-română, Marko Vrhoneţ, şef-adjunct al Cabine­tului Preşedintelui Republicii, Iso Njego­­van, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti, Miloş Milovski, consilier al președintelui republicii pentru afacerile externe, Giuro Vucolici, director la Se­cretariatul Federal pentru Afacerile Ex­terne, și Murat Agovici, consilier la Se­cretariatul Federal pentru Afacerile E­x­­terne. Cea de-a doua zi a convorbirilor a fost consacrată discutării unor probleme ac­tuale ale situaţiei internaţionale. Părţile au constatat cu satisfacţie că punctele de vedere ale României şi Iugoslaviei sunt identice sau foarte apropiate în a­­precierea evenimentelor care au loc în viaţa internaţională. Cei doi preşedinţi au apreciat acţiu­nile menite să contribuie la convocarea Conferinţei în problemele securităţii eu­ropene, exprimîndu-şi convingerea că trebuie impulsionate pregătirile în ve­derea acestei conferinţe. In cadrul convorbirilor, au fost abor­date, de asemenea, problemele situaţiei din Balcani, subliniindu-se necesitatea întîlnirilor la diverse niveluri, şi sub toa­te formele, între ţările balcanice. Au fost abordate, de asemenea, pro­bleme privind întărirea unităţii şi co­eziunii mişcării comuniste şi muncito­reşti, a forţelor antiimperialiste. Convorbirile s-au desfășurat într-o at­mosferă de prietenie, cordialitate, depli­nă înțelegere şi încredere reciprocă. Dineu în onoarea losip Broz Tito Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, a oferit miercuri un dineu în onoarea tovarăşului losip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşe­dintele Uniunii Comuniştilor din Iugosla­via, In saloanele hotelului „Continental". Au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeţ, Emil Drăgănescu, Mihai Telescu, Corne­liu Mănescu, Vasile Vlad, Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, şi alte persoane oficiale române. Au luat parte tovarăşii Gemal Biedici, Dragoslav Markovici, Stane Dolanţ, Mirko Tepavaţ, Duşan Gligorievici, Iso Njego­­van, ambasadorul Iugoslaviei la Bucu­reşti, şi alte persoane oficiale iugoslav­. La dineu au participat, de asemenea, conducători ai organelor locale de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii ştiinţi­fice, culturale şi artistice din Timişoara, ziarişti români şi iugoslavi, corespondenţi ai presei străine acreditaţi în ţara noas­tră, numeroşi trimişi speciali ai presei şi radioteleviziunii din diferite ţări. Dineul s-a desfăşurat într-o atmosferă deosebit de cordială. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au rostit toasturi. TOASTUL TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Dragă tovarăşe Tito, Dragă tovarăşe Biedid, Dragi tovarăşi, îmi pare rău că timpul pe care aţi stabilit să-l petreceţi în Ro­mânia se apropie de sfîrşit. Am însă satisfacţia să pot spune că aceste două zile au fost deosebit de folositoare. în primul rînd, v-aţi putut întîlni cu zeci de mii de oameni ai muncii. Aţi putut constata că oamenii muncii din Timişoara, ca întregul nostru popor, ştiu să-şi primească bine prietenii, doresc să dezvolte re­laţii de prietenie cu vecinii iugoslavi, ca de altfel cu toţi vecinii. Aţi putut vedea — desigur în treacăt — şi cîte ceva din munca muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din Timişoara. Aţi avut posibilitatea de a vedea că ceea ce v-am informat în legătură cu preocupările poporului nostru de construcţie socialistă constituie o realitate. De aceea, cred că, din acest punct de vedere, vizita — deşi scurtă — a fost deosebit de utilă. In al doilea rînd, am discutat un cerc foarte larg de pro­bleme. In ce priveşte relaţiile bilaterale, am constatat cu satis­facţie că ele au înregistrat o dezvoltare foarte puternică şi am ajuns­ la concluzia unanimă că există o bază trainică pentru ca ele să cunoască în viitorii ani un progres continuu. Este şi na­tural să fie aşa, deoarece sîntem vecini şi întotdeauna între popoarele noastre au fost relaţii de prietenie, nu a existat nici o problemă care să întunece aceste relaţii. Nu o dată în decursul istoriei, popoarele noastre au luptat împreună pentru eliberarea lor naţională şi socială. Construim cu succes socia­lismul şi noi şi dumneavoastră; sîntem interesaţi să realizăm asemenea forme de dezvoltare a relaţiilor care să asigure bu­năstarea şi fericirea ambelor noastre popoare. De aceea există (continuare In pag. a 4-a) . TOASTUL TOVARĂŞULUI IOSIP BROZ TITO Dragă tovarăşe Ceauşescu, Dragă tovarăşe Maurer, Dragi tovarăş!, Vă mulţumesc în modul cel mai deosebit pentru toastul dv. Vă mulţumesc foarte mult pentru primirea atît de ospi­talieră pe care ne-aţi făcut-o aici, în aceste două zile. Mulţumesc prin dv. tuturor locuitorilor care s-au aflat zile întregi, şi chiar noaptea, pe străzile Timişoarei pentru a ne saluta, exprimînd cea mai grăitoare dorinţă pentru dez­voltarea unor relaţii bune, aşa cum trebuie să existe între două ţări vecine. Cred că populaţia acestui oraş nu s-a înşelat în dorinţele şi speranţele sale, pentru că noi am lucrat în spi­ritul lor; am în vedere, în primul rînd, dezvoltarea în conti­nuare a relaţiilor noastre de colaborare multilaterală. Pe de altă parte, populaţia acestui oraş ştie că noi nu ne-am întîlnit pentru a discuta numai despre relaţiile noastre bilaterale, ci că am fost interesaţi să discutăm şi despre relaţiile internaţio­nale şi, desigur, şi despre acele relaţii internaţionale care nu sunt bune. Dorinţa popoarelor noastre ne obligă deci să acţionăm şi mai mult, să depunem şi mai multe eforturi, să fim şi mai prezenţi pentru calmarea acelor situaţii care pot ame­ninţa omenirea. Sunt total de acord cu cele spuse de tovarăşul Ceauşescu în toastul rostit aici, de aceea nu aş dori să intru în detalii. Aş dori să subliniez doar cîteva probleme, în primul rînd a­­ceea a situaţiei din această zonă a Balcanilor. Nu aş putea spune că este vorba de o zonă nevralgică. Ar trebui să acţio­năm mai mult, să facem în aşa fel încît situaţia din Bal­ (continuare în pag. a 4-a) Plecarea din Timişoara Miercuri seara, s-a încheiat vizita de prietenie făcută în ţara noastră, la invi­taţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, de to­varăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Re­publicii Socialiste Feder­ative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Oamenii muncii din Timişoara — ro­mâni, germani, maghiari, sîrbi şi de alte naţionalităţi —, care timp de două zile au întîmpinat cu căldură şi dragoste pe oaspeţii iugoslavi, exprimîndu-şi, ase­meni întregului popor, sentimentele de sinceră prietenie care unesc partidele, ţările şi popoarele noastre, şi-au luat un vibrant rămas bun de la solii poporului iugoslav. Pe traseul străbătut pînă la gara oraşului se aflau mii de cetăţeni, care au ţinut şi cu acest prilej să-şi ma­nifeste — prin urale şi aplauze — sa­tisfacţia deplină pentru vizita făcută de tovarăşul Iosip Broc, Tito, pentru re­zultatele fructuoase cu care s-au încheiat convorbirile dintre conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări. In gara Timişoara, oaspeţii iugoslavi au fost conduşi de tovarăşii Nicolae Ceauşescu,, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele­­Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Emil Drăgănescu, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de co­laborare economică, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, şef de secţie la C.C. al P.C.R. Erau, de asemenea, prezenţi pe platoul din faţa gării, conducători ai organelor locale de partid şi de stat, un mare nu­măr de oameni ai muncii din întreprin­derile şi instituţiile municipiului Timi­şoara. In vizita de prietenie făcută în ţara noastră, preşedintele R.S.F. Iugoslavia a fost însoţit de tovarăşii Gemal Biedici, preşedintele Consiliului Executiv Fede­ral, Dragoslav Markovici, preşedintele A­­dunării R.S. Serbia, membru al Prezidiu­lui R.S.F. Iugoslavia, Stane Dolanţ, pre­şedintele în funcţiune al Biroului Exe­cutiv al Prezidiului U.C.I., Mirko Tepa­vaţ, secretar federal pentru afacerile ex­terne, membru al Prezidiului U.C.I., Du­şan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, preşedintele părţii iu­goslave în Comisia mixtă de colaborare economică iugoslavo-română, şi de alte persoane oficiale. Este ora 21,30. In vasta piaţă a gării, împodobită cu drapelele române şi iugo­slave, o gardă militară prezintă onorul. Se intonează imnurile de stat ale celor două ţări. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito trec în revistă garda mi­litară. Mulţimea prezentă scandează „Ceauşescu — Tito“, „Ceauşescu — P.C.R.“ Cei doi preşedinţi şi persoanele oficiale care îi însoţesc se îndreaptă spre pero­nul gării. Tovarăşul Tito şi ceilalţi conducători de partid şi de stat iugoslavi îşi iau ră­mas bun de la conducătorii de partid şi de stat români. înainte de despărţire, to­varăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito se îmbrăţişează prieteneşte. Un mare număr de cetăţeni prezenţi pe peronul gării aplaudă, ovaţionează înde­lung pentru prietenia româno-iugoslavă, pentru dezvoltarea colaborării dintre par­tidele şi popoarele celor două ţări. (continuare în pag. a 4-a)

Next