Flacăra Iaşului, aprilie 1972 (Anul 28, nr. 7942-7967)
1972-04-01 / nr. 7942
ANUL XXVIII. 6 PAGINI 39 BANI Proletari din toate forile, uniti-vă! Incunp Insului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean In unele cooperative agricole Desfăşurarea însămînţărilor în ritm intens nu poate justifica rămînerea în urmă a celorlalte lucrări agricole de sezon ■ însemnate suprafeţe pregătite pentru floarea-soarelui ■ La C.A.P. Focuri s-a trecut la semănatul acestei culturi în unele locuri viile continuă să fie neglijate . Abia a dat colţul ierbii şi au ieşit cu animalele la păşunat ■ Pămînturi încă necultivate Cu fiecare zi ce trece, agrenda muncilor agricole se încarcă tot mai mult Pe bunii gospodari aşa ceva nu-i sperie. Organizarea temeinică a muncii, folosirea din plin a forţelor mecanice şi manuale şi a zilei-lumină rezolvă cu succes toate problemele campaniei de primăvară. Sigur că în foarte multe unităţi s-a pus un mare accent pe lucrările de păstrare a rezervei de apă din sol şi pe însămânţarea culturilor în timpul optim. Tovarăşul Ion Paleu, inginerul şef al C.A.P. Şipote, ne-a spus că toate ogoarele de toamnă, care însumează 2 380 de hectare, au fost grăpate. „Totodată, preciza dumnealui, au fost însămînţate ovăzul, lucerna, mazărea, ceapa, iar de mîine (ieri n.n.) trecem la plantatul cartofilor. Sîntem pregătiţi ca în zilele imediat următoare să începem şi semănatul floriisoarelui, lucrare care nu va dura mai mult de 5 zile“. Aceeaşi grijă pentru efectuarea însămînţărilor în timpul optim dovedeau şi mecanizatorii şi ţăranii cooperatori din Româneşti. „Azi încheiem semănatul sfeclei de zahăr pe ultimele hectare din 100 planificate, ne-a spus tovarăşul Nicolae Gălăţeanu, inginerul şef al unităţii. Imediat adaptăm semănătorile pentru floarea-soarelui şi trecem şi la semănatul acestei culturi. Patru agregate pregătesc deja terenul. Apoi, nu ne va mai rămîne de semănat decît porumbul. Suprafeţele unde amplasăm această cultură sînt grăpate în întregime“. Mai bine organizaţi ca în alte primăveri, cei din Focuri au început şi semănatul florii-soarelui. Pe tarlaua „Loturi“, unde se aflau în plină activitate patru agregate de semănat, erau prezenţi şi tovarăşii Mircea Popovici, inginer şef al C.A.P.-ului, şi ing. Ştenţel, de la Direcţia agricolă. „De trei zile, ne-a spus inginerul şef, temperatura din sol este, dimineaţa, de peste 7 grade. Aşa că n-am mai aşteptat... Mîine trecem şi la plantatul cartofilor". Şirul exemplelor de unităţi unde lucrătorii din agricultură au depus, şi depun zi de zi, toate eforturile, pentru a asigura un ritm intens lucrărilor de păstrare e apei în sol şl însămînţărilor, poate fi continuat cu cooperativele agricole din Fîntînele, Chişcăreni. Tovarăşul Vasile Coşniţă, inginer şef al C.A.P. Chişcăreni, ne-a spus că în afara florii-soarelui şi porumbului, toate culturile au fost însămînţate. Desfăşurarea însămînţărilor în ritm susţinut nu poate justifica cu nimic rămînerea în urmă a lucrărilor în celelalte sectoare de producţie. Tot la Focuri, tovarăşul inginer Mircea Popovici ne-a spus că aceeaşi atenţie se acordă lucrărilor în plantaţia de vie care ocupă 75 de hectare. De cîteva zile, forţe însemnate execută tăierile (lucrare executată pe 40 de hectare), revizuiesc mijloacele de susţinere. De asemenea, au fost aduşi în unitate încă 10 000 de spalieri care urmează să fie plantaţi tot în aceste zile. Şi la Româneşti, lucrările din vie cunosc o oarecare înviorare, departe însă de a se asigura ritmul normal. Aici, abia a fost terminat dezgropatul. Se înţelege că trebuie mobilizate braţe de muncă mult mai numeroase pentru a fi aduse „la zi“ lucrările din acest sector de producţie. Tăierile, întărirea mijloacelor de susţinere, cercuitul trebuie încheiate înainte de pornirea ochilor în vegetaţie pentru a se evita pierderile prin scuturare. Aceste lucrări trebuie să stea şi mai mult în atenţia consiliilor de conducere din Erbiceni, Totoieşti, unde, la ora actuală, via de pe anumite parcele nu a fost nici măcar dezgropată. Tot în această perioadă trebuie încheiate lucrările de întreţinere a păşunilor. La cooperativa agricolă din Româneşti au fost făcute unele lucruri bune în această privinţă care merită evidenţiate. Din 910 hectare de păşune, 600 au fost curăţate de spini şi grăpate, iar pe 400 de hectare au fost administrate îngrăşăminte chimice. De asemenea, păşunea a fost parcelată şi marcată cu ţăruşi văruiţi pentru aplicarea păşunatului raţional. Am văzut şi păşunile de la Erbiceni. Au cu totul altă faţă, o faţă care poartă pecetea neglijenţei. Din păcate, într-o asemenea categorie trebuie incluse şi păşunile de la Focuri. Tovarăşul inginer Mircea Popovici a recunoscut că, în privinţa aceasta, există rămîneri în urmă. Din cite ne-am dat seama, lipsa de răspundere pentru buna îngrijire a păşunilor porneşte de la nivelul primăriei. Dacă comitetul executiv şi-ar fi impus punctul de vedere, alta ar fi fost situaţia. Dar cum nimeni nu spune nimic, o parte din locuitorii din Fîntinele au ficos animalele la păşunat, cu toate că abia a dat colţul ierbii. Comitetele comunale de partid Erbiceni şi Focuri au datoria de a interveni pentru a se face ordine şi în acest sector care are o importanţă deosebită în balanţa furajeră, încheierea însămînţărilor trebuie să concorde cu folosirea în scopuri productive a fiecărei palme de pămînt Pe o suprafaţă destul de mare de la Şipote, situată în şesul dintre satele Mitoc şi Chişcăreni, băltea apa. Ţăranii cooperatori au săpat un şanţ lung de circa 300 de metri care a ajutat la evacuarea excesului de umiditate. In cele două cooperativ® agricole din această localitate au fost luate şi unele măsuri pentru restrîngerea lăţimii drumurilor, suprimarea celor inutile. De asemenea, la Focuri, la Româneşti au fost arate spaţiile dintre construcţiile zootehnice însă, tot aici, mai există pămînturi care nu sunt arate şi cultivate. La C.A.P. Româneşti, de exemplu, îngrăşămintele naturale sunt împrăştiate pe o întinsă suprafaţă, în loc să fie aşezate în platforme, iar la C.A.P. Focuri, gropile de siloz, în număr destul de mare, nu au fost încă astupate astfel ca şi acest teren să între în circuitul producţiei. Aşadar, paralel cu însămînţările, trebuie să se asigure buna desfăşurare şi a celorlalte lucrări agricole : din vii şi livezi, din grădinile de legume, de pe păşuni şi fîneţe. Gh. STEJARUl R.A.P- Româneşti. Pe tarlaua „Podiş“, mecanizatorii D. Damaschin şi Gh. Mărgineanu însămânţează ultimele hectare cu sfeclă de zahăr. Inginerul & Gălăţ Saim # brigadierul. Gagea controlează calitatea semănatului. Foto : I. COSTEA e CARNET ieşeanu locul iuţii Cine s-a aflat, în trecere, luni seara, prin Piaţa Unirii a avut prilejul să asiste la un spectacol coral organizat ad-hoc. Treptele soclului stătutei lui „Al. I. Cuza" au folosit drept scenă zecilor de studenţi, membri ai formaţiei corale a Centrului universitar Iaşi. Abia reintorşi de la Cluj, unde s-a desfăşurat Festivalul naţional al artei studenţeşti, ediţia a VIII-a — 1972, prilej ce le-a oferit artiştilor amatori ieşeni — aşa cum am mai anunţat intr-o lapidară ştire într-unul din numerele trecute ale ziarului nostru — un mult rîvnit şi binemeritat loc I, studenţii — membri ai formaţiei ieşene corale — au ţinut să facă direct cunoscută, public, izbînda lor. Şi, sub bagheta lui Mihai Jora, ei au interpretat, în aplauzele unei numeroase asistenţe adunate spontan . In Piaţa Unirii, mai multe piese co- i role din bogatul repertoriu prezentatn cadrul Festivalului naţional. Pentru spectatorii neavizaţi, stridenţii au strigat un cor, sacadat, la sfîrşitul frumosului şi ineditului lor spectacol: „Foaie verde de gutui, laşul are locunţe". După care, membrii formaţiei s-au răspindit in mulţime, interpretind melodia mult îndrăgită „Gaudeamus Igitur“. Iniţiativa organizării unui asemenea spectacol în Piaţa Unirii o dorim a fi de bun augur. Ne gindim la celelalte formaţii corale ca şi la formaţiile orchestrale de amatoritatitea cîte există deocamdată la Iaşi şi cărora li se vor adăuga, probabil, in curind, altele — şi care ar putea crea adevărate clipe de destindere locuitorilor urbei noastre, oferindu-le cite un program în aer liber, şi în alte zile ale anului — mai ales in sezonul estival — nu numai la date şi cu prilejuri festive. Alice OUATU L t\ \ ji UJu^ IV v ' I£ n I i___ HI Deschiderea lucrărilor Congresului Partidului Comunist Finlandez * Situaţia politică din Irlanda de nord ■ din pagina a 6-a Vizita tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în Republica Democratiei Sudan Convorbiri oficiale ! Vineri, 11 martie, la Palatul Poporului din Khartum, au avut loc convorbiri oficiale între preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Democratice Sudan, generalul maior Gaafar Mohammed Nurneiry. Au participat la convorbiri, din partea română Ion Păţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri |l Hmitria comerţului exterior, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Bujor Almăşan, ministrul minelor, petrolului şi geologiei, Gheorghe Oprea, Ştefan Andrei, Constantin Mitea, consilieri ai preşedintelui, Gheorghe Şerbănescu, însărcinat cu afaceri ad-interim al României în Sudan, Vasile Răuţă, adjunct al ministrului comerţului exterior. Din partea sudanezi dr. Osman Abu Al-Gasim, ministrul cooperării şi stării rurale, Ibrahim Moneim Mai ministrl economiei, Mahdi Mustafa, nistru de stat la Preşedinţia repub Fakhradin Mohammad, adjunct al fiului afacerilor externe, Ahmed Rahman Al-Akib, ministrul industrieinelor, Suleiman Babikes, ambase Mohammad Abdel Majid Ahmed,ar da stat la Ministerul Comerţul) Cei doi şefi de stat sunt însoţiţi Banalităţi române / sudaneze. Spre Damazin şi Binder Vineri la amiază, preşedintele Consi- plecat spre localitatea Damazin, de unde fiul de Stat, Nicolae Ceauşasca, Impresi au continuat călătoria spre rezervaţia ună cu preşedintele Gaafaffumeiryau naturală D.Inder. Pentru economisirea timpului cetăţeanului Noutăţi în domeniul prestărilor de servicii publice Convorbire cu tov. ing. Al. CASIAN, directorul Direcţiei judeţene de gospodărie comunală şi locativă De aproape o lună de zile, în municipiul Iaşi, s-a trecut la unificarea încasării sumelor provenite din prestări de servicii publice. Pentru a afla care este scopul urmărit prin noua măsură, ne-am adresat tov. ing. Al. Casian, directorul Direcţiei judeţene de gospodărie comunală şi locativă, care ne-a relatat: „ Este bine cunoscut că încasarea sumelor provenite din serviciile prestate populaţiei de către întreprinderile de gospodărie comunală şi locativă se făcea prin trei unităţi prestatoare: I.A.C.G.B., pentru apă, canal, salubritate, gaze naturale etc; I.G.L.L., pentru chiriile aferente locuinţelor deţinute de locatarii nesalariaţi, pensionari etc. şi plata energiei termice din sistemul centralizat furnizată asociaţiilor de locatari; doar I.G.C. Paşcani era pentru toate serviciile de gospodărie comunală şi locativă unic prestator în această localitate. însăşi enumerarea serviciilor arată că cetăţeanul era obligat să piardă multă vreme cu plata taxelor, să fie deseori vizitat şi, bineînţeles, deranjat de numeroşi încasatori ş.a.am.d. Or, tocmai asemenea inconveniente sunt înlăturate prin noua măsură adoptată în municipiul Iaşi. — Cum a fost concretizată ? — Intr-o primă fază s-a trecut la unificarea celor două casierii (I.A.C.G.B., I.G.L.L.), astfel încît beneficiarilor de servicii comunale şi locative Ii s-au asigurat condiţii pentru achitarea sumelor datorate într-un singur loc. De reţinut că In perioada următoare facturarea va fi întocmită cu anticipaţie, astfel încît la prezentarea la casieria centralizată abonaţii vor primi o singură factură pentru toate prestările de servicii publice. — Sintem informaţi că intr-un viitor apropiat încasarea se va face la domiciliul abonaţilor. — In scopul economisirii bugetuluitimp al cetăţeanului, In următoarele luni se va trece treptat la încasarea sumelor la domiciliul abonaţilor — inclusiv a chiriei pentru cei cărora nu li se reţine suma datorată pe statul de plată. Evident că şi citirea contoarelor, de exemplu, se va face o singură dată de către persoanele anume desemnate. Faptul că nu s-a putut trece imediat la aplicarea acestei forme este determinat de numărul mare de chiriași — circa 6.000 — ce plătesc în numerar sumele datorate cît și a timpului scurt în care trebuie calculate și încasate sumele. — Cum se va face încasarea sumelor datorate pentru furnizarea de energie termică ? — In ceea ce priveşte încasarea sumelor, datorate pentru furnizarea de energie termică (termoficare) de asociaţiile de locatari din municipiul Iaşi (servicii prestate de către I.G.L.L.), de la 1 martie a.c. încasarea se face tot de către casieria centrală. Intrucît sumele datorate pentru acest serviciu se încasează împreună cu restul prestărilor efectuate (apă, canal, gaze, salubritate etc.) furnizorul — I.G.L.L. — transmite întreprinderii încasatoare costul energiei termice şi apei calde menajere, calculat In conformitate cu prevederile instrucţiunilor In vigoare. Pe baza acestor elemente se întocmeşte factura unificată, care se introduce la unitatea C.E.C. unde asociaţia de locatari are contul deschis, iar sumele încasate pentru energia termică şi apa caldă menajeră se transmit la interval de cinci zile unităţii prestatoare şi în termen de două zile când valoarea facturilor depăşeşte 100.000 lei. — Pentru rapiditatea şi exactitatea calculelor, ce s-a preconizat ? — In municipiul Iaşi, un număr important de facturi — circa 20 000 pentru prestările de servicii de gospodărie comunală şi locativă către populaţie se efectuează mecanizat, cu o maşină „Felix F.C. 15“. Pentru trimestrul II al acestui an, s-a repartizat o a doua maşină de acest tip, creîndu-se astfel posibilitatea sporirii numărului de facturi întocmite mecanizat. Considerăm că au fost luate măsurile organizatorice care să ducă la o mai operativă încasare a sumelor datorate din prestările de servicii, contribuind totodată la reducerea substanţială a timpului pierdut de cetăţeni pentru achitarea sumelor provenite din serviciile mai sus-menţionate. Al. MONTEORU ibb. . ua mnim Plenara Unioi# ■ judeţene ■ a cooperativelor ■ agricole ■ tel avu» loc plenara Unionij itodeBs« tsn* • coopftrativelor agricole da ție. Wr^ La lucrările plenarei au luat parte tr-HH varăşii Gheorghe Gilibiu, secretar ai^K Comitetului judeţean de partid, ţi Stefan lonescu, secretarul comisiei de pro- J paganda a Uniunii Naţionale a Coopera- JM tivelor Agricole de Producţie.4H M primul punct al ordinii de. xtf tor ” t. Chele, vicepreşedinte al U.D.G.A.P., a prezentat analiza activităţii economicofinanciare a sectorului agricol cooperatist din 1971 fi primele tari ale anului curent. In continuare, plenara a fost informată asupra rezultatelor întrecerii socialiste desfăşurată între cooperativele agricole ale judeţului în 1971. Ca urmare a succeselor obţinute pe primul loc s-a situat cooperativa agricolă din Bălţaţi. Locul al doilea a fost ocupat de C.A.P.- j urile Movileni şi Ţigănaşî, locul al trei- ulea de C.A.P.-urile Scobinţi şi Perienî, , locul al patrulea de C.A.P.-urile Comarn^na şi Corneşti, iar al cincilea loc C.A.P.-urile Tătăruşi, Ruginoasa şi lea-Seacă. Boi? Pe marginea bilanţului activităţii perioada analizată au urmat fiezbater^^^B care fiu participat numeroşi MiorHH la încheierea lucrărilor plenarei a HBB nt cu vlotul tovarăşul Gheorghe CiUbi-M In paginii«» Sfl * Viata ■ Ştiinţa HH şi producţia ii H Faptele, expresia conştiinţei 1 1 !• I10 Noi produse pentru export De la o perioadă la alta a crescut competitivitatea produselor Combinatului de exploatare şi industrializare a lemnului Iaşi pe piaţa externă. Ca urmare, numărul ţărilor importatoare de produse fabricate în unitatea ieșeană s-au înmulţit. In prezent, după cum ne informează conducerea combinatului, se lucrează la execuţia bibliotecii etajere „Fembo“ şi „Prisma“ — produse contractate cu Suedia şi care vor lua drumul spre această ţară spre stfrşitul lunii aprilie «A Un« cur b^wtcrMre arhitectonic* ale or&ştului npatrw : Universitatea eAi. I. Suzâ®, Fote:ti.