Flacăra Iaşului, martie 1972 (Anul 28, nr. 7915-7941)
1972-03-01 / nr. 7915
AMU. IXTIK, Nr9 79 ÎS WFRCCD1 I HARTH 1972 I RĂRIRI M DĂRI Proletari din toate ţările, uniţi-va! locom Insului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean I De pe fiecare palmă de pămint, tot ce poate dai lilMiillfl iniiare in st IAiMsi tar ti iH It Ari... In ultimii ani, In diferite zone ale Judeţului, producţia agricolă a fost serios afectată datorită excesului de umiditate. Situaţia amintită nu se datoreşte numai unor factori de ordin obiectiv, ci şi deficienţelor organizatorice şi tehnice, preocupării Insuficiente pentru prevenirea acestor fenomene. Aşa se explică faptul că unităţile agricole ale Judeţului şi-au propus in ultimii ani un mare volum de lucrări in această direcţie. Angajamentele asumate pentru 1972 au sporit considerabil mai ales că recenta conferință a U.J.C.A.P. a hotărit ca acest an să fie anul utilizării fiecărei palme de pălmînt in scopuri productive. Avind în vedere timpul favorabil pentru executarea unor asemenea lucrări, am întreprins un raid pentru a ne convinge de realizările obţinute in această direcţie. Investigaţia noastră a pornit de pe şantierul din Schitu Duca. Timp frumos. Mobilizare masivă a cetăţenilor. »Pentru acest an ne-am planificat un Însemnat volum de lucrări“, ne declară prof. Nicolae Barbărasă, locţiitor al secretarului comitetului nomunal de partid. O parte din terenurile cooperativei, situate în valea Vasluieţului, sunt supuse permanent inundaţiilor. Pentru a dirija excesul de apă către riu, cooperatorii execută un canal colector. Circa 80 de hectare vor produce pentru prima oară in acest an. Ia punctul numit „Rostogolul“ se execută, cu tineretul satului, lucrări de lichidare a ravenelor pe 210 hectare. Aici îl intilnim pe Mihai Dorofte, președintele cooperativei, care spune că până la declanşarea campaniei de primăvară, lucrările vor fi încheiate. Totodată, la acelaşi interval, cei peste 400 de utecişti, cît numără comuna, şi-au luat angajamentul de a curăţa izlazul comunal pe o suprafaţă de 50 de hectare, ceea ce va contribui la consolidarea barei furajere pentru vitele ţăranilor cooperatori. Profitind de timpul favorat, şl membrii C.A.P. Răchiteot şi-au tn re cît «forturi!« pentru ca, în acest an, să termine «nul început «in toamnă, «1« M va a* pare «* Inundaţii peste 200 da hectare, situate tn lunca Siretului. La acest obiectiv trebuie să se adaug* şl lucrSrile executate la şanţurile de scurgere, lucrări la care ţăranii cooperatori au răspuns cu entuziasm. 91 acte cooperative au acţionat consecvent în această direcţie, reuşind ca prin executarea unor canale de scurgere să prevină băltirea sau să admine la tîmre excesul de umiditate. La C.A.P. Ţibăneşti, de pildă, s -au încheiat deja lucrările la canalele de scurgere a apei în exces pe aproape 100 ha. Dar, din păcate, In aceeaşi comună, la C.A.P. Tungujei, nu s-a făcut nimic In această privinţă. lată ce ne declară Ing. Casian Drăgan, de la Oficiul de îmbunătăţiri funciare „încă din toamnă, ne-am deplasat la C.A.P. Tungujei, unde am depistat o suprafaţă de loan SACHELARIE (continuare In pag. amba) . Terenuri n vor rodi în acest an pentru prima oară n Pentru prevenirea efectului distructiv al apei n Importante acţiuni prevăzute şi apoi date uitării . I in poama a 4-a ! j ■ Visus delegatiei parlamentare române I în Slovacia ! ■ La Geneva și-a reluat lucrările ! I .......................................................... * Conferința Comitetului I I O.N.U. pentru dezarmare g Cooperativa „Tehnica confecţiei“ fruntaşă pe uniune Acum câteva zile, la Casa tineretului şi studenţilor, a eluat loc adunarea generală a cooperatorilor de la „Tehnica confecţiei". Cu acest prilej, s-a acordat diploma de cooperativă fruntaşă pe uniune şi drapelul Uniunii judeţene a cooperativelor meşteşugăreşti, pentru activitatea desfăşurată in anul 1971, in cadrul întrecerii socialiste, Cooperativei „Tehnica confecţiei". Rezultatele obţinute de către colectivul cooperativei in anul care a trecut justifică titlul de fruntaşă pe uniune. Astfel, volumul lucrărilor producţiei de serie destinată fondului pieţei a crescut cu 12 la sută, iar cel al producţiei destinate exportului — cu ÎS la sută faţă de anul precedent. Se remarcă, totodată, faptul că numai sporul obţinut la producţia marfă este cu aproape 10 000 000 de lei mai mare faţă de anul precedent. In anul trecut, Cooperativa „Tehnica confecţiei" a realizat importante benefieri. Prevăzută cu 8 săli de clasă, laborator, atelier pentru practică, cabinet medical etc., noua şcoală generală din Răchiteni este frecventată de aproape 500 de elevi. In clișeu : noua construcție. În pagina a 3-a Viaţa de partid in conducerea activităţii ideologice şi politico-educative, nici un ratat exigenţei! Nimeni nu poate contesta rezultatele meritorii obţinute în activitatea desfăşurată de Trustul de construcţii. De la un an la altul situaţia economico-financiară a unităţii s-a îmbunătăţit, în 1971 înregistrându-se, pentru prima oară în ultima vreme, o justă corelare a principalilor indicatori din plan. De astă dată însă, nu ne propunem o trecere în revistă a împlinirilor, ci o punctare a principalelor neajunsuri ce se impun a fi grabnic eliminate din activitatea şantierelor. Şi aceasta cu atît mai mult cu cit sarcinile de plan pe 1972 sporesc substanţial faţă de 1971 (cu peste 10 la sută), iar recentele analize efectuate de organele locale de partid şi de stat au evidenţiat existenţa unor serioase carenţe, care se cer cuacuitate a fi îndepărtate. Experienţa anului 1971 a confirmat cu prisosinţă capacitatea organizatorică de care dispune Trustul de construcţii, capacitate care, dacă va fi pusă în valoare In mod constant, nu numai In »campanii", poate contribui la utilizarea mai eficientă a întregului potenţial uman $ material de cart» dispune^. Ritmul în care s-a lucrat în trimestrul al XV-lea din 1971 a evidenţiat puterea de mobilităte a colectivului de către organizaţiile de partid, care s-au dovedit a fi în miezul problemelor de pe şantiere. Stilul de muncă din ultimele luni ale anului trecut, bineînţeles cu unele retuşuri, ar trebui să caracterizeze activitatea la întreg parcursul anului. Spunem «ţecuria pentru că, se pare, în primele luni «ftp 3 972 ritmul de execuţie este mai lent, realizările nefiind pe măsura posibilităţilor şi a condiţiilor create. Aşa cum aminteam la început, sarcinile sunt mult sporite, ceea ce impune eforturi deosebite încă de pe acum. Experienţa anilor a arătat cît de greu se pot recupera nerealizările din primul trimestru. De aceea, avînd în vedere realizările din primele două luni, se cer iniţiate cele mai eficace măsuri pentru ca în primul trimestru să se execute cel puţin 20—21 la sută din planul anual. Nu se simte lipsa unor planuri de măsuri în acest sens. De altceva este nevoie. Sarcinile stabilite să se repartizeze la toate nivelele, de la director şi plnă la echipele de lucru din şantiere. Fiecare să ştie ce are de făcut, ce-i revine în mod concret şi pînă cind trebuie înfăptuit Un control mai riguros şi permanent asupra realizări! în termen a tuturor obiectivelor stabilite se implune cu stringenţă pe Lai Trustul de construcţii laşi şantierele trustului. 8« vorbeşte In prezent de un dispecerat la nivelul trustului, dispecerat, care să coordona*« întreaga activitate de producţie a şantierelor, să răspundă şi să soluţioneze ca promptitudine toset« problemele ce se ivesc pe parcursul «xeeaţiai Idee* merită să fie studiată şi eventual pusă în valoare. Se subînţelege că va fi vorba de un dispecerat cu oameni competenţi, responsabili şi au o mare putere de a discerne fenomenele cu car® vi din contact. Şi trustul dispune de asemenea oameni. Pe şantiere sunt prezente tot mai multe utilaje de construcţii. Din păcate însă, nu întotdeauna sunt utilizate la întreaga capacitate, multe din ele staţionînd nejustificat, zile în şir, timp în care unele lucrări se execută manual. Se constată executarea manuală a unui însemnat volum de săpături, operaţiuni de incărcar®descărcare etc. Desigur, toate aceste fenomene ar arează negativ productivitatea muncii. Se impune o creştere a gradului de mecanizare şi industrializare a lucrărilor, ridicarea calificării constructorilor, diminuarea la maximum a numărului exagerat de mare de oameni necalificaţi. In domeniile privind calitatea lucrărilor şi gospodărirea materialelor se menţin încă serioase neajunsuri. Sunt cazuri când, datorită necunoaşterii şi nerespectării prescripţiilor tehnice, a Insuficientei planificări şi organizări se realizează lucrări cu deficienţe în execuţie, deficienţe care afectează, uneori, rezistenţa şi buna exploatare a construcţiilor şi, bineînţeles, generează cheltuieli suplimentare pentru remedieri. Maiştrii, diriginţii şi şefii de şantiere nu asigură o permanentă supraveghere a lucrărilor, ceea ce conduce la executarea defectuoasă a unor structuri de rezistenţă. Ne referim la devieri de la poziţie a armăturilor, turnări de betoane In straturi de grosime prea mare d en întreruperi în turnare şi compactare insuficientă, realizarea discontinuă a termoizolaţiei din beton celular autocu avizat, umplerea acearespunzătoare a rosturilor verticale cu mortar, deficienţe In turnarea ştaburilor din beton, ancorarea zidurilor despărţitoare de zidăria de rezistenţă etc. Se manifestă încă o slabă exigenţă şi o supraveghere necorespunzătoare din partea unor şefi de brigadă, maiştri, şefi de loturi şi şantiere, ceea ce conduce la realizarea cu deficienţe a unor finisaje. Cu certitudine afirmăm că o bună parte din vină pentru producerea unor neajunsuri în execuţie revine şi beneficiarilor de investiţii, care, prin diriginţii de lucrări, nu asigură în toate cazurile o asistenţă tehnică continuă şi competentă. Unii diriginţi de şantiere tolerează şi admit unele Eugeniu ZIDARIŢA toopttgnat« la pajt,㻫l O premisă pentru realizarea planului pe 1972 Ridicarea calitativă a întregii activităţi l Noi produse din mase plastice ca şi In alte unităţi industriale ieşene, la Uzina de prelucrare a maselor plastice există preocupări susţinute pentru diversificarea sortimentelor fabricate. Graficele Întocmite In uzină, pentru extinderea gamei prelucratelor din mase plastice In 1972, se realizează cu succes : trei produse au fost trimise forurilor în drept spre omologare, alte trei se află In fază finală de asimilare, iar cîteva sunt în curs de experimentare la beneficiari sau în uzină. In acest an, urmează a fi asimilate, în total, circa 30 de noi sortimente destinate industriei construcţiilor de maşini, drept înlocuitori ai metalului, pentru diferite unităţi economice ca ambalaje, precum şi altor beneficiari. E de remarcat faptul că, pe lîngă materiile prime prelucrate pînă în prezent — p.v.c.-ul, polistirenului şi polietilena —, se urmărește introducerea în prelucrare a unor noi materiale, cum ar fi poliamida. Orizonturi largi in folosirea potenţialului nostru creator Rezultatele cercetării ştiinţifice nu pot fi totdeauna măsurate strict cu anul calendaristic deoarece există şi probleme de perspectivă, cu o durată mai îndelungată, după cum şi soluţii ce apar uneori pe neaşteptate, scurtînd considerabil perioada planificată sau modificînd datele problemei. Şi totuşi, ne-am deprins să considerăm fiecare an ca o treaptă suitoare în ansamblul strădaniilor depuse în domeniul muncii ştiinţifice, bilanţul constituind un punct de plecare pentru noi eforturi încununate uneori cu mari succese. Aflaţi încă in primul trimestru al anului 1972, cel de al ll-lea an al cincinalului, ne considerăm intr-o etapă de început şi înfăptuirile, ca şi deficienţele ce s-au manifestat în etapa anterioară ne sunt mereu vii în meritorie, ajutindu-ne să desprindem importante concluzii pentru activitatea noastră prezentă şi viitoare. O dovadă concludentă este faptul că la recenta adunare generală a salariaţilor institutului nostru, pentru analiza activităţii din anul trecut şi lansarea planului pe 1972,, directorul institutului, acad. Cristofor Simionescu, scoţînd in evidenţă realizările dar şi lipsurile spunea : „Faţă de trecut cînd valorificarea cercetării ştiinţifice se reducea aproape exclusiv la publicaţii, astăzi institutul oferă economiei naţionale soluţii de mare importanţă, fiind angrenat într-o cercetare de mare eficacitate şi răspundere. De aceea, arăta printre altele, propunerile ca şi angajamentele pe 1972 trebuie concepute in spiritul chemării la întrecere lansată de Institutul de cercetare şi proiectare pentru industria electrotehnică — Bucureşti, urmărindu-se concentrarea tuturor forţelor în vederea sporirii substanţei cercetării şi realizării unui progres mai rapid al institutului pe calea oferirii de noi rezultate teoretice şi aplicative“. In lumina acestor deziderate s-au desfăşurat de altfel lucrările adunării care a reliefat în primul rind că dezvoltarea cercetării ştiinţifice pe baze contractuale a asigurat o mai puternică aderenţă la problematica întreprinderilor, o mai strînsă legătură cu practica, cu producţia şi largi posibilităţi de a spori eficienţa economică a cercetării. E suficient să arătăm că Institutul de chimie macromoleculară „Petru Poni“, de exemplu, a realizat anul trecut circa 80 la suta din bugetul său prin contracte, sumele stabilite iniţial fiind depăşite cu circa 768 000 de lei. S-a colaborat în bune condiţii îndeosebi cu Grupul industrial de petrochimie - Borzeşti, Combina-Adrian CARPOV director ştiinţific adjunct al Institutului de chimie macromoleculară „Petru Poniatul chimic - Victoria, Centrala industrială de fibre chimice - Săvineşti, Grupul industrial de petrochimie - Ploieşti etc., dovedindu-se din partea conducerilor unor întreprinderi mai multă receptivitate faţă de ofertele ştiinţei şi, în multe cazuri, o schimbare de optică în sensul că solicitările vin adeseori din partea lor spre deosebire de trecutul nu prea îndepărtat cînd lucrurile se petreceau invers şi cite o dată fără rezultat. Punem această schimbare nu numai pe seama faptului că astăzi este de neconceput progresul fără o întrepătrundere organică a ştiinţei cu producţia, dar şi pe motivul că în decursul anilor s-au verificat în practică rezultatele pozitive ale cercetării din institutul nostru ceea ce i-a determinat pe beneficiari să se adreseze cu mai multă încredere cercetătorilor ştiinţifici. De altfel, pornind, de la Ştiinţa şi producţia asemenea rezultate şi concluzii ne-am propus să efectuăm in 1972 şi cercetări suplimentare, tot pe bază de contracte, angajîndu-ne să depăşim cu peste 10 la sută cifra prevăzută în plan. Considerem, de asemenea, că realizarea sarcinilor economice prevăzute în noul cincinal este condiţionată în mare măsură de soluţiile pe care le va da cercetarea ştiinţifică, de modul cum se va realiza intensificarea acestei activităţi şi valorificarea cît mai rapidă a rezultatelor, ne-am hotărit totodată să reducem durata de cercetare în medie cu o lună la un număr de 8 teme prevăzute să fie finalizate în anul curent. Ţinem insă să precizăm totuşi de la început că condiţia esenţială, după opinia noastră, a legăturii ferme dintre cercetare şi producţie rămîne tot cercetarea de perspectivă, în care scop în planul pe 1972 au fost cuprinse un număr de teme care au ca obiectiv fie pregătirea unor cercetări ce urmează a fi contractate, fie unele teme de cercetare fundamentală orientată, care constituie rezerva ştiinţifică a institutului. Amintim dintre acestea preocupările care au existat mai de mult şi care continuă in domeniul polimerizării în plasmă, de mare importanţă teoretică şi practică deoarece ri® zează realizarea unor procese fundamental noi de obţinere a polimerilor. La fel de importante sunt cercetările care duc la rea. Uzarea unor polimeri cu proprietăţi semiconductoare, studiile în domeniul comiei lemnului. Impuse de necesităţile dezvoltării barei de materii prime , cele referitoare la formarea structurii supramoleculare a uni polimeri şi dependenţa proprietăţii acestora de structură etc. In toate sectoarele menţionate, rezultatele din anii precedenţi con- cretizate intr-o serie de brevete îndreptăţesc continuarea eforturilor şi angajamentelor cdectovului nostru de a elabora în anuil în curs Încă 15 brevete şi circa 25 de HIecrări ştiinţifice pentru revistele din ţară şî străinătate. Sunt strădanii ce se înscriu pe linia trasată de conducerea partidului, de tovarăşul Nicolae Ceaușescu personal Itt (continuare In pag. a 2-a) . Ciclu de conferinţe publice Duminică, insula Bibliotecii centrale universitare „Mihai Eminescu“ din Iaşi s-a deschis un ciclu lunar de conferinţe publice pe teme de ştiinţă şi cultură care vor fi prezentate de către personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale din Iaşi, Bucureşti şi alte centre ale ţării. Prima conferinţă „Civilizaţie şi valoare“ a fost susţinută de către conf. univ. dr. Ionel Achim din Bucureşti. Au participat tovarăşii Teodor Caluşer, preşedintele Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, Anatol Lupşa, vicepreşedinte al Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, activişti culturali aflaţi la cursul de pregătire la Şcoala interjudeţeană ele partid, muzeografi, cadre didactice, studenţi şi elevi. Expunerea a fost urmărită cu viu interes de către participanţi. Următoarea conferinţă „Ştiinţa şi enigmele creierului“ va fi ţinută de prof. univ. dr. docent Ion Hăulică, de la I.M.F. Iaşi, pe data de 19 martie a.c., ora 10, tot in aula Bibliotecii universitare „Mihai Eminescu“. Mărţişor înainte de izbucnirea impetuoasă, a zarzărilor cu nimbul lor vaporos. Intr-tentoast înspumat al primăverii, mesagerii ei gingaşi sînt ghiocelul şi mărţişorul. Descinzînd din legendă fi din tradiţie pe un fir alb şi roşu strins împletit, miniaturalul vestitor al lumii, al anotimpului renaşterii, poeziei şi speranţelor, are — înainte de orice — valoare de simbol, semnificaţia omeniei ţi a condorilor tăinuite in suflet. Fărîmă de viaţă, minusculul mărţişor, care in decursul timpului a trecut prin tot atttea metamorfoze este simţăminte sau nuanţe ale fanteziei tinereşti, ne bucură ochii, împrospătaţi de rouă safirelor, topazelor, catifelelor şi opalelor, dar mai ales de duraţia gestului discret şi întotdeauna mişcător. Urzit parcă din degete de păianjen, într-o delicată şi aproape aeriană întruchipare, contopire de realitate şi basm, solul acesta al primăverii te transfigurează o clipă în copil, dându-ţi sentimentul miracolului posibil, miracolul veşnicei deveniri. Căci in aurind venele vegetale ale pământului se vor deschide mustind de ameţitoare seve, ritmuri alerte, neauzite şi misterioase vor goni şi — peste noapte — natura se va preface într-o nouă şi mereu reluată geneză. Omagii Primăverii generatoare de viaţă, omagii aduse mamei, soţiei, iubitei sau fiicei, tovarăşei ori prietenei, mărţişoarele sunt însemnele dragostei, ale respectului, ale admiraţiei sau ale tuturor acestora la un loc. Pentru tovarăşele care, umăr la umăr, cu toţi ceilalţi, făuresc azi viaţa nouă, pe şantiere, tn fabrici, pe ogoare, în şcoli, pentru cele care călăuzesc spre soare mlădiţele şi luminează căminele, rămlntnd piloni de nădejde in furtună, mărţişoarele acestea fragile nu înseamnă sclipiri de efemeride, ci mărturii calde şi trainice. Am dori să oferim asemenea simbolice mărţişoare Valentinei Bălănică, muncitoare la I.P.J., Măriei Gorăscu, operatoare la Fabrica de antibiotice, cooperatoarei Dănica Cantemir din ciurea, profesoarei, Maria Buiuc, preşedinta Comitetului orăşenesc al femeilor din Paşcani, Elenei Poelincă şi Elenei Nedelcu, gospodine, conf. dr. Cornelia Dumitriu şi prof. dr. Asia Chipail şi altor sute şi mii de femei care se situează la loc de frunte în activitatea profesională şi obştească sau în munca neobosită de gospodină, ce a înnobilat femeia din toate timpurile. Fie ca în vibraţia micilor luceferi, în tremurul de lacrimă de bucurie, al mărţişoarelor voastre să descifraţi puritatea unui gind frumos, a unui fior sincer şi a unor simţiri alese. Elena PIETRAR®