Flacăra Iaşului, februarie 1972 (Anul 28, nr. 7890-7914)
1972-02-01 / nr. 7890
locurii Insului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXVIII, nr. 7890 Marţi, 1 februarie, 1972 4 pagini, 30 bani Plenara Consiliului judeţean Iaşi al Frontului Unităţii Socialiste In ziua de 30 ianuarie 1972, a avut loc Plenara Consiliului Judeţean Iaşi al Frontului Unităţii Socialiste la care au participat ca invitaţi cadre de conducere din economie, cultură şi artă, activişti de partid şi de stat, ziarişti. Plenara a aprobat următoarea ordine de zi : — Alegerea preşedintelui Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste ; — Informarea privind contribuţia organizaţiilor componente ale Frontului Unitâţii Socialiste la acţiunea de cunoaştere şi aplicare a legilor, educarea oamenilor muncii în scopul apărării şi întăririi legalităţii socialiste ; — Planul de măsuri privind acţiunile ce vor fi întreprinse în vederea constituirii Fondului de solidaritate internaţională pentru anul 1972. La primul punct al ordinei de zi, tov. Gheorghe Cilibiu, secretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R., a propus plenarei alegerea în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean al Frontului Unităţii Socialiste a tovarăşului Vasile Potop, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean. Propunerea a fost aprobată în unanimitate. In cadrul aceleiaşi plenare au fost adoptate şi alte măsuri organizatorice, cu care prilej au fost aleşi tovarăşii: Gheorghe Brehuescu, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, în funcţia de vicepreşedinte al biroului executiv, Ilie Dodea, şeful secţiei organizatorice a Comitetului judeţean de partid, în funcţia de secretar al biroului executiv, Teodor Căluşer, preşedintele Comitetului judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă, şi Mihai Timofte, preşedintele Consiliului Uniunii Asociaţiei studenţilor din Centrul universitar Iaşi, ca membri ai biroului executiv al Consiliului judeţean Iaşi al Frontului Unităţii Socialiste. Din informarea prezentată plenarei, cu privire la contribuţia organizaţiilor componente ale Frontului Unităţii Socialiste la acţiunea de cunoaştere şi aplicare a legilor, la educarea oamenilor muncii în scopul apărării şi întăririi legalităţii socialiste, precum şi măsurile necesare îmbunătăţirii activităţii în acest domeniu, a reieşit, între altele, faptul că „ Organizaţiile de masă şi obşteşti din judeţul nostru au iniţiat importante acţiuni menite să contribuie la educarea oamenilor muncii din industrie, construcţii, transporturi, agricultură, comerţ, unităţi social-culturale şi alte domenii de activitate, în vederea cunoaşterii, respectării şi aplicării legalităţii socialiste. O atenţie deosebită s-a acordat popularizării legilor şi altor acte normative, prin conferinţe şi simpozioane. Asemenea acţiuni au fost desfăşurate de Consiliul judeţean al sindicatelor, Comitetul judeţean al U.T.C., Comitetul judeţean al femeilor, U.J.C.A.P., U.J.C.C., U.J.C.M. şi Asociaţia Juriştilor. In cadrul universităţilor populare au fost organizate de către Comitetul judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă şi Consiliul judeţean al sindicatelor cursuri speciale pentru cunoaşterea şi popularizarea normelor noastre de drept. Informarea a subliniat, de asemenea, faptul că se constată încă existenţa unor cazuri de încălcare a prevederilor legale, de abateri de la normele de convieţuire socială şi de la principiile eticii şi echităţii socialiste, cazuri de prejudicii provocate avutului obştesc, precum şi alte manifestări negative incompatibile cu exigenţele societăţii noastre socialiste. Alături de alte cauze, la existenţa manifestărilor negative a contribuit în mare măsură insuficienta preocupare a organizaţiilor din cadrul Frontului Unităţii Socialiste pentru asigurarea unei temeinice însuşiri a prevederilor legale de către cei chemaţi să le aplice, precum şi insuficienta activitate de popularizare a legislaţiei In rîndurile maselor largi de cetăţeni. In continuare, informarea a subliniat necesitatea cunoaşterii şi aplicării legilor ţării de către toţi cetăţenii, indiferent de sectorul de activitate, în scopul apărării şi dezvoltării avutului obştesc, al respectării drepturilor omului etc., în contextul măsurilor de excepţională importanţă adoptate de recenta Plenară a C.C. al P.C.R. Organizaţiile de masă şi obşteşti, instituţiile de cultură, organizaţia judeţeană a Asociaţiei juriştilor trebuie să contribuie mai activ la formarea şi dezvoltarea conştiinţei juridice socialiste a cetăţenilor, la educarea maselor în spiritul respectării legilor şi regulilor de convieţuire socială, la consolidarea ordinei de drept, la apărarea proprietăţii socialiste şi a celorlalte valori sociale ocrotite de lege, la promovarea principiilor de echitate şi dreptate socială în rîndul membrilor societăţii, la respectarea normelor moralei socialiste. Vor trebui organizate largi acţiuni de masă pentru cunoaşterea de către toţi cetăţenii a legilor statului în vederea respectării lor, a întăririi disciplinei în muncă şi societate, a formării unei opinii de masă împotriva manifestărilor înapoiate, pentru prevenirea infracţiunilor. (continuare in pag. a 2 a) an ér. Imagine din secția de fabricare a laptelui praf de la Fabrica de produse lactate din Iași. Proletari din toate țárile, unifi-vá! Ieri, au început la Iaşi Cursurile de perfecţionare în studiul muncii Ieri, la Casa corpului didactic din Iaşi a început cursul de perfecţionare în studiul muncii, organizat de Centrul de cercetare pedagogică şi perfecţionare a personalului didactic din învăţămîntul profesional şi tehnic (C.E.P.E.I.T.) — Filiala Iaşi. La acest curs, participă inspectori de specialitate, directori şi cadre didactice de cultură tehnică din învăţămîntul profesional, tehnic şi licee de specialitate din judeţele: Suceava, Botoşani, Vaslui, Galaţi, Bacău, Iaşi, Neamţ, Vrancea, Braşov, Sibiu, Prahova, Alba etc. Timp de două săptămîni participanţii la acest curs de perfecţionare vor aborda probleme de politică internă şi externă, educaţie comunistă a elevilor, studiul muncii, elemente de ergonomie aplicată, relaţii de muncă etc. Vor fi utilizate metode active de instruire (perfecţionare) ca de pildă : conferinţele-dis- Cuţii, studiul de caz, metoda incidentului, aplicaţii practice în sală, cabinete şcolare, laboratoare, ateliere-şcoală, întreprinderi. Uzina de fibre sintetice laşi 1,5 milioane lei producţie suplimentară Şl In acest an, colectivul de muncă al Uzinei de fibre sintetice continuă seria succeselor In producţie. Preocupările acestuia sunt concentrate în direcţia îndeplinirii ritmice a sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. Astfel, după cum ne informează economistul Eugen Frunză, şeful serviciului de planificare, luna ianuarie a fost încheiată cu succes. S-a obţinut peste prevederi o producţie în valoare de 1,5 milioane lei, concretizată, în principal, în peste 12 tone de fibre şi fire poliesterice. Succesul realizat încă din prima lună a anului se datoreşte bunei organizări a producţiei şi a muncii, folosirii mai raţionale a capacităţilor şi a timpului de lucru. Spectacol de teatru Cu prilejul împlinirii a 120 de ani de la naşterea marelui nostru dramaturg Ion Luca Caragiale, formaţia de teatru a comitetului comunal U.T.C. din comuna Victoria a prezentat duminică, pe scena căminului cultural, un spectacol cu piesa „O noapte furtunoasă“ de I.L. Caragiale. Spectacolul, care a fost urmărit de un număr mare de membri cooperatori din comună, cadre didactice și elevi, s-a bucurat de un binemeritat succes. în pagina a 3-a Autoutilarea—acţiune de mare interes economic ■ Plămădite din materia noastră cenuşie ■ Micro-test » O consfătuire şi o chemare ■ Deziderate ■ ■ ■ La obţinerea producţiilor bogate de la G.A.P. Bivolari, a contribuit şi rutieristul Gheorghe Grosu. In prezent el se numără printre cooperatorii fruntaşi în acţiunea pentru fertilizarea solului. Foto: G. paul însufleţitoare angajamente privind dezvoltarea economică şi social-culturală a localităţilor Consiliile populare comunale răspund chemării la întrecere Chemarea consiliului popular al comunei Pechea, judeţul Galaţi, către toate consiliile populare, către toţi cetăţenii din localităţile rurale ale patriei, ca şi cea a consiliului popular al comunei Ruginoasa, continuă să facă obiectul dezbaterilor In rtndurile cetăţenilor din satele Judeţului nostru. Fie In sesiunile consiliilor populare, care au loc In aceste zile, fie in cadrul unor însufleţite adunări populare, cetăţenii comunelor noastre iau cunoştinţă de conţinutul celor două chemări la întrecere şi, analizind posibilităţile de care dispun, îşi stabilesc noi şi importante obiective privind dezvoltarea economică, mai buna valorificare a resurselor locale, problemele edilitar-gospodăreşti şi îmbunătăţirea activităţii cultural-educative. Desigur, spaţiul nu ne permite să redăm toate aceste angajamente. Spicuind doar citeva dintre ele, consemnăm seriozitatea cu care consiliile populare au abordat aceste probleme, dorinţa fierbinte a locuitorilor comunelor noastre de a contribui cu toate forţele la dezvoltarea acestora, la ştergerea deosebirilor esenţiale dintre sat şi oraş. VALEA SEACĂ: Pe prim plan , sporirea producţiei agricole vegetale şi animale Multe şi variate au fost problemele dezbătute în cadrul adunării populare din comuna Valea Seacă. Gospodarii comunei s-au sfătuit cu privire la toate problemele ce le stau in faţă în anul 1972, stabilindu-şi obiectivele precise de realizat. Dar toate sunt în strînsă legătură cu puterea economică a cooperativei agricole de producţie, a comunei - şi-au spus ei. Şi pentru ca aceasta să crească tot mai mult, trebuie să folosim mai bine fondul funciar, baza materială şi forţa de muncă de care dispunem, asigurîndu-se astfel producţii sporite pe terenuri agricole, ca şi în zootehnie. Ce trebuie făcut ? Răspunsul chibzuit a fost dat chiar în cadrul adunării, fiind consemnat ca angajament. In primul rînd, să fie utilizate integral cele 2.184 de hectare teren agricol proprietatea C.A.P., inclusiv suprafeţele din folosinţa membrilor cooperatori. Iar pentru concretizare s-au stabilit şi măsuri : însăminţarea cu plante furajere a celor 5 hectare nefolosite din incinta sectorului zootehnic şi dintre magazii ; scoaterea de sub excesul de umiditate, prin lucrări de desecare, a 200 de hectare de păşune şi 100 de hectare teren arabil ; plantarea cu salcîmi a 5 hectare de rlpi şi ravene pentru combaterea eroziunii solului ; consolidarea malurilor gîrlelor Conţeasca şi Valea Seacă pentru prevenirea inundaţiilor, executîndu-se prin muncă patriotică un volum de lucrări însumînd peste 10.000 m.c. de pămînt. Ca urmare, se scontează ca planul GAP. (continuare in pag. a 2-a) ■ ■ ■ ■ Un adevăr ce trebuie reamintiţi Liiil liitturilor dinitii ogivi ■ La căratul ultimelor cantităţi din plan ■ Spre sfirşitul iernii cu acelaşi bilanţ sărac de la începutul ei m Nici cu mijloacele de transport proprii şi nici cu ale S. M. A.-urilor Am intrat de acum în ultima lună de iarnă calendaristică. Apropierea primăverii constituie pentru unităţile agricole un motiv de intensificare a pregătirilor în vederea însămînţărilor. Se grăbeşte condiţionarea seminţelor şi li se verifică însuşirile, se repară utilajele cu care se va lucra in apropiata campanie, într-un cuvint se creează condiţiile necesare pentru ca, o dată declanşată, campania agricolă să se poată desfăşura conform cerinţelor, adică în ritm rapid şi la un nivel calitativ superior. O dată cu aceasta se iau în continuare noi măsuri pentru a asigura atît semănăturilor de toamnă cît şi viitoarelor culturi ce se vor însămînţa în primăvară o bază cît mai solidă. Pe această linie intervenţia cea mai eficace în momentul de faţă o reprezintă, fără îndoială, acţiunea de fertilizare. De la începutul lunii în cursu la cooperativele agricole din Coatuleni, Al. I. Cuza, Mirosloveşti, Mirceşti, Butea şi altele mecanizatorii au împrăştiat pe sute de hectare de grâu doze suplimentare de îngrăşăminte azotoase o garanţie a unor însemnate sporuri de recoltă. Pe linia fertilizării solului volumul cel mai mare de muncă este solicitat însă şi în această perioadă tot de transportul îngrăşămintelor naturale. E drept că o serie de unităţi au acţionat şi pînă acum destul de energic. Aşa se face că la întreprinderile agricole de stat din Miroslava, Cotnari sau Tîrgu- Frumos, bunăoară, au fost cărate pînă în prezent pe ogoare intre 6 000—8 000 t. de gunoi de grajd. Din sectorul agricol cooperatist, C.A.P.-urile de la Tătăruşi, Gropniţa, Ipatele, Răchiţeni, Mirceşti şi altele au terminat sau sunt deja pe sfîrşite cu această acţiune. In ultima vreme, unele unităţi au început o adevărată campanie de valorificare a îngrăşămintelor naturale existente. Este şi cazul cooperativei agricole din Ţigănaşi. Se ştie că adunarea generală a cooperatorilor de aici a chemat toate C.A.P.-urile din judeţ la întrecere pentru obţinerea unor producţii cit mai bogate. Printre principalele prevederi ale planului de măsuri destinate acestui scop figurează, cum e şi firesc, sporirea potenţialului productiv al pămîntului prin utilizarea unor cantităţi sporite de îngrăşăminte chimice şi naturale. Lăudabil e faptul că unitatea a trecut imediat la înfăptuirea obiectivelor stabilite, îndreptîndu-şi atenţia mai întîi spre tarlalele mai sărace. Bilanţul recoltelor din anul trecut a arătat că la punctul „Rediu“, de pildă, unde nu s-a administrat gunoi de grajd, producţia de porumb a fost cu circa 600 kg la hectar mai mică decit pe parcelele-martor îngrăşate. Pe baza acestor învăţăminte tarlaua respectivă a fost fertilizată printre primele. Şi nu numai ea. De reţinut că numai în ultima decadă la Ţigănaşi s-a cărat pe ogoare circa 2 000 t de gunoi de grajd. Lucru explicabil dacă ne gîndim că la fertilizare sunt folosite nu mai puţin de 20 de autocamioane proprii şi închiriate, 30 de atelaje, precum şi remorcile secţiei de mecanizare şi aleC.A.P.-ului. Conducerea cooperativei agricole apreciază că în câteva zile sarcina de transport iniţială va fi îndeplinită, după care se va trece la căratul îngrăşămintelor naturale din gospodăriile personale care însumează alte circa 20 tone. Stocul de la fiecare gospodărie va ajunge pe porţiunea repartizată pentru a fi lucrată de familia respectivă care va avea deci de cîştigat la culesul recoltei. Se cuvine să amintim că interesul (continuare în pag. a 2-a) .wwwwwsa/wwwww. CARNET IEŞEAN Studenţii şi satul Recent, la Oţeleni şi Butea, am întilnit, la cooperativa agricolă a producţie, studenţi ieşeni in plină activitate. Am văzut, de asemenea, şi produsul activităţii lor: expoziţii cu fruntaşi in producţie, panouri, grafice, gazete de perete etc. Constantin Filip şi Ioan Roşu, doi dintre aceştia, studenţi din ţinut I al Facultăţii de desen a Universităţii „Al. I. Cuza", nu conteneau cu munca. Numeroşi tineri fruntaşi in producţie îşi aşteptau rîndul „să pozeze“ şi apoi să-şi vadă chipul transpus pe albul hîrttiei ce prindea viaţă şi semnificaţie. — Desigur, nu ne vine uşor. Ne străduim să prindem nu numai trăsăturile exterioare, ci prin acestea şi ceva din frumuseţea şi bogăţia sufletească a omului de la sat. Şi discuţia se încheagă: •oamenii povestesc despre viaţa lor, despre muncă, despre familie, despre realizările satului. Unul îşi aminteşte cum in perioada secerişului a lucrat „zi lumină" cu întreaga echipă, un tractorist povestea cum se ară pe timpul nopţii, alini spunea că e avantajos să lucrezi in sectorul zootehnic. Intrebări şi răspunsuri. Oamenii se destăinuiesc. Şi cărbunele aleargă pe hârtie, pastelul dă culoare. In cele din urmă din portretul finit ne privesc doi ochi încrezători, priviri ferme, trăsături bărbăteşti, feţe asprite de vint şi soare. — Cum vă simţiţi în mijlocul sătenilor ? — Foarte bine. Oameni primitori,dintr-o bucată, şugubeţi. Mulţi tineri ca şi noi, dornici de viaţă, visători, hotăriţi, puternici, m ai mare dragul să discutăm cu ei. — Şi apoi, intervine în discuţie celălalt student, contactul cu satul, încă din primul an de studenţie, este spre binele nostru. Noi vom fi profesori de desen şi vom munci cu siguranţă la ţară. Elevii noştri vor fi copiii acestor tineri pe care-i cunoaştem azi, de care ne apropiem prin năzuinţele vîrstei. E un fel de ucenicie, o acomodare binevenită, o primă cunoştinţă cu viitorul loc de muncă, un prim pas în terenul problemelor cu care se vor întîlni în viaţă, un prim rezultat al activităţii educative de cultivare a răspunderii şi datoriei studenţilor de a munci în folosul patriei socialiste. Şi nu numai la Butea sau Oţeleni au lucrat studenţii. La Golăeşti şi Bosia au poposit Mihai Zaiţ şi Petre Bicer, la Ţibăneşti — Anton Costin şi Mircea, Fasolă, la Belceşti — Cornel Broască, la Hălăuceşti — Dumitru Bezem şi multe alte exemple s-ar putea da. Sătenii i-au primit cu drag, i-au ajutat, la rîndul lor au fost mulţumiţi de expoziţiile de fruntaşi, gazetele de perete „Tineretul şi producţia", altele satirice, panouri „Actuala şi vechea faţă a comunei“. I. URSU .