Flacăra Iaşului, februarie 1972 (Anul 28, nr. 7890-7914)

1972-02-01 / nr. 7890

locurii Insului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXVIII, nr. 7890 Marţi, 1 februarie, 1972 4 pagini, 30 bani Plenara Consiliului judeţean Iaşi al Frontului Unităţii Socialiste In ziua de 30 ianuarie 1972, a avut loc Plenara Consiliului Judeţean Iaşi al Fron­tului Unităţii Socialiste la care au par­ticipat ca invitaţi cadre de conducere din economie, cultură şi artă, activişti de partid şi de stat, ziarişti. Plenara a aprobat următoarea ordine de zi : — Alegerea preşedintelui Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste ; — Informarea privind contribuţia or­ganizaţiilor componente ale Frontului U­­nitâţii Socialiste la acţiunea de cunoaş­tere şi aplicare a legilor, educarea oa­menilor muncii în scopul apărării şi în­tăririi legalităţii socialiste ; — Planul de măsuri privind acţiunile ce vor fi întreprinse în vederea consti­tuirii Fondului de solidaritate interna­ţională pentru anul 1972. La primul punct al ordinei de zi, tov. Gheorghe Cilibiu, secretar al Comitetu­lui judeţean Iaşi al P.C.R., a propus ple­narei alegerea în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean al Frontului Unităţii Socialiste a tovarăşului Vasile Potop, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean. Propunerea a fost aprobată în unanimi­tate. In cadrul aceleiaşi plenare au fost a­­doptate şi alte măsuri organizatorice, cu care prilej au fost aleşi tovarăşii: Gheor­ghe Brehuescu, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, în funcţia de vicepreşedinte al biroului executiv, Ilie Dodea, şeful secţiei organizatorice a Comitetului judeţean de partid, în funcţia de secretar al biroului executiv, Teodor Căluşer, preşedintele Comitetu­lui judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă, şi Mihai Timofte, preşedintele Consiliului Uniunii Asociaţiei studenţilor din Centrul universitar Iaşi, ca membri ai biroului executiv al Consiliului jude­ţean Iaşi al Frontului Unităţii Socialiste. Din informarea prezentată plenarei, cu privire la contribuţia organizaţiilor com­ponente ale Frontului Unităţii Socialiste la acţiunea de cunoaştere şi aplicare a legilor, la educarea oamenilor muncii în scopul apărării şi întăririi legalităţii so­cialiste, precum şi măsurile necesare îmbu­nătăţirii activităţii în acest domeniu, a re­ieşit, între altele, faptul că „ Organiza­ţiile de masă şi obşteşti din judeţul nos­tru au iniţiat importante acţiuni menite să contribuie la educarea oamenilor mun­cii din industrie, construcţii, transporturi, agricultură, comerţ, unităţi social-cultu­­rale şi alte domenii de activitate, în ve­derea cunoaşterii, respectării şi aplicării legalităţii socialiste. O atenţie deosebită s-a acordat popularizării legilor şi altor acte normative, prin conferinţe şi sim­pozioane. Asemenea acţiuni au fost des­făşurate de Consiliul judeţean al sin­dicatelor, Comitetul judeţean al U.T.C., Comitetul judeţean al femeilor, U.J.C.A.P., U.J.C.C., U.J.C.M. şi Asociaţia Juriştilor. In cadrul universităţilor populare au fost organizate de către Comitetul judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă şi Con­siliul judeţean al sindicatelor cursuri spe­ciale pentru cunoaşterea şi popularizarea normelor noastre de drept. Informarea a subliniat, de asemenea, faptul că se constată încă existenţa u­­nor cazuri de încălcare a prevederilor legale, de abateri de la normele de con­vieţuire socială şi de la principiile eticii şi echităţii socialiste, cazuri de preju­dicii provocate avutului obştesc, precum şi alte manifestări negative incompati­bile cu exigenţele societăţii noastre so­cialiste. Alături de alte cauze, la existenţa ma­nifestărilor negative a contribuit în ma­re măsură insuficienta preocupare a or­ganizaţiilor din cadrul Frontului Uni­tăţii Socialiste pentru asigurarea unei temeinice însuşiri a prevederilor legale de către cei chemaţi să le aplice, pre­cum şi insuficienta activitate de popu­larizare a legislaţiei In rîndurile mase­lor largi de cetăţeni. In continuare, informarea a subliniat necesitatea cunoaşterii şi aplicării legi­lor ţării de către toţi cetăţenii, indife­rent de sectorul de activitate, în scopul apărării şi dezvoltării avutului obştesc, al respectării drepturilor omului etc., în contextul măsurilor de excepţională im­portanţă adoptate de recenta Plenară a C.C. al P.C.R. Organizaţiile de masă şi obşteşti, instituţiile de cultură, organiza­ţia judeţeană a Asociaţiei juriştilor tre­buie să contribuie mai activ la forma­rea şi dezvoltarea conştiinţei juridice so­cialiste a cetăţenilor, la educarea mase­lor în spiritul respectării legilor şi regu­lilor de convieţuire socială, la consolida­rea ordinei de drept, la apărarea pro­prietăţii socialiste şi a celorlalte valori sociale ocrotite de lege, la promovarea principiilor de echitate şi dreptate so­cială în rîndul membrilor societăţii, la respectarea normelor moralei socialiste. Vor trebui organizate largi acţiuni de masă pentru cunoaşterea de către toţi cetăţenii a legilor statului în vederea res­pectării lor, a întăririi disciplinei în mun­că şi societate, a formării unei opinii de masă împotriva manifestărilor îna­poiate, pentru prevenirea infracţiunilor. (continuare in pag. a 2 a) ­an ér. Imagine din sec­ția de fabricare a laptelui praf de la Fabrica de pro­duse lactate din Iași. Proletari din toate țárile, unifi-vá! Ieri, au început la Iaşi Cursurile de perfecţionare în studiul muncii Ieri, la Casa corpului didactic din Iaşi a început cursul de perfecţionare în stu­diul muncii, organizat de Centrul de cer­cetare pedagogică şi perfecţionare a per­sonalului didactic din învăţămîntul pro­fesional şi tehnic (C.E.P.E.I.T.) — Filiala Iaşi. La acest curs, participă inspectori de specialitate, directori şi cadre didactice de cultură tehnică din învăţămîntul pro­fesional, tehnic şi licee de specialitate din judeţele: Suceava, Botoşani, Vaslui, Ga­laţi, Bacău, Iaşi, Neamţ, Vrancea, Bra­şov, Sibiu, Prahova, Alba etc. Timp de două săptămîni participanţii la acest curs de perfecţionare vor abor­da probleme de politică internă şi ex­ternă, educaţie comunistă a elevilor, stu­diul muncii, elemente de ergonomie a­­plicată, relaţii de muncă etc. Vor fi uti­lizate metode active de instruire (per­fecţionare) ca de pildă : conferinţele-dis- C­uţii, studiul de caz, metoda incidentu­lui, aplicaţii practice în sală, cabinete şcolare, laboratoare, ateliere-şcoală, între­prinderi. Uzina de fibre sintetice laşi 1,5 milioane lei producţie suplimentară Şl In acest an, colectivul de muncă al Uzinei de fibre sintetice continuă seria succeselor In producţie. Preocu­pările acestuia sunt concentrate în di­recţia îndeplinirii ritmice a sarcinilor de plan şi a an­gajamentelor asu­mate în întrecerea socialistă. Astfel, după cum ne in­formează economis­tul Eugen Frunză, şeful serviciului de planificare, luna ianuarie a fost în­cheiată cu succes. S-a obţinut peste prevederi o produc­ţie în valoare de 1,5 milioane lei, con­cretizată, în princi­pal, în peste 12 to­ne de fibre şi fire poliesterice. Succesul realizat încă din prima lu­nă a anului se da­­toreşte bunei orga­nizări a producţiei şi a muncii, folo­sirii mai raţionale a capacităţilor şi a timpului de lucru. Spectacol de teatru Cu prilejul împlinirii a 120 de ani de la naşterea marelui nostru dramaturg Ion Luca Caragiale, formaţia de teatru a comitetului comunal U.T.C. din comu­na Victoria a prezentat duminică, pe scena căminului cultural, un spectacol cu piesa „O noapte furtunoasă“ de I.L. Ca­ragiale. Spectacolul, care a fost urmărit de un număr mare de membri cooperatori din comună, cadre didactice și elevi, s-a bucurat de un binemeritat succes. în pagina a 3-a Autoutilarea—acţiune de mare interes economic ■ Plămădite din materia noastră cenuşie ■ Micro-test » O consfătuire şi o chemare ■ Deziderate ■ ■ ■ La obţinerea producţiilor bogate de la G.A.P. Bivolari, a contribuit şi rutieristul Gheorghe Grosu. In prezent el se numără printre cooperatorii fruntaşi în acţiunea pentru fertilizarea solului. Foto: G. paul însufleţitoare angajamente privind dezvoltarea economică şi social-culturală a localităţilor Consiliile populare comunale răspund chemării la întrecere Chemarea consiliului popular al comunei Pech­ea, judeţul Galaţi, către toate consi­liile populare, către toţi cetăţenii din loca­lităţile rurale ale patriei, ca şi cea a con­siliului popular al comunei Ruginoasa, con­tinuă să facă obiectul dezbaterilor In rtn­­durile cetăţenilor din satele Judeţului nos­tru. Fie In sesiunile consiliilor populare, care au loc In aceste zile, fie in cadrul unor însufleţite adunări populare, cetăţenii co­munelor noastre iau cunoştinţă de conţi­nutul celor două chemări la întrecere şi, analizind posibilităţile de care dispun, îşi stabilesc noi şi importante obiective pri­vind dezvoltarea economică, mai buna va­lorificare a resurselor locale, problemele edilitar-gospodăreşti şi îmbunătăţirea acti­vităţii cultural-educative. Desigur, spaţiul nu ne permite să re­dăm toate aceste angajamente. Spicuind doar citeva dintre ele, consemnăm serio­zitatea cu care consiliile populare au a­­bordat aceste probleme, dorinţa fierbinte a locuitorilor comunelor noastre de a con­tribui cu toate forţele la dezvoltarea aces­tora, la ştergerea deosebirilor esenţiale dintre sat şi oraş. VALEA SEACĂ: Pe prim plan , sporirea producţiei agricole vegetale şi animale Multe şi variate au fost problemele dez­bătute în cadrul adunării populare din comuna Valea Seacă. Gospodarii comunei s-au sfătuit cu privire la toate problemele ce le stau in faţă în anul 1972, stabilin­­du-şi obiectivele precise de realizat. Dar toate sunt în strînsă legătură cu puterea economică a cooperativei agricole de pro­ducţie, a comunei - şi-au spus ei. Şi pen­tru ca aceasta să crească tot mai mult, trebuie să folosim mai bine fondul funciar, baza materială şi forţa de muncă de care dispunem, asigurîndu-se astfel producţii sporite pe terenuri agricole, ca şi în zoo­tehnie. Ce trebuie făcut ? Răspunsul chibzuit a fost dat chiar în cadrul adunării, fiind consemnat ca angajament. In primul rînd, să fie utilizate integral cele 2.184 de hectare teren agricol pro­prietatea C.A.P., inclusiv suprafeţele din fo­losinţa membrilor cooperatori. Iar pentru concretizare s-au stabilit şi măsuri : însă­­minţarea cu plante furajere a celor 5 hec­tare nefolosite din incinta sectorului zoo­tehnic şi dintre magazii ; scoaterea de sub excesul de umiditate, prin lucrări de de­secare, a 200 de hectare de păşune şi 100 de hectare teren arabil ; plantarea cu sal­­cîmi a 5 hectare de rlpi şi ravene pentru combaterea eroziunii solului ; consolidarea malurilor gîrlelor Conţeasca şi Valea Seacă pentru prevenirea inundaţiilor, executîndu-se prin muncă patriotică un volum de lucrări însumînd peste 10.000 m.c. de pămînt. Ca urmare, se scontează ca planul GAP. (continuare in pag. a 2-a) ■ ■ ■ ■ Un adevăr ce trebuie reamintiţi Liiil liittu­rilor dinit­­­ii ogivi ■ La căratul ultimelor cantităţi din plan ■ Spre sfirşitul iernii cu acelaşi bilanţ sărac de la începutul ei m Nici cu mijloacele de transport proprii şi nici cu ale S. M. A.-urilor Am intrat de acum în ultima lu­nă de iarnă calendaristică. Apro­pierea primăverii constituie pen­tru unităţile agricole un motiv de intensificare a pregătirilor în ve­derea însămînţărilor. Se grăbeşte condiţionarea seminţelor şi li se verifică însuşirile, se repară uti­lajele cu care se va lucra in a­­propiata campanie, într-un cuvin­t se creează condiţiile necesare pen­tru ca, o dată declanşată, cam­pania agricolă să se poată desfăşu­ra conform cerinţelor, adică în ritm rapid şi la un nivel calitativ su­perior. O dată cu aceasta se iau în continuare noi măsuri pentru a asigura atît semănăturilor de toamnă cît şi viitoarelor culturi ce se vor însămînţa în primăvară o bază cît mai solidă. Pe această li­nie intervenţia cea mai eficace în momentul de faţă o reprezintă, fără îndoială, acţiunea de fertilizare.­­ De la începutul lunii în cursu la­­ cooperativele agricole din Coatu­leni, Al. I. Cuza, Mirosloveşti, Mir­­ceşti, Butea şi altele mecanizatorii au împrăştiat pe sute de hectare de grâu doze suplimentare de în­grăşăminte azotoase o garanţie a unor însemnate sporuri de recoltă. Pe linia fertilizării solului volumul cel mai mare de muncă este so­licitat însă şi în această perioadă tot de transportul îngrăşămintelor naturale. E drept că o serie de unităţi au acţionat şi pînă acum destul de energic. Aşa se face că la întreprinderile agricole de stat din Miroslava, Cotnari sau Tîrgu- Frumos, bunăoară, au fost cărate pînă în prezent pe ogoare intre 6 000—8 000 t. de gunoi de grajd. Din sectorul agricol cooperatist, C.A.P.-urile de la Tătăruşi, Gropni­­ţa, Ipatele, Răchiţeni, Mirceşti şi altele au terminat sau sunt deja pe sfîrşite cu această acţiune. In ultima vreme, unele unităţi au în­­ceput o adevărată campanie de valorificare a îngrăşămintelor na­turale existente. Este şi cazul coo­perativei agricole din Ţigănaşi. Se ştie că adunarea generală a coope­ratorilor de aici a chemat toate C.A.P.-urile din judeţ la întrecere pentru obţinerea unor producţii cit mai bogate. Printre principalele prevederi ale planului de măsuri destinate acestui scop figurează, cum e şi firesc, sporirea poten­ţialului productiv al pămîntului prin utilizarea unor cantităţi spo­rite de îngrăşăminte chimice şi naturale. Lăudabil e faptul că u­­nitatea a trecut imediat la înfăp­tuirea obiectivelor stabilite, în­­dreptîndu-şi atenţia mai întîi spre tarlalele mai sărace. Bilanţul re­coltelor din anul trecut a arătat că la punctul „Rediu“, de pildă, unde nu s-a administrat gunoi de grajd, producţia de porumb a fost cu circa 600 kg la hectar mai mică decit pe parcelele-martor în­grăşate. Pe baza acestor învăţă­minte tarlaua respectivă a fost fer­tilizată printre primele. Şi nu nu­mai ea. De reţinut că numai­ în ultima decadă la Ţigănaşi s-a cărat pe ogoare circa 2 000 t de gunoi de grajd. Lucru explicabil dacă ne gîndim că la fertilizare sunt folosite nu mai puţin de 20 de autocamioane proprii şi închi­riate, 30 de atelaje, precum şi re­morcile secţiei de mecanizare şi ale­­C.A.P.-ului. Conducerea cooperativei agricole apreciază că în câteva zile sarcina de transport iniţială va fi îndepli­nită, după care se va trece la căra­tul îngrăşămintelor naturale din gos­podăriile personale care însumează alte circa 20 tone. Stocul de la fie­care gospodărie va ajunge pe por­ţiunea repartizată pentru a fi lucrată de familia respectivă care va avea deci de cîştigat la culesul recoltei. Se cuvine să amintim că interesul (continuare în pag. a 2-a) .wwwwwsa/wwwww. CARNET IEŞEAN Studenţii şi satul Recent, la Oţeleni şi Butea, am întilnit, la cooperativa agricolă a­ producţie, studenţi ieşeni in plină activitate. Am văzut, de asem­enea, şi produsul activităţii lor: expo­ziţii cu fruntaşi in producţie, pano­uri, grafice, gazete de perete etc. Constantin Filip şi Ioan­ Roşu, doi dintre aceştia, studenţi din ţi­nut I al Facultăţii de desen a Uni­versităţii „Al. I. Cuza", nu conte­neau cu munca. Numeroşi tineri fruntaşi in producţie îşi aşteptau rîndul „să pozeze“ şi apoi să-şi va­dă chipul transpus pe albul hîrttiei ce prindea viaţă şi semnificaţie. — Desigur, nu ne vine uşor. Ne străduim să prindem nu numai trăsăturile exterioare, ci prin aces­tea şi ceva din frumuseţea şi bogă­ţia sufletească a omului de la sat. Şi discuţia se încheagă: •oamenii povestesc despre viaţa lor, despre muncă, despre familie, despre rea­lizările satului. Unul îşi aminteşte cum in perioada secerişului a lu­crat „zi lumină" cu între­aga echi­pă, un tractorist povestea cum se ară pe timpul nopţii, alini spunea că e avantajos să lucre­zi in sec­torul zootehnic. Intrebăr­i şi răs­punsuri. Oamenii se d­e­stăinuiesc. Şi cărbunele aleargă pe hâr­tie, pas­telul dă culoare. In cele din urmă din portretul finit ne privesc doi ochi încrezători, priviri ferme, tră­sături bărbăteşti, feţe asprite de­ vint şi soare. — Cum vă simţiţi în mijlocul­ să­tenilor ? — Foarte bine. Oameni primitori,­­dintr-o bucată, şugubeţi. Mulţi ti­neri ca şi noi, dornici de viaţă, vi­sători, hotăriţi, puternici, m­ ai mare dragul să discutăm cu ei. — Şi apoi, intervine în discuţie celălalt student, contactul cu satul, încă din primul an de studenţie, este spre binele nostru. Noi vom fi profesori de desen şi vom munci cu siguranţă la ţară. Elevii noştri vor fi copiii acestor tineri pe care-i cunoaştem azi, de care ne apro­piem prin năzuinţele vîrstei. E un fel de ucenicie, o acomodare binevenită, o primă cunoştinţă cu viitorul loc de muncă, un prim pas în terenul problemelor cu care se vor întîlni în viaţă, un prim re­zultat al activităţii educative de cultivare a răspunderii şi datoriei studenţilor de a munci în folosul patriei socialiste. Şi nu numai la Butea sau Oţe­leni au lucrat studenţii. La Golă­­eşti şi Bosia au poposit Mihai Zaiţ şi Petre Bicer, la Ţibăneşti — An­ton Costin şi Mircea, Fasolă, la Belceşti — Cornel Broască, la Hă­­lăuceşti — Dumitru Bezem şi mul­te alte exemple s-ar putea da. Să­tenii i-au primit cu drag, i-au a­­jutat, la rîndul lor au fost mul­ţumiţi de expoziţiile de fruntaşi, gazetele de perete „Tineretul şi producţia", altele satirice, panouri „Actuala şi vechea faţă a comunei“. I. URSU ­.

Next