Flacăra Iaşului, decembrie 1971 (Anul 27, nr. 7839-7864)
1971-12-01 / nr. 7839
ANDIXXVII, Nr. 7839 MERCURI 1 DECEMBRIE 1971 4 PAGINI 10 DANI Protoiéri din toate țările, uniți-vă! Incino Insului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Sin|aioitetiilniE][eEnlival[[.iilPill In ziua de 30 noiembrie 1971 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C-C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Au participat, ca invitaţi, miniştri şi alţi conducători ai unor organe centrale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a examinat proiectul de lege privind gospodărirea apelor în Republica Socialistă România şi proiectul de lege cu privire la regimul de stabilire a preţurilor şi tarifelor. Ambele proiecte vor fi supuse dezbaterii publice şi prezentate spre legiferare Marii Adunări Naţionale. Au fost examinate, de asemenea, proiectele de decret cu privire la asigurările de stat şi la organizarea şi funcţionarea Administraţiei Asigurărilor de Stat, care urmează să fie supuse spre aprobare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Comitetul Executiv a hotârît reducerea, cu începere de la 1 decembrie 1971, a preţurilor cu amânuntul la aparatele de radio din producţia internă în medie cu 22 la sută şi la televizoare în medie cu 18 la sută. Comitetul Executiv a trasat Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini sarcina de a elabora un program de măsuri pentru reducerea preţului de cost, diversificarea producţiei de aparate de radio şi televizoare, pentru mai buna organizare a activităţii centrelor de reparaţii în acest domeniu. Comitetul Executiv a mai adoptat hotărîri cu privire la principalii indicatori tehnico-economici ai unor lucrări de investiţii care urmează să fie puse in funcţiune în actualul cincinal şi a stabilit măsurile ce trebuie luate de către ministere, centrale industriale şi întreprinderi pentru folosirea mai bună a capacităţilor de producţie, pentru pregătirea forţei de muncă necesare şi asigurarea condiţiilor tehnico-organizatorice pentru extinderea schimbului doi şi trei de lucru în industrie. In încheierea şedinţei, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a soluţionat unele probleme ale activităţii curente- Producţie suplimentară In valoare de 40 milioane de lei Harnicul colectiv al Uzinei de fibre sintetice continuă să înregistreze noi succese în producţie. Astfel, după cum ne informează economistul Eugen Frunză, prevederile planului pe cele 11 luni din acest an au fost realizate cu 6 zile mai devreme. De la începutul anului şi pînă la sfîrşitul lunii noiembrie a fost realizată o producţie globală suplimentară de peste 40 milioane de lei, care s-a materializat în 350 tone fibre şi fire poli- NWWWWWAJWYS esterice, 128 tone metanol etc. Semnificativ este faptul că peste 80 la sută din sporul de producţie amintit a fost obţinut pe seama creşterii productivităţii muncii şi în condiţiile înregistrării unor economii suplimentare la preţul de cost de peste 17 milioane de lei. Succesele chimiştilor ieșeni sunt urmarea firească a organizării mai temeinice a producţiei şi a muncii, folosirii judicioase a utilajelor şi a timpului de lucru. wiwwwwyww ECOU Am primit la redacţie o scrisoare. Corespondentul nostru se numeşte Petrache Popa şi este pensionar. Ne-a impresionat scrisoarea tovarăşului Popa. Reproducem citeva fragmente fără stilizările „de rigoare": „Am citit in ziarul dv. despre numeroase acţiuni de muncă patriotică, am citit şi articole care înfierau apucăturile unor cetăţeni care distrug bunurile obşteşti...". „De la fereastra blocului in care stau (str. I. Creangă nr. 85 — n.n.) se vede întreaga coastă a văii din sud de pădurea Ciric. Am văzut in primăvară, zile in şir, grupuri vesele de tineri sădind puieţi. Apoi peste o vreme puieţii au înverzit frumos. Se năştea o nouă pădurice. Cu durere am văzut insă că prin acele locuri pasc o turmă de oi, o cireadă de vite şi ciţiva cai. M-am adresat plin de revoltă unor cetăţeni ce se aflau în preajma animalelor, dar am fost tratat asemeni unui intrus plictisitor". „Am citit intr-unul dintre articolele apărute in ziar că asemenea «primitivi» sunt şi prin alte părţi“. „Cer să fie aspru pedepsiţi cei care distrug plantaţiile!“ „Distrugerea unor bunuri realizate prin muncă patriotică nu duce numai la diminuarea avuţiei naţionale ci, în plus, la afectarea entuziasmului celor ce au creat valori in timpul lor liber, cu zimbetul pe buze şi cu pasiunea tinereţii". Tovarăşul Popa ne-a indicat şi câteva soluţii pentru diminuarea ori recuperarea integrală a pagubelor produse de inconştienţa unorprimitivi". Ni se par vrednice de a fi studiate şi aplicate, cu amendamen- t tele cuvenite, de către organele de resort. Vom transmite aceste pro- puneri celor interesaţi. • In încheiere facem un nou apel la opinia publică, care, asemenea 2 corespondentului nostru, trebuie să încerce pe toate căile legale impie- *î dicarea unor asemenea acte. Căci, în așa cum bine spunea P. Popa, este vorba de apărarea entuziasmului ce ■Í este caracteristic marii majorități a tineretului nostru, de respectarea valorilor create prin muncă patrio- 2 tică atît de tineri cit şi de cei mai .* în vîrstă. 5 Sorin DAMIAN ! P. S. După cum sintem informaţii de către inginerul Mircea Mihăiîu lescu, de la Ocolul silvic laşi, paî gubele produse in plantaţia respec- i tivă au fost imputate celor care răspund de întreţinerea acestei *» liziere. !’ Pe viitor, pădurarii trebuie să ia măsuri operative de surprindere şi sancţionare a celor care distrug plantaţiile tinere. ^V/^'JWAW/.V/.WiWAVWAV i Condiţii optime pentru folosirea deplină a potenţialului uman şi material In aceste zile, paralel cu amplificarea rezultatelor obţinute in perioada care a trecut pină acum din 1971, in întreprinderi se desfăşoară ample pregătiri în vederea creării condiţiilor necesare realizării sarcinilor prevăzute pentru anul viitor. Am purtat, recent, in legătură cu aceste probleme, o discuţie cu tov. IOAN LUPU, inginerul şef al întreprinderii „Textila” din Iaşi. RED.: V-am ruga, pentru început, să faceţi o apreciere asupra realizărilor de pînă acum. I. LUPU: Am produs, peste prevederile planului, circa 5 tone de fire iută, 20.000 m.p. ţesături, 6 tone de produse răsucite. Totodată, au fost realizate, suplimentar, importante beneficii, economii la preţul de cost. Toate acestea, în condiţiile unei ridicate productivităţi a muncii. Nu a fost înregistrat, ca de altfel de mulţi ani, nici un refuz de calitate. Se poate aprecia, aşadar, activitatea de pînă acum a fabricii, ca fiind rodnică. La fel stau lucrurile şi în ceea ce priveşte îndeplinirea angajamentelor luate în întrecerea socialistă pe acest an. Toate acestea constituie dovada certă că şi sarcinile anuale vor fi realizate cu succes, deşi unele probleme greu de rezolvat se menţin. Mă refer la greutăţile pe care aprovizionarea cu fire din afară încă le întîmpină, la lipsa unor accesorii importante — în special suveici, — la lipsa mijloacelor de transport. Se depun însă eforturi pentru depăşirea acestor greutăţi, atît de către noi, cît şi de către recent înfiinţata Centrală a industriei inului şi cînepei din Bucureşti, de care aparţinem. RED : Perioada rămasă din 1971 este hotărâtoare şi pentru pregătirea unei racordări optime cu sarcinile anului viitor. Ce se Pregătirea producţiei anului 1972 întreprinde la „Textila*. In acest sens ? I. LUPU : Intrarea noastră In Centrala industrială de care aminteam, a rezolvat unele probleme, dar a ridicat şi altele, noi. Pentru a le putea rezolva, trebuie, mai întîi, să dispunem de o corectă organizare a producţiei şi a muncii. Tocmai de aceea, în prezent se lucrează la elaborarea unei noi organigrame, cu 4 servicii funcţionale, care vor avea sarcini bine precizate, răspunderi concrete. Cred că noua organizare va constitui o bună bază de atacare a sarcinilor anului viitor, sarcini cu mult sporiri faţă de cele actuale. De asemenea, căutăm încă de pe acum să înlăturăm unele lipsuri deja semnalate, în special cele ţinind de aprovizionare. Sunt convins că dacă s-ar fi lucrat mai atent, n-am fi avut de întîmpinat greutăţile amintite, iar realizările noastre ar fi fost mai mari. RED. : Ce măsuri aveţi în vedere pentru folosirea acelor rezerve interne cunoscute, dar încă nevalorificate şi care pot contribui la amplificarea rezultatelor de pînă acum ? I. LUPU : O atenţie deosebită vom acorda în perioada rămasă din 1971, dar mai ales în anul viitor, reducerii întreruperilor neprogramate, eliminării absenţelor nemotivate şi a învoirilor, direcţie în care mai sunt destule de de făcut. Vom acţiona şi în sensul măririi coeficientului de schimburi la utilajele auxiliare, în prezent încă insuficient folosite, cu toate posibilităţile existente. O problemă importantă asupra căreia — din păcate — ne-am oprit prea puţin pînă acum, dar care va fi tratată cu toată atenţia în anul viitor, este ridicarea gradului de calificare a oamenilor noştri, policalificarea lor — ca o cerinţă a industriei textile moderne. Continuînd şirul măsurilor prevăzute pen- Interviu consemnat de C. PALADUTA (continuare in pag. a 2-a) La concursurile muzicale internaţionale România, pe locul III în lume Soprana Horiana Brănişteanu, solistă, a cunoscutului ansamblu folcloric „Rapsodia Română”, a obţinut premiul II la concursul muzical internaţional „Francisco Vinas” de la Barcelona. Noua laureată a acestei importante manifestări muzicale este la al doilea succes al său. Tot anul acesta, ea a fost distinsă cu premiul I la concursul de canto de la Hertogenbosch (Olanda). Anul 1971 a adus şcolii muzicale româneşti ,noi lauri. La prestigioasele concursuri internaţionale de la Geneva, Toulouse, Barcelona, Wenders, Rio de Janeiro, Hertogenbosch, Köln, 14 tineri români — studenţi sau proaspeţi absolvenţi ai conservatoarelor, solişti ai unor teatre lirice sau ansambluri corale — s-au făcut remarcaţi, obţinînd diferite distincţii. Sopranele Magdalena, Cononovici şi Maria Slătinaru, violoniştii Mariana Sîrbu, Angela Gavrilă şi Andrei Ágoston, baritonii Eduard Tumagenian şi Lucian Marinescu, balerinul Gheorghe Căciuleanu, oboistul Radu Chişu se numără printre laureaţi. Intr-un tabel publicat de Federaţia concursurilor muzicale internaţionale, în clasamentul celor 33 de ţări participante la concursurile internaţionale de interpretare din anul trecut, România se situează pe locul III cu 15 premii, după Uniunea Sovietică şi Franţa. (Agerpres) în pagina a 3-a La Fabrica «Ţesătura» O muncă politică concretă, eficientă in sprijinul producţiei I In pagina a 4-a ! ■ Lucrările Adunării Generale a O.N.U. COMENTARIU EXTERN în căutarea soluţiei miraculoase i STAGIARUL ESTE INGINER ŞI NU UN SIMPLU PRACTICANT înainte de a primi mandatul de specialişti, absolvenţii din instituţiile de învăţămînt superior trebuie să efectueze un stagiu de acomodare pentru cunoaşterea mai profundă a întreprinderilor şi a problemelor de care vor trebui să se ocupe în viitor. Cum este concepută această perioadă de stagiu de către conducerile întreprinderilor, de colectivele unde sunt repartizaţi stagiarii, chiar de către tinerii specialişti în cauză, am căutat să aflăm din discuţiile cu cîţiva ingineri ieșeni. Din cite cunosc, stagiatura este privită diferenţiat de la o întreprindere la alta, de la un colectiv de muncă la altul - ne spune Ing. Traian Tomm, de la Trustul de construcţii. In unele întreprinderi, stagiarii sunt lăsaţi să „fure” meseria, nu li se dau lucrări concrete de efectuat pe măsura capacităţii lor. - Cu dumneavoastră se intîmplă acelaşi lucru ? - Chiar din prima zi mi s-au încredinţat probleme pe care trebuia să le rezolv singur, uneori fără să primesc prea multe indicaţii. Intr-o noapte, de exemplu, am rămas singur la punctul de lucru, trebuind să asigur şi aprovizionarea cu materiale, să repartizez cît mai judicios muncitorii în funcţie de urgenţe, să urmăresc şi respectarea normelor tehnice. Am considerat atunci că am făcut primul pas spre adevărata inginerie. Dacă se întîmpla acest lucru in timpul practicii studenţeşti, acum m-aş putea numi cu adevărat inginer. Una e să urmăreşti ce fac alţii şî alta să ştii că ai răspundere, că trebuie să-ţi frămînţi creierii înainte de a lua o hotărîre. Se mai intîmplă uneori ca inginerii stagiari să fie ţinuţi departe de problemele de producţie, s-o facă pe observatorii, aşa cum este cazul lui Mircea Ştefănescu de la Uzîna metalurgică. Deşi a lucrat înainte şi în timpul facultăţii în uzină, după absolvire a devenit stagiar dar, în postura de ... observator. Cîteodată mă plictisesc plimbîndu-mă prin uzină, cu mîinile la spate, fără să mi se încredinţeze vreo problemă pe care aş putea-o duce la capăt. Cred că fiecare absolvent ajuns in producţie doreşte, mărturisit sau nu, să se afirme, să facă dovada capacităţii sale, să-şi fructifice cunoştinţele pe care le-a înmagazinat în anii studenţiei. Altfel, ajunge să se blazeze înainte de a se afirma. De ce nu cereţi să vi se dea lucrări spre rezolvare pe măsura capacităţii şi pregătirii dv. ? - Inginerul stagiar nu are dreptul să deţină munci de conducere şi răspundere şi cred că aici s-ar cuveni cîteva modificări. Pentru cei care au lucrat în producţie, care au o calificare tehnică, nu mai este necesară perioada de stagiu, sau cel puţin să fie mai scurtă. Aceasta cu atât mai mult cu cît studenţii efectuează practicică productivă şi în cursul anilor de studii. -in integrarea tinărului specialist în producţie, folosirea capacităţii sale tehnicointelectuale, un rol important îl are colectivul din care face parte, este de părere Dan Răileanu, de la aceeaşi ursură. Sunt probleme pe care un tiner iniriner le poate rezolva cu uşurinţă, dar din teama d© a nu greşi şi pentru că tînărul respectiv nu a fost verificat în muncă, şeful de secţie îl ţine pe post de „asistent" sau îl trimite după mărunţişuri. in acest fel, scade interesul specialistului începător pentru pregătirea sa continuă, pentru problemele tehnice majore. Sigur că este necesară o perioadă de acomodare, dar in nici un caz nu trebuie concepută ca una de asistenţă şi observare de la distanţă. Problema stagiaturii ridică şi un alt aspect, ne spune ing. Constantin Sapariue, şeful serviciului mecano-energetic de la Fabrica de mobilă. In serviciul nostru avem doi stagiari, încadraţi pe post de ingineri. Avem de rezolvat o sumedenie de probleme şi unui stagiar nu-i putem încredinţa munci de răs- C. LiffPEJ (continuare în pag. a 2-a) BRIGADA REDACŢIEI LA DRUM coarnele CAPREI: Iniţiative valoroase, dar şi datorii uitate In comuna Coarnele Caprei, ca în toate celelalte comune din judeţul nostru, se resimte cu putere suflul vremurilor noi. Ca mărturie la această afirmaţie stau cooperativa agricolă în plină ascensiune economică, numeroasele construcţii de interes obştesc, electrificarea şi permanenta ei extindere în toate satele comunei, dispensarul medico-sanitar spaţios şi bine utilat, şcolile generale în care sunt instruiţi sute şi sute de copii ai ţăranilor cooperatori. Brigada noastră nu se opreşte însă la aceste vădite semne ale progresului, ci la unele detalii cotidiene considerate de unii drept mărunte, dar care, în realitate,ocupă locuri importante în viaţa locuitorilor comunei. Muncile agricole în cîmp fiind practic terminate, cu rezultate economice bune pentru C.A.P., am căutat să aflăm cum a fost organizată activitatea pentru satisfacerea nevoilor spirituale ale locuitorilor comunei în perioada sezonului rece. Dintre obiectivele stabilite de către comitetul comunal de partid, am reţinut preocuparea pentru ridicarea conţinutului adunărilor de partid care s-a concretizat prin îmbunătăţirea conţinutului ordinii de zi, a materialelor dezbătute prin abordarea în paralel cu: problemele economice a unor teme privind comportarea în muncă, în familie şi societate, aplicarea în viaţă a hotărîrilor de partid şi de stat, păstrarea avutului obştesc etc. Au fost mai cuprinzător organizate şi şi-au început activitatea cercurile de învăţămînt ideologic. A fost îmbunătăţită munca de popularizare a documentelor de partid şi de stat, acea a colectivelor de agitatori, reorganizată agitaţia vizuală, ca şi activitatea gazetelor de perete. Unele iniţiative bune au fost luate şi în direcţia activităţii culturale de masă. Factorii de răspundere din comună asigură desfăşurarea în cadrul căminului cultural a unor expuneri pe diverse teme, urmate de programe artistice, manifestări interesante cu cartea şi filmul, concursuri, „foi ale tineretului“, reuniuni distractive, cercuri artistice etc. Dar în acest sector sunt încă serioase rămîneri în urmă. Deşi a fost stabilit de mult, nu s-a trecut încă la reorganizarea consiliului de conducere al căminului cultural. Formaţia de dansuri, corul, brigada artistică, fruntaşe în alţi ani la diferite competiţii, acum abia se pregătesc pentru reînceperea repetiţiilor. Nu au fost create nici toate condiţiile materiale corespunzătoare. O problemă ignorată este aceea a pătrunderii presei. Biroul oficiului, poştal se află instalat în bucătăria de vară a factorului poştal C. Boroda, care primeşte pe solicitanţii serviciilor sale printre orătănii, pentru că încăperea respectivă serveşte şi ca loc de preparare a hranei acestora. — Nu pot să mă ocup de difuzarea presei — spunea dînsul pentru că nu pot pleca aproape de loc de aici, avînd de făcut diferite operaţii. Dar nici comitetul comunal de partid nu s-a ocupat de organizarea difuzării presei, şi ca rezultat, la cei 5 600 de locuitori pătrund doar 180 ziare şi 115 reviste. A îngheţat spiritul gospodăresc Activitatea cooperativei de consum din Coarnele Caprei nu trebuie privită numai din unghiul îndeplinirii sarcinilor de plan, ci şi, prin felul cum se asigură aprovizionarea populaţiei, gospodărirea unităţilor, prestările de servicii cetăţeneşti. Unităţile din această comună ţin de cooperativa de consum Belceşti — al cărui preşedinte este tov. Dumitru Atomulesei. Şi cum toate bunurile repartizate sînt pe mîna lui, aplică „procedeul“ întîi mie — grosul, apoi ţie — ce rămîne. In magazinele din Coarnele Caprei lipsesc multe, dar mai ales cizme bărbăteşti de cauciuc, costume de mărimea 46—48 pentru femei, sibir imprimat, bocanci sau ghetuţe nr. 23—26 pentru copii, pantofi bărbăteşti de orice mărime. Lipsesc produsele acestea din depozitele ieşene ? Nu lipsesc. Atunci ce face merceologul Gheorghe Stoleru şi cum îşi justifică el salariul ? Cîteva minute ne îndreptăm atenţia şi spre aspectul gospodăresc al unităţilor. In ziua vizitei noastre, în toate magazinele de desfacere şi în depozit găsim cea mai desăvîrşită... dezordine. Pretutindeni, mărfurile stau vraişte, laolaltă cu ambalajele. Pe gestionara Maria Roşea o găsim în cofetăria nu de mult înfiinţată, cu căciulită pe cap şi suflînd în pumni de frig. In cofetărie este mai rece ca afară. Frig Al. SEVERIN I. BURGHELEA (continuare în pag. a 3-a) Moderna ţesătorie de mătase .Victoria“ din Iaşi. Foto: G. FAUL