Flacăra Iaşului, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 7866-7889)

1972-01-04 / nr. 7866

Wl mm fr. 7866 MARII 4 IANUARIE 1079 arini UI BANI . Cuvintarea tovarăşului NICOLAE Cl­AUŞESCU rostită la posturile de radio şi cu prilejul Anului Nou Stimaţi tovarăşi şi prieteni, Cataţeni ai României socialiste, A devenit o tradiţie ca de Anul Nou să trecem în revistă munca pe care am desfăşurat-o, cu roadele şi bucuriile ei, înfi­­plinirile şi neajunsurile din anul încheiat şi, totodată, să scru­­ti­zăm viitorul cu hotărîrea de a trăi şi munci şi mai bine, de a­­ da viaţă altor şi altor năzuinţe de progres şi prosperitate.­­ Anul pe care îl vom încheia peste cîteva minute va rămîne­­ în istoria patriei ca anul în care am intrat într-o nouă etapă revoluţiei noastre economico-sociale — etapa făuririi societăţii I socialiste multilateral dezvoltate. Prevederile primului an al­ cincinalului 1971—1975 au fost îndeplinita şi depăşite. Producţia I industrială a continuat să se dezvolte în ritm înalt, cunoscînc­ă o puternică diversificare şi modernizare. Agricultura noastrăă, socialistă a dat anul acesta cea mai înaltă recoltă de cereale de Istoria ţării. Au fost luate noi măsuri pentru dezvoltarea învă­­ţămlntului, ştiinţei şi culturii , factori de seamă ai făuririi mi I civilizaţii socialiste în România. Dezvoltarea ascendentă a ec­oj nomiei noastre se reflectă sintetic în creşterea venitului naţiJ/, , nai — care în acest an este cu circa 12 la sută mai mare de trP în 1670 — ceea ce a permis trecerea la realizarea hotărîrilor Ce'.' J , gresului al X-lea privind ridicarea nivelului de trai mater şi cultural al întregului popor. Anul care a trecut s-a caracterizat printr-o intensă şi trr­laterală activitate de perfecţionare a relaţiilor socialiste de e­ducţie, a organizării societăţii. S-a amplificat şi s-a îmbunl­ta­t cadrul instituţional care permite participarea tot mai acti... maselor de muncitori, ţărani şi intelectuali la conducerea s­ri.­prinderilor şi instituţiilor, a întregii ţări. A fost adoptat­­­­ de noi legi menite să reglementeze mai bine normele de I« ale activităţii economice şi sociale, drepturile şi îndata­te oamenilor muncii în calitatea lor de producători şi prepori­ ai mijloacelor de producţie, de membri ai societăţii soci­t,ei să întărească ordinea şi legalitatea în întreaga noastră iiţei pu­­blică. Programul adoptat de plenara din 3­5 noiembrie)­ a trasat jaloanele ridicării nivelul­­ muncii ideologice, imi­tării cunoaşterii şi îmbunătăţirii educaţiei socialiste a r-Mr, - -• îi....... ...„. întreaga viaţă socială, deschizînd o perspectivă largă de|..fti­­cipare tot mai activă, conştientă, a întregului popor la fţea propriei sale istorii, a destinului său luminos. M Marile succese obţinute în realizarea grandiosului frlm elaborat­e de Congresul al X-lea constituie o nouă confrol, a justeţei politicii creatoare marxist-leniniste a Partiduluom­a­­nist Român — al cărui semicentenar glorios a fost fatorit anul acesta de întregul nostru popor l­a consecvenţeilapa­­cităţii cu care el îşi îndeplineşte rolul de forţă politiredu­­cătoare a societăţii, a tuturor domeniilor activităţii comice şi sociale. Aceste realizări sunt rodul muncii pline de om şi abnegaţie a clasei muncitoare, a ţărănimii şi intelectităţii, a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionali­ care traduc în viaţă cu fermitate politica partidului net cores­punzătoare intereselor vitale ale întregii naţiuni.­­­Acum, la sfîrşitul unui nou an de avîntată constige eco­nomică şi socială care a ridicat patria noastră pe noiipte de progres, adresez, în numele conducerii partidului şi falui ai meu personal, cele mai calde felicitări cetăţenilor Rejicii So­cialiste România. nu intrăm In noul an cu un program precis contur care des­chide orizonturi largi de muncă, de creaţie, de notificari în­făptuiri pe calea dezvoltării economice, sociale şiaturale a României, pe calea îmbunătăţirii condiţiilor de in­iateriale şi spirituale ale tuturor celor ce muncesc. Planul 1972 pre­vede continuarea în ritm înalt a industrializării, fairsificarea şi modernizarea şi mai accentuată a producţiei, Berea efi­cienţei economice, ridicarea calităţii produselor şi flirea pro­ductivităţii muncii. Se prevede, de asemenea, înirea bazei tehnico-materiale a agriculturii, îmbunătăţirea organirii muncii în vederea dezvoltării intensive a producţiei, întercial a zoo­tehniei. Va trebui să se intensifice participarea lă a oame­nilor muncii la gospodărirea avutului socialistic conducerea unităţilor economice şi a instituţiilor, la efortul din întărirea ordinii şi disciplinei în producţie. Va continua licitarea as­cendentă, pe toate planurile, a orînduirii noastre­ vor perfec­ţiona planificarea şi conducerea vieţii sociale,! vor afirma tot mai puternic principiile socialismului în întra societate, se vor lua noi măsuri pentru satisfacerea cerilor materiale şi spirituale ale maselor. Realizarea planului îrflui care vine va avea un rol hotărâtor pentru înfăptuirea d­ acces a între­gului cincinal, îndeplinirea prevederilor sale de din partea noastră, a tuturor, eforturi sporite, o înaltă ştiinţă revolu­ţionară, patriotică, un profund spirit de răsurere în reali­zarea sarcinilor ce ne revin fiecăruia în pcM, în locul de muncă pe care ni l-a încredinţat partidul, socirea. Dispunem de toate condiţiile necesare pentru a obţine în­­ul ce vine noi şi importante progrese în toate domeniile de Ivitate. Sunt pe deplin convins că bravul nostru popor, sub «.ducerea încer­cată a partidului comunist, va merge neabăinainte, va face ca anul 1972 să înscrie în cronica con­tempei»'. României noi şi mari victorii pe calea făuririi societăţii s’*.»te multilateral dezvoltate.­­ Dragi tovarăşi,­­ în anul 1971 s-au produs noi şi profuţ­chimbări în vie­ţa internaţională, în raportul de forţe mon ■ Politica imperia­listă de forţă şi dictat, de amestec în trei­­ interne ale altor poare, a suferit noi eşecuri. S-a afirmat cu tot mai multă giltere voinţa popoarelor de a deveni stăpîne pe propriile lor rogăţii naţionale, pe rodul muncii lor, de a-şi asigura dezvol­­tirea de sine stătătoare pe calea progresului material şi social. „ Anul care a trecut a adus noi confirmări justeţei politicii isarxist-feniniste promovate de partidul şi statul nostru pe ■trena internaţională, a înregistrat o nouă şi puternică afirmare li României în lupta pentru progres şi pace, a adus noi prieteni poporului român pe toate meridianele globului.­­ S-au dezvoltat şi adîncit colaborarea multilaterală şi prie­tenia noastră frăţească cu toate ţările socialiste. S-a întărit solidaritatea internaţională a partidului nostru cu celelalte detaşamente ale mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţio­nale. S-au intensificat contactele, schimburile şi convorbirile cu reprezentanţii mişcărilor de eliberare naţională, ai forţelor po­litice democratice şi progresiste de pretutindeni. Anul 1971 a marcat extinderea colaborării României cu toate ţările lunii , fără deosebire de orînduire socială, a conlucrării sale cu toate statele şi popoarele iubitoare de pace în efortul general pentru destindere, pentru însănătoşirea vieţii internaţionale. Am porni şi pornim neabătut în politica noastră externă de la premisa că cerinţa actuală vitală, fundamentală, a tuturor popoarelor, condiţia esenţială de care depinde salvgardarea păcii pe pâ­­mînt, este respectarea neştirbită a independenţei şi suverani­­tăţii naţionale a tuturor popoarelor, a dreptului lor de a trai liber, de a-şi organiza viaţa aşa cum o doresc, respectarea ega­­lităţii depline între naţiuni şi neamestecul în treburile inter­ne, eliminarea totală din relaţiile interstatale a folosirii forţei şi a ameninţării cu forţa. Fie ca anul 1972 să ducă la afirmarea şi mai fermă în viaţa internaţională a acestor principii, care constituie singura cale pentru instaurarea unor relaţii de cola­borare şi pace în întreaga lume ! Concluzia de bază care se desprinde şi la acest început de an este necesitatea intensificării eforturilor tuturor statelor — fie ele mari sau mici — pentru a apăra şi impune principiile dreptului şi legalităţii internaţionale, creşterea răspunderii ma­selor largi populare, a tuturor forţelor politice progresiste, a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a celorlalte organisme interna­­­ţionste în prom­ov,­­rea unor politici de colaborare pace între popoare. Unul din imperativele cele mai urgente care trebuie să prevaleze în politica tuturor statelor este stingerea focarelor de război, lichidarea conflictelor, a factorilor de încordare şi ani­mozitate. Să se oprească războiul dus de Statele Unite împotriva popoarelor din Indochina ; popoarele vietnamez, cambodgian şi laoţian să fie lăsate să-şi hotărască singure destinul ! Să se li­chideze conflictul din Orientul Apropiat pe baza rezoluţiei Con­siliului de Securitate din 1967 ! Mai mult ca oricînd este nece­sar să se facă totul pentru ca diferendele dintre state să se soluţioneze pe cale politică, paşnică, pentru a nu se ajunge la ciocniri militare armate, pentru a se evita războiul ! Un obiectiv de seamă căruia îi vom consacra şi în viitor efortul nostru este înfăptuirea dezarmării, eliberarea omenirii de coşmarul unui război termonuclear, reducerea uriaşelor chel­tuieli militare. Trăind în Europa şi avînd încă proaspătă în memorie expe­rienţa tristă a celor două războaie mondiale ale acestui secol, poporul nostru acordă un loc central în politica sa internaţio­nală înfăptuirii securităţii europene, organizării unei conferinţe general-europene, stabilirii unor relaţii de bună vecinătate şi convieţuire paşnică între toate popoarele acestui continent. In acest cadru, acordăm o atenţie permanentă dezvoltării colabo­rării fructuoase între toate ţările din Balcani, transformării acestei regiuni într-o zonă a păcii şi cooperării paşnice. Fie ca anul 1972 să ducă la consolidarea colaborării şi păcii în Euro­pa, punîndu-se bazele instaurării trainice a securităţii pe con­tinentul nostru ! Desigur, destinderea internaţională, dezvoltarea nestingheri­tă a colaborării între popoare necesită încă multe eforturi, multe strădanii, dar sîntem convinşi că forţele sociale şi politice anti­­imperialiste, de o amploare fără precedent în istorie, pot împie­dica politica imperialistă de agresiune şi dictat, pot asigura în­făptuirea aspiraţiilor de pace şi progres ale umanităţii. Româ­nia, partidul şi guvernul nostru sunt ferm hotărîte să desfăşoare şi în anul ce vine o intensă activitate pentru întărirea unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti, a forţe­lor antiimperialiste, să-şi aducă contribuţia la cauza colaborării, progresului şi păcii în lume. Stimaţi tovarăşi şi concetăţeni, Peste cîteva clipe va răsuna prima bătaie de orologiu a noului an. începem anul nou cu deplină încredere în forţele creatoare ale poporului nostru, în­capacitatea lui de a ridica, sub­ conducerea partidului, patria socialistă pe noi culmi de civilizaţie şi progres. Totodată, inaugurăm noul an cu convin­gerea că luptînd unite, popoarele vor şti să-şi apere existenţa, să salvgardeze pacea şi securitatea internaţională, să creeze condiţiile pentru făurirea unei lumi mai bune, mai drepte. Cu aceste gînduri, ridic paharul în sănătatea şi fericirea poporu­lui român ! Pentru pace şi colaborare internaţională ! Toastez pentru împlinirea celor mai nobile năzuinţe ale fie­căruia dintre dumneavoastră ! Vă urez tuturor un an nou, rodnic, plin de satisfacţii în activitatea socială şi în viaţa personală ! Multă sănătate şi fericire ! La mulţi ani, dragi prieteni şi tovarăşi ! Toate localităţile rurale reşedinţă de comună din judeţul Iaşi sunt racordate la sistemul energetic naţional Ultima zi a anu­lui 1971 a marcat un eveniment de­osebit pentru ju­deţul nostru. După cum ne informea­ză conducerea I.R.E. Iaşi, colectivul de muncă al Şantieru­lui de construcţii­­montaj din cadrul întreprin­derii a pus în funcţiune linia 20 Frenciuei — Ipatele şi reţele­le de distribuţie din satul Ipatele. Prin aceste lucrări ultima reşedinţă de comună din jude­ţul Iaşi a fost ra­cordată la sistemul energetic naţional. S-au evidenţiat maistrul Ioan Lea­­hu şi echipele con­duse de Nicolae Miu şi Miţiăi A­­ghion. Noua construcţie care­­ tornac din Iaşi. Centr­ul , teritori In pagina a 4-a 50 de ani­ de la intemeierea Partidului Comunist din Chile Adunarea festivă de la Santiago de Chile COMENTARIU EXTERN Trupele britanice părăsesc Malta Primele succese ale anului Uzina de fibre sintetice Chimiştii de la Uzina de fibre sintetice Iaşi, ale că­rei instalaţii au funcţio­nat neîntrerupt şi în pe­rioada 1—3 ianuarie, au consemnat primele depă­şiri de plan din 1972 , în numai 3 zile s-a obţinut o producţie suplimentară de circa 2 100 kg de fibre şi fire poliesterice. Con­comitent, grija pentru o­­norarea contractelor cu beneficiarii s-a concreti­zat în livrarea la export a 41 tone de fibră polies­­terică. Aşadar, nu numai foc continuu, ci şi succese continue, onorate pentru colectivul acestei mari u­­nităţi industriale. Fabrica de ulei vii Fabricii de uleiuri ve­getale „Unirea“ Iaşi un start bun în realizarea sarcinilor celui de al doi­lea an al cincinalului. Du­pă cum ne informa ieri ing. Gherasim Crusos, di­rectorul unităţii, în pri­mele 48 de ore din 1972 au fost extrase, suplimen­tar, 2,5 tone de ulei. S-au evidenţiat, în special, lu­crătorii de la decojitorie, prese, rafinare, electroliză şi hidrogenare din secto­rul uleiuri brute. Uzina metalurgică La această unitate in­dustrială, instalaţiile ce compun diversele linii de fabricaţie au fost oprite numai pentru 24 de ore. Pe 2 ianuarie, metalurgiş­­tii ieșeni au fost prezenţi la datorie, realizînd pri­mele 200 de tone de ţevi sudate şi profile îndoite. S-a lucrat foarte bine, sarcinile de producţie pe schimburi fiind depăşite. In acelaşi timp, activi­tatea lucrătorilor de la desfacere a fost neîntre­ruptă , livrîndu-se unor beneficiari interni circa 800 tone de ţevi şi pro­file, utile acestora din primele zile de producţie ale anului 1972. Fabrica de antibiotice Şi colectivul Fabricii de antibiotice, ne anunţă B. Kaufman, şeful serviciului plan, a debutat în 1972 cu rezultate promiţătoa­re. Producţia suplimenta­ră realizată în zilele de 1—3 ianuarie, valorează circa 100 000 de lei şi se compune din 20 kg tetm­­­oic­ină-bază şi 10 MUI penicilină G. Cele mai bune rezultate au fost ob­ţinute în sectoarele de fermentaţie şi extracţie ale secţiei I şi în sectorul de extracţie al secţiei a II-a. Primele semnat şi 3 zile au în­­pentru lucrăto- GARNET IEŞEAN Start 72 Iată-ne ajunşi la cota lui ’72. Şi după datini moştenite din străbuni am cinstit cum se cuvine împlini­rile anului ce a trecut. Un an cu rod îmbelşugat va rămîne pentru noi toţi — 1971 — la cronica ma­rilor înfăptuiri socialiste. Ne-am străduit, şi am reuşit, să demarăm pe cit de curajos, pe atît de bine. Am obţinut producţii peste preve­deri, am redus cheltuielile mate­riale mai mult decit ne propuse­sem, beneficiile au sporit substan­ţial. Pe scurt, eficienţa muncii noastre a atins niveluri superioa­re. Avem deci motive şi, bineînţe­les, toate condiţiile pentru ca anul ’72 să se desfăşoare sub sem­ne bune. Pentru aceasta însă, chiar de la primul tur de manivel­, este nevoie de responsabilitate şi mul­tă competenţă. Sub imperativul unei eficienţa economice sporite să nu irosim ni­ci o secundă, nici un gram sau mili­metru de materie primă. Să ve­ghem ca fiecare maşină sau insta­laţie să funcţioneze la capacitatea maximă. Ştafeta schimburilor II şi III să poposească la cit mai multe întreprinderi ieşene. O spo­rită încredere in forţele proprii, a­­le întreprinderilor, în rapacitatea creatoare a muncitorilor, tehnicie­nilor şi inginerilor. Experienţa lui ’71 ne-a dovedit cu prisosinţă că industria ieşeană s-a angajat ferm în acţiunea de autodotare, acţiune care a permis eliminarea multor importuri şi, deci, însemnate econo­mii valutare. Specialiştii noştri nu ale organizării producţiei şi a mun­cii să elaboreze numai studii efi­ciente, să elimine hirtiile pentru dosare şi tatonările sterila. Pubdli­sele noi să răzbată mai­ uşor prin încrengătura de avize, aprobări şi paraaprobări. In domeniul investiţii — construcţii un mai vechi deziderat este nevoie săi de­vină realitate. Ne referim de­ fruc­tuoasa colaborare dintre bene­fi­­ciari, proiectanţi şi constructori. Pe şantierele noastre să­­se simtă mina bunilor gospodari, ai proprie­tarilor conştienţi de dublia lor ca­litate. Ridicării calitative a întregii noastre munci să-i acorrdăm aten­ţia supremă, lucru cerut în toate domeniile de activitate. Chiar şi în comerţ, transportul in comun şi alte sectoare, ha strung, pe ogor, la catedră sau în laboratoarele de cercetări, pretutindeni munca se cere mai rodnică. Unele din primele succese ale anu­lui le-am inserat in coloanele ziarului. Un semn că startul lui ’72 a fost luat bine.­­ In ce ne priveşte, ne vom strădui ca să fim permanent prezenţi în realităţile economiei ieşene, a cul­turii, artei şi ştiinţei. Vom con­semna cu bucurie şi mîndrie pa­triotică fiecare succes, după cum, în spiritul exigenţei partinice, vom semnala şi mm««***--1- .. Pînă acum, noi, ieşenii, am do­vedit prin fapte ţării întregi hăr­nicie, competenţă şi o înaltă con­ştiinţă socialistă. Sarcinile anului in care abia am intrat nu sunt u­­şoare. Şi tocmai pentru aceasta să ne străduim să fim la înălţimea lor Stă în putinţa noastră să a­­vem un an rodnic, să înnobilăm cu noi valenţe substanţa creatoare a muncii. Eugeniu ZIDARIŢA WWWmWWW.W.­AWAW In noaptea de revelion Fericiţi, oamenii muncesc şi petrec împreună Uzina de fibre sintetice. La ora zece seara, dialogul este peste tot acelaşi: — La revedere şi la mulţi ani! Ser­vim­ uşor !­­ — Mulţumesc, la mulţi ani şi petre­cere frumoasă ! Cei care au venit au rămas la lucru pentru o noapte, cei care au terminat lucrul au plecat să petreacă revelionul. Intr-o uzină în care se munceşte conti­nuu, prezenţa la lucru în noaptea de Anul Nou nu pare a avea o semnifica­ţie deosebită. Dispecerul de serviciu, ing. Pavel Patraşcanu, îmi spune : — Vă rog să nu scrieţi nimic despre mine. E foarte firesc să fiu la lucru în noaptea aceasta. E rîndul meu şi trebuie să fiu aici. Dar maistrul Grigore Şeitan, de la a­­telierul de filare al secţiei fibră, şi-a în­ceput lucrul cu o mare satisfacţie, care ar fi trecut neobservată în alte zile: a constatat că întregul schimb era prezent. — Noi avem foarte mulţi tineri şi pen­tru ei tentaţia de a dansa şi de a se ve­seli în noaptea asta e foarte mare. Totuşi, obligaţiile profesionale au avut întîietate. Operatorul Dumitru Rotundu observă şi el ! — Sînt fericit că m-am întîlnit aici cu toţi tovarăşii mei de muncă. M-am con­vins încă o dată că sîntem un colectiv unit. In aceste condiţii munca devine mai frumoasă şi mai spornică. E noaptea A­­nului Nou, toată lumea petrece, iar noi aici, la lucru, vă rog să ne credeţi, ne simţim foarte bine. Secretarul organizaţiei de bază, tova­răşul Gheorgiae Huţanu, ne spune cum s-a sudat colectivul secţiei, cum a sporit răs­punderea pentru îndeplinirea sarcinilor economice. Comuniştii sunt exemplu în muncă şi în acelaşi timp educatori. Rîn­­durile organizaţiei de bază au crescut mereu, anul acesta au fost primiţi 13 noi membri de partid şi în felul acesta influenţa comuniştilor a sporit mai mult. Spiritul de unitate, de respect şi în­ţelegere reciprocă se manifestă nu numai în prezenţa la lucru, în confirmarea so­lidarităţii pentru îndeplinirea programu­lui de producţie, ci şi în alte domenii, să le zicem mai intime. Ne vorbeşte maistrul Adrian Petrov din secţia fire. — In noaptea aceasta avem şi cîteva „absenţe“. De fapt învoiri, cu care între­gul colectiv s-a declarat de acord cu cîtva timp în urmă, cînd am vorbit des­pre munca din noaptea de Anul Nou. Atunci am hotărît noi ca celor care abia s-au căsătorit să le dăm posibilitatea să petreacă revelionul cu nevestele lor. La instalaţia de fir textil lucra Petru Atudorei. Are 19 ani, urmează liceul se­ral, e în clasa a X-a. — In noaptea asta supraveghez două posturi. V-a spus tovarăşul maistru des­pre ce este vorba. E ceva mai mult de lucru dar sunt fericit că i-am dat posi­bilitatea colegului meu să petreacă re­velionul în familie. Toate instalaţiile funcţionează normal, numai la un extruder din secţia fibră s-a produs o defecţiune electrică, dar a fost remediată operativ, şi instalaţia funcţio­nează cu toată capacitatea. La tablourile de comandă acele indicatoare se mişcă ritmic pe tra­ffor, cadranele, semn că în­treaga uzină trăieşte din plin o noapte de muncă. Alături, în moderna construcţie de in­teres social care adăposteşte magazine şi restaurantul-cantină, cîteva sute de sala­riaţi ai uzinei petrec revelionul la mese­le pline, în acordurile muzicii. Au primit tradiţionalul Pluguşor şi au ciocnit cu­pele pentru sănătate şi belşug, fericire şi pace pe pămînt. Directorul uzinei, tova­răşul Ion Staicu ne spune : — Am încheiat încă un an cu rezul­tate bune în muncă. Este rodul activităţii Întregului colectiv şi asta mă bucură foar­te mult. Şi dacă tot anul am fost îm­preună cu colectivul la muncă, cred că e firesc ca şi în acest moment de des­tindere să fiu împreună cu el. E şi un prilej de a ne cunoaşte mai bine. Şi cînd oamenii se cunosc mai bine, muncesc mai frumos. In 1972 avem sarcini deosebite. Pe lingă producţia curentă avem de pus în funcţiune noi capacităţi productive. Sunt convins că aceste noi capacităţi vor fi date în funcţie în mod exemplar, aşa cum e obiceiul în uzina noastră. Prima capacitate a fost pusă în funcţie cu şase luni mai devreme, a doua, de asemenea, cu un mare avans. Sîntem, cred, îndrep­tăţiţi să vorbim de un obicei, de o tra­diţie. Mă gîndesc şi la tineret. Nu-i totul să-i învăţăm meserie, ci mai trebuie să le dezvoltăm dragostea de muncă, res- H. PETRESCU (continuare in pag. a 2-a) „Am venit şi noi cu plugul Ca să vă cîntăm belşugul...

Next