Flacăra Iaşului, decembrie 1971 (Anul 27, nr. 7839-7864)

1971-12-04 / nr. 7842

ANUL XXVII, Nr. 7842 SIMBÄTA 4­0­CI MORII 1971 « PACINI JO DANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Una­rta importantei« întreprin­deri constructoare de maşini, nu numai ale Braşovului, dar şi ale ţării, Uzina de autocamioane, a săr­bătorit ieri, 3 decembrie, jubileul unei jumătăţi de secol de prodigi­oasă existenţă. Cu prilejul festivită­ţii, miile de muncitori, ingineri şi tehnicieni au avut bucuria de a-l avea din nou în mijlocul lor pe to­varăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia. Moment fericit pentru harnicul colectiv de aici de a-şi exprima sen­timentele de dragoste şi preţuire faţă de conducătorul partidului şi statului, de­ a raporta succesele do­­bindite în înfăptuirea sarcinilor cincinalului denumit pe bună drep­tate cincinalul construcţiilor de ma­şini. Aniversarea a prilejuit totodată un bilanţ al etapei parcurse de la înfiinţare şi pina astăzi al marilor înfăptuiri obţinute sub conducerea partidului In anii socialismului. In vizita la Braşov, secretarul ge­neral al partidului a fost Însoţit de tovarăşii : Ion Gheorghe Maurer, Maxim Berghianu şi Dumitru Po­­pescu. , La sărbătoarea constructorilor de autocamioane iau parte numeroşi foşti muncitori, ingineri şi tehnici­eni al uzinei, astăzi pensionari, sau cărora la decursul anilor le-au fost încredinţate munci de răspundere în activul da partid şi de stat, mun­citori şi tehnicieni de la uzinele de tractoare, de la Metrom, de la alte mari întreprinderi de renume din centrul industrial Braşov, aniversa­rea întreprinderii fiind o sfirbătoa­­■“Vr a tuturor "braşovenilor, a Întregii ramuri a construcţiilor de maşini, încă de la intrarea In judeţ, unde tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi oaspeţi sunt salutaţi de tovarăşul Constantin Drăgan, membru al Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului Jude­ţean­ Braşov al P.C.R., de alţi re­prezentanţi al organelor locale de partid şi de stat, au venit în intim­­pinare un mare număr de oameni ai muncii. Toţi cei prezenţi fac oas­peţilor o primire deosebit de căl­duroasă. Se ovaţionează îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul general, pentru prosperitatea patriei noastre scum­pe — Republica Socialistă România. Pină la porţile uzinei sărbătorite — la Predeal, la Timiş, la Driste —, mulţimea salută cu bucurie trecerea coloanei oficiale. La intrarea în întreprindere, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conductori de partid şi de stat sunt intîmpinaţi de Ioan Avram, minis­trul industriei construcţiilor de ma­şini, Constantin Cîrţînă, prim-secre­tar al Comitetului municipal Braşov al P.C.R., ing. Gheorghe Trică, di­rectorul general al centralei indus­triale de autocamioane şi trac­toare, director general al uzinei, Pavel Ştefan, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R., de reprezentanţi ai conducerii întreprinderii şi un mare număr de muncitori, tehnici­eni şi ingineri. Populaţia muncitoa­re a uzinei ovaţionează îndelung, aplaudă, scandează „Ceauşescu — P.C.R.“. Tineri în salopete albastre înconjoară cu dragoste pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi oaspeţi , un grup de fete înmînează buchete de flori. Buchete de flori oferă şi pionierii, viitorii muncitori, tehnicieni, ingineri ai industriei bra­şovene. Creată in 1921 sub denumirea de Fabrica românească de locomotive şi vagoane, actuala unitate indus­trială pentru producţia de autoca­mioane s-a făcut cunoscută îndeo­sebi în ultimul sfert de veac, cîşti­­gîndu-şi un binemeritat renume nu numai în ţară, dar şi peste hotare, autocamioanele purtînd marca uzi­nelor braşovene fiind cunoscute în numeroase ţări ale lumii. Secretarul general al partidului, ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt invitaţi să ia cunoştinţă de cîteva din înfăptuirile importante ale întreprinderii. In faţa unei machete, a unor gra­fice, inginerul Gheorghe Trică dă ample explicaţii cu privire la sta­diul actual al întreprinderii, per­spectivele ei de dezvoltare. In actualul cincinal, prin extin­derea capacităţilor de producţie, prin asimilarea de produse noi, Uzina de autocamioane — Braşov îşi va dubla aproape volumul pro­ducţiei. Se va dubla, de asemenea, volumul producţiei destinate expor­tului. La finele cincinalului, pro­­ducînd în serie mare anumite tipuri de motoare Diesel, uzina va atinge un înalt grad de specializare și in-I tegrare. (continuare in pag. a 2-a) în prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu s-a sărbătorit ieri jubileul de 50 de ani de existenţă a Uzinei de autocamioane din Braşov Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Dragi tovarăşi,­ ­Este o deosebită plăcere pentru mine, pentru tovarăşul Maurer şi pentru cei­lalţi tovarăşi de a lua parte la aniversa­rea împlinirii a 50 de ani de la înfiin­ţarea uzinei — eveniment important din istoria întreprinderii dumneavoastră, a minunatului ei colectiv. Doresc să vă a­­dresez, cu acest­­prilej, dumneavoastră, tu­turor muncitorilor, tehnicienilor și ingi­nerilor, un salut călduros din partea Co­mitetului Central al partidului, a Consi­liului de Stat, a Consiliului de Miniştri, la care adaug salutul meu personal. (Aplauze puternice, prelungite). In cei 50 de ani de existență, uzina dumneavoastră a parcurs un drum lung, devenind astăzi una din cele mai puter­nice uzine constructoare de maşini din România, cu un colectiv de peste 15 000 de salariaţi. După cum cunoaşteţi, în a­­ceastă perioadă în uzină s-au produs multe maşini şi utilaje. Mica expoziţie pe care am văzut-o astăzi reaminteşte tot ceea ce întreprinderea a produs mai im­portant în anii de cînd a fost creată , se arată cum a crescut, cum s-a dezvoltat acest minunat colectiv de oameni ai mun­cii cu o înaltă calificare pînă la realizarea autocamionului românesc de astăzi, ce se bucură de o bună apreciere, atît în ţară, cît şi în străinătate. (Aplauze prelungite). Vizitînd unele sectoare noi ale uzinei mi-a făcut o deosebită plăcere să constat că se introduce cu fermitate tehnica a­­vansată, mecanizarea, automatizarea pro­ceselor de producţie, ceea ce contribuie mult la ridicarea nivelului general al pro­ducţiei, la îmbunătăţirea continuă a ca­lităţii camionului românesc. Dacă am compara cum arăta uzina cu trei-patru ani în urmă şi cum arată astăzi, am pu­tea spune că ea a suferit transformări radicale în această direcţie. Desigur, nu s-ar putea afirma că nu mai este nimic de făcut , dar rezultatele obţinute în ultimii doi-trei ani pe acest drum al mo­dernizării uzinei dovedesc că avem aici un colectiv puternic în stare să rezolve orice problemă de ordin tehnic. De aceea, aş dori să exprim convingerea mea, a conducerii de partid, că în următorii doi-trei ani uzina de camioane va deveni una din cele mai moderne întreprinderi de construcţii de maşini din România. Vă urez din toată inima să atingeţi acest nivel în cel mai scurt timp. (Aplauze puternice, urale). Aţi obţinut an de an rezultate de sea­mă în îndeplinirea sarcinilor de plan. Cincinalul trecut l-aţi realizat în bune condiţiuni, iar planul pe anul acesta — primul an al actualului cincinal în care uzina dumneavoastră urmează să produ­că un nou camion modern — de aseme­nea se realizează şi chiar se depăşeşte cu un anumit procent. înţeleg că uzina este în transformare, că are loc, o dată cu a­­sigurarea producţiei, şi dezvoltarea şi do­tarea ei, de aceea consider că rezultatele pe acest prim an al cincinalului sunt bune, cu toate că ele nu sunt încă pe măsura a­­cestui puternic colectiv. Am convingerea că în următorii patru ani ai cincinalului veţi obţine asemenea rezultate încît, la sfîrşitul anului 1975, prevederea înscrisă în plan, de a ajunge la circa 38 000 de camioane, să o depăşiţi cu cel puţin cî­­teva mii de camioane. Există toate posibilităţile pentru aceasta, iar construc­ţiile pe care le realizaţi acum vor permi­te să se producă mult mai mult decît este prevăzut în plan. De aceea, felicit fendu-vă pentru rezulta­tele bune obţinute pînă acum, pentru rea­lizarea cu succes a sarcinilor din primul an al cincinalului, vă urez, totodată, să încheiaţi cincinalul actual cu realizări mult mai mari. (Aplauze puternice). Pe toţi ne bucură faptul că acest co­lectiv închegat, de înaltă calificare, des­făşoară o activitate cu rezultate bune, că în toate domeniile de activitate — al pro­ducţiei, productivităţii muncii, al calită­ţii — obţine an de an realizări tot mai însemnate. Dar, — deşi sîntem la o săr­bătoare şi de obicei cu asemenea pri­lejuri se spun numai lucruri bune — nu am putea afirma că nu mai există, totuşi, o serie de deficienţe care trebuie înlătu­rate. Este necesar să se aibă în vedere ca în următorii ani să se aducă astfel de îmbunătăţiri producţiei uzinei încît auto­camionul românesc să poată concura cu oricare camion modern similar existent pe piaţa internaţională. Eu cred că sar­cina nu este prea grea, ţinînd seama de dotarea uzinei şi mai cu seamă de valoa­rea colectivului ei de muncitori, tehnici­eni şi ingineri în stare să răspundă în mod corespunzător cerinţelor progresului continuu al uzinei şi, prin aceasta, şi al economiei noastre naţionale. De aceea, este necesar ca întreg colectivul de cer­cetători, tehnologi, muncitori să acţione­ze în strînsă colaborare pentru a lichi­da rapid deficienţele care mai există şi pentru a ridica în continuare nivelul teh­nic al producţiei din uzina dumneavoas­tră. In al doilea rînd, doresc să arăt că s-au obţinut rezultate bune — mai cu seamă în ultimii doi ani — pe linia,autodotării. Aveţi, în această privinţă, un program bun pînă în 1975. Dar şi în legătură cu aceasta ar trebui să spunem că sînteţi de fapt abia la început, cu atît mai mult cu cît uzina dumneavoastră a produs la un moment dat şi maşini-unelte, deci are o experienţă în această direcţie; produ­cerea utilajelor necesare uzinei nu se poate realiza decît de colectivul uzinei. Iată de ce este necesar să se acorde mai multă atenţie dezvoltării sectorului de au­­todotare, creării de maşini-unelte, de ma­­şini-agregat nu numai pentru nevoile u­­zinei, ci şi pentru necesităţile altor în­treprinderi din România. Cu timpul — şi aş dori ca acest timp să nu fie prea în­depărtat — va trebui să participăm şi la export cu această producţie de înaltă tehnicitate, care este cea mai căutată, mai competitivă şi mai rentabilă pe pia­ţa internaţională. Consider că şi în a­­ceastă direcţie colectivul dumneavoastră este capabil să realizeze în scu­rt timp programul ce îi revine, chiar să-l depă­şească. Aş dori din toată inima să obţi­neţi pe acest drum realizări mult mai mari decît prevederile stabilite în plan. (Aplauze prelungite). Nu aş dori să vorbesc pe larg de pro­ductivitatea muncii, de economii, de re­ducerea consumurilor de metal şi de ma­teriale ; aceste probleme trebuie să ne preocupe zilnic. De aceasta depinde creş­terea producţiei cu un preţ de cost cît mai redus,, cu cheltuieli cit mai i­­ici, spo­rirea benefici­ilor,,întreprinderii, sporirea contribuţiei la arşivea viuistului naţio­nal, la crearea resurselor necesare pen­tru dezvoltarea în continuare a econo­miei şi pentru unifica străivălului de via­ţă al întregului nostru popor. In această privinţă, în uzina dumneavoastră sunt încă rezerve însemnate şi trebuie acţio­nat pentru punerea lor cît mai deplină in valoare. Cunoaşteţi că actualul plan cincinal cu­prinde sarcini mari de dezvoltare a eco­nomiei naţionale; producţia industrială urmează să crească într-un ritm anual de 11—12 la sută, iar cea a construc­ţiilor de maşini într-un ritm mai înalt Noi am numit actualul cincinal ,cincina­lul construcţiilor de maşini", pentru că Intr-adevăr dorim ca în 1975 construcţia de maşini din România să se ridice la un asemenea nivel, atît din punct de vedere cantitativ, cît mai cu seamă ca­litativ, încît să poată fi competitivă cu orice producţie similară din orice ţară a lumii. Numai pe această cale industria noastră constructoare de maşini îşi va putea îndeplini marele său rol în înzes­trarea şi dotarea economiei naţionale, în asigurarea dezvoltării ei în ritm susţi­nut, corespunzător cerinţelor revoluţiei tehnico-ştiinţifice mondiale. In cadrul acestui program se înscriu şi sarcinile uzinei dumneavoastră. In în­treaga economie avem rezultate bune. Anul acesta, sarcinile de plan pe econo­mie sunt depăşite cu aproape două pro­cente ; realizările uzinei dumneavoastră sunt însă sub această cifră de depăşire. Aşa cum am spus, sper că în următorii patru ani veţi reuşi să vă ridicaţi cel puţin la nivelul depăşirii pe ţară, deşi posibilităţile uzinei dumneavoastră sunt mai mari. Rezultatele economice generale dovedesc că am început noul plan in con­­diţiuni bune, ceea ce exprimă atît rea­lismul planului cincinal, cît şi posibili­tăţile industriei noastre, ale muncitorilor şi tuturor oamenilor muncii din Româ­nia, de a asigura înfăptuirea cu succes a programului elaborat de Congresul al X-lea — program care prevede făurirea societăţii socialiste multilateral dezvolta­te in patria noastră, ridicarea bunăstării şi fericirii întregului popor. (Aplauze pre­lungite, urale). Cunoaşteţi prevederile din acest cinci­nal, precum şi măsurile ce se au în ve­dere pentru ridicarea bunăstării clasei muncitoare, a întregului nostru popor. După cum ştiţi, încă din toamna aces­tui an, s-a trecut la realizarea măsurilor privind creşterea alocaţiilor pentru copii. Urmează ca, In anul viitor, să trecem la majorarea salariilor — a celor mici, In primul rind — In conformitate cu preve­derile cincinalului, la sporirea pensiilor şi, în continuare, să asigurăm ca, pînă la sfîrşitul cincinalului, salariul real să crească cu circa 20 la sută. Sunt prevă­zute, de asemenea, măsuri privind îm­bunătăţirea producţiei bunurilor de con­sum în vederea satisfacerii în condiţiuni tot mai bune a nevoilor întregului popor. Se are în vedere realizarea unui volum sporit de locuinţe pentru a asigura sa­tisfacerea cerinţelor şi îmbunătăţirea con­diţiilor de locuit; numai in oraşe vom construi peste 500.000 de apartamente. Totodată, se vor lua o serie de măsuri de reducere a unor preţuri — pe baza scăderii preţurilor de cost. După cum ştiţi, acum cîteva zile Comitetul Execu­tiv a luat hotărîrea de a se reduce cu 18—20 la sută preţurile aparatelor de radio şi televizoarelor, ceea ce înseam­nă, la nivelul anului viitor, o economie pentru populaţie de circa 360—370 mili­oane de lei , aceasta, va influenţa pozi­tiv asupra bugetului familiilor. Toate aceste măsuri de îmbunătăţire continuă a condiţiilor de muncă şi de viaţă, de ridicare a nivelului de trai material şi spiritual al poporului consti­tuie obiectivul principal al politicii parti­dului nostru, esenţa făuririi socialismu­lui, a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, care pune în centrul aten­ţiei omul, bunăstarea şi fericirea lui. (Aplauze prelungite, urale). Ştim că mai avem mult de făcut, că mai sunt şi o serie de lipsuri, că se mai comp lin şir de greşeli. Ne străduim să lichidam greşelile, să înlăturăm neajun­surile, să facem ca activitatea noastră de construcţie socialistă să se desfăşoare In toata domeniile In condiţiuni cît mai bu­ne. Aceasta presupune participarea tot mai largă a maselor populare — şi în­ primul rind a clasei muncitoare — la conducerea întregii activităţi economico­­sociale. De altfel acesta este sensul măsu­rilor adoptate încă de Conferinţa Naţio­nală a partidului din 1967, cu privire la perfecţionarea conducerii şi planifi­cării economiei naţionale. Am luat un şir de măsuri In această direcţie, am for­mat organele de conducere colectivă, la care participă nemijlocit reprezentanţii muncitorilor, am ridicat rolul adunări­lor generale ca organe de dezbatere a­le problemelor conducerii economice.­­Dorim ca In următorii ani să intensificăm­ parti­ciparea clasei noastre muncitoare, a tu­turor oamenilor muncii la conducerea întregii activităţi economice, sociale şi politice. Numai In măsura în care fie­care om al muncii participă cu deplină răspundere şi conştiinţă la soluţionarea tuturor problemelor, putem asigura mersul nostru înainte, făurirea societăţii socialiste. Participarea conştientă a în­tregului popor la această operă, la con­ducerea destinelor ţării, la făurirea pro­priei sale istorii, este pînă la urmă esen­ţa însăşi a democraţiei socialiste reale. (Aplauze prelungite). Fără îndoială că făurirea unei opere atît de vaste — care presupune dezvol­tarea rapidă a economiei, ştiinţei, cul­turii, învăţămîntului — cere în acelaşi timp o activitate intensă de lichidare a unor mentalităţi înapoiate, a unor stări de lucruri vechi. Uzinele, după cum ve­deţi, am reuşit să le construim uşor; ridicăm acum, în doi-trei ani de zile, uzine dotate cu tehnica cea mai avansa­tă. Dar se impune ca în acelaşi ritm să transformăm şi omul, care să fie în stare să stăpînească tehnica nouă, să o şi pro­ducă şi, în acelaşi timp, să gîndească într-un spirit nou. Este de înţeles, deci, că trebuie să fim mai exigenţi, mai in­transigenţi faţă de cei care mai comit abateri, în primul rind faţă de cei care au atitudini de neglijare a avutului obştesc. In fond, aceste uzine sunt pro­prietatea clasei muncitoare. In mod con­cret dumneavoastră sînteţi proprietarii uzinei; ca parte a clasei muncitoare, aveţi In stăpînire o parte a avuţiei naţionale şi este în interesul atît al dumneavoas­tră, al familiilor dumneavoastră, al cla­sei muncitoare şi întregului popor, ca această avuţie să fie gospodărită cît mai bine. Nu e un secret că mai sînt unii oameni care nu au în această privinţă a­­ti­tud­ine corespunzătoare. Este necesar să dezvoltăm o atitudine conştientă, de gri­jă, de preocupare permanentă, pentru buna gospodărire a avuţiei naţionale — condiţie elementară, fără de care nu se poate concepe progresul ţării, ridicarea bunăstării naţiunii noastre socialiste. Mai sînt şi alte mentalităţi, alte neajunsuri, dar nu aş dori să vorbesc acum de ele. Ţin numai să menţionez că hotărîrile Ple­narei Comitetului Central de la începutul lunii noiembrie a acestui an au tocmai menirea de a ajuta la transformarea o­­mului, la ridicarea nivelului conştiinţei lui socialiste, a răspunderii lui sociale, astfel ca fiecare să înţeleagă că la locul său de muncă răspunde, atît pentru acti­vitatea lui, cît şi pentru cea a întregului colectiv, pentru desfăşurarea bunei activi­tăţi în întreaga ţară. Fericirea generală este strîns legată de fericirea fiecăruia, iar fericirea fiecăruia în parte, a fiecărei familii nu se poate realiza decît o dată cu fericirea şi bunăstarea întregului popor. (Aplauze puternice, prelungite). Aţi auzit vorbindu-se aici de condiţiile grele din trecut. Fără îndoială, condiţiile de atunci nu pot fi comparate cu cele de astăzi, dar, ceea ce am realizat şi ne pro­punem să realizăm cere eforturi, cere în­vingerea multor greutăţi. In trecut, clasa muncitoare, sub conducerea comuniştilor, a dus lupte grele. Şi în uzina dumneavoas­tră a existat o puternică mişcare sindica­lă, o puternică organizaţie a partidului nostru comunist, care şi-a adus contribu­ţia la lupta generală împotriva vechii o­­rînduiri, la înfăptuirea actului istoric de la 23 August şi, în continuare, la trans­formarea socialistă a patriei. Astăzi, or­ganizaţia de partid a uzinelor dumnea­voastră numără 3.500 de membri de (continuare In pag. a 2-a) I I I I I I I I I I L In pagina a 6-a | ■ SESIUNEA O.N.U. I ■ Ședința ! Prezidiului U. C. I. | m cAMBODGIA Noi eşecuri ale | trupelor lomnoliste şi saigoneze | Imagine de la noua Bază de organizare centralizată a Trustului de construcţii industriale Iași, unde în prezent se continuă montarea unor moderne utilaje. C­reşterea substanţială a producţiei a­­gricole, vegetale şi animale, prevă­zută pentru acest cincinal, va per­mite dezvoltarea susţinută a in­dustriei alimentare, chemată să aducă un aport sporit la buna aprovi­zionare a populaţiei cu o gamă largă de produse de larg consum. Legea pen­tru adoptarea planului cincinal de dez­voltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe perioada 1971— 1975 pune, de altfel, sarcini de seamă şi în faţa industriei alimentare : produc­ţia de carne va spori, de la 511.000 de tone în 1971, la 880.000—952.000 de tone în 1975; cea de ulei comestibil va creşte, de la 288.500 de tone, la 400.000—429.000 de tone, iar cea de zahăr, de la 480.000 de tone, la 608.000—615.000 de tone. Chiar şi numai din aceste cîteva cifre, rezultă concludent că e vorba de o creştere deosebită a producţiei alimentare, para­lel cu diversificarea şi ridicarea calităţii acesteia, dinamică similară va cunoaşte şi producţia întreprinderilor cu profil alimentar din judeţul Iaşi, care după cum este ştiut au un rol foarte important în aprovizionarea populaţiei din judeţ. Dat fiind faptul că la Complexul industrial de morărit şi panificaţie şi întreprinderea „Spicul" ne-am referit cu prilejul prezentării in­dustriei locale, astăzi vom consemna cî­­teva dintre cele mai semnificative as­pecte referitoare la dezvoltarea în cin­cinal a Fabricii de ulei „Unirea“, între­prinderii de industrializare a laptelui, în­treprinderii pentru industria cărnii şi întreprinderii viei şi vinului a judeţului Iaşi. Astfel, cantitatea de ulei comesti­bil produsă în 1975 va­­ creşte, faţă de 1970, cu circa 20 la sută, cea de­­ lapte şi produse lactate cu 83 la sută, cea de carne şi produse din carne cu 110 la sută, iar la vin şi alte băuturi alcoolice creşterea va fi de 86 la sută. Iată clar că este vorba de mari sporuri de producţie, ceea ce va permite o continuă şi sub­stanţială îmbunătăţire a aprovizionării populaţiei. Caracteristic este faptul că, de regulă, cele mai mari creşteri sunt pre­văzute pentru primii ani ai cincinalului, un argument în plus privind grija parti­dului şi statului nostru pentru ca oame­nii muncii să găsească pe piaţă tot ce au nevoie şi în cantităţi suficiente. In plus, vor putea fi livrate cantităţi mari la export. Evident, acest lucru va fi po­sibil pe baza succeselor din agricultură, căreia i se creează condiţii materiale şi organizatorice tot mai bune. Gh. MIHALACHE (continuare în pag. a 5-a) 0 CINCINALUL 1971-1975 — o punte trainică spre viitor Industria alimentară ieşeană - mai aproape de exigenţele fiecărui consumator La Paşcani Expoziţie de grafică contemporană Muzeul de artă din Iaşi a organi­zat, de curînd, la Casa de cultură din Paşcani o ex­poziţie de grafică ieşeană contempo­rană. Sunt expuse circa 30 de lucrări (portrete, peisaje, scene de gen), a­parţinînd unor ar­tişti ieşeni ca Ion Petrovici, C. Aga­­fiţei, Dan Hatma­­nu, Victor Mihăi­­lescu-Craiu, Mihai Cămăruţ şi alţii. Expoziţia va fi deschisă pînă la sfîrşitul anului. În pagina a 3-a Puncte de vedere Teatrul liric poate fi deschis înnoirilor? .’.WAVA W.WA WrtWWJm W.V l CARNET IEŞEAN Pragul de sus Există la noi o zicală care arată că abia după ce omul s-a lovit cu capul de pragul de sus ll vede­ţi pe cel de jos. Şi nu o dată am avut ocazia cu toţii să ne convingem — din experienţa proprie sau a altora — cită înţelepciune cuprind cele citeva cuvinte. Cazul povestit de tov. Vasile Ma­nolache, secretarul comitetului de partid de la Ţesătoria de mătase „Victoria“, mi s-a părut deosebit de concludent în această direcţie. Des­pre ce este vorba ? Anul trecut, cu tot ajutorul dat de colectivul de muncă, două ţesătoare, Mariana Holdreac şi Elena Smntoader, nu se încadrau in eforturile generale pri­vind producţia. Dispunînd de o pre­gătire profesională superficială, nu căutau să se perfecţioneze,­­dădeau dovadă de lipsă de interes pentru calitatea produselor, de indisciplină. In aceste condiţii, plecarea din în­treprindere, la cererea colectivului, s-a impus ca ultima măsură care se putea lua. N-au protestat. Erau sigure că sunt persecutate, că în altă parte vor găsi mai multă înţelegere. Dar oriunde au mers, au găsit aceeaşi exigenţă, pe lingă faptul că se sim­ţeau stinghere în colective pe care nu le cunoşteau. Aşa se face că, lovindu-se cu capul de pragul de sus, l-au văzut şi pe cel de jos. Şi-au dat seama că in realitate co­lectivul nu le-a dorit decît binele. Şi au venit înapoi. Iar colectivul le-a primit, luînd in consideraţie angajamentul lor solemn. Ştiau oa­menii ce ştiau şi nu s-au înşelat. Căci astăzi cele două ţesătoare sînt parcă altele. Rezultatele tot mai bu­ne pe care le obţin in muncă le fac să aibă satisfacţii pe care nu le-au gustat înainte, să se bucure de sti­ma tuturor. Desigur, cazul nu este singular. Am mai văzut şi altele similare. Ar fi însă mai bine dacă fiecare ar vedea de la început pragurile. AR­DELEANU

Next