Flacăra Iaşului, aprilie 1972 (Anul 28, nr. 7942-7967)

1972-04-01 / nr. 7942

ANUL XXVIII. 6 PAGINI 39 BANI ­ Proletari din toate forile, uniti-vă! Incunp Insului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean In unele cooperative agricole Desfăşurarea însămînţărilor în ritm intens nu poate justifica rămînerea în urmă a celorlalte lucrări agricole de sezon ■ însemnate suprafeţe pregătite pentru floarea-soarelui ■ La C.A.P. Focuri s-a trecut la semănatul acestei culturi­­ în unele locuri viile continuă să fie neglijate . Abia a dat colţul ierbii şi au ieşit cu animalele la păşunat ■ Pămînturi încă necultivate Cu fiecare zi ce trece, a­­grenda muncilor agricole se încarcă tot mai mult Pe bunii gospodari aşa ceva nu-i spe­rie. Organizarea temeinică a muncii, folosirea din plin a forţelor mecanice şi manua­le şi a zilei-lumină rezolvă cu succes toate problemele campaniei de primăvară. Si­gur că în foarte multe unităţi s-a pus un mare accent pe lucrările de păstrare a rezer­vei de apă din sol şi pe în­­sămânţarea culturilor în timpul optim. Tovarăşul Ion Paleu, inginerul şef al C.A.P. Şipote, ne-a spus că toate o­­goarele de toamnă, care însu­mează 2 380 de hectare, au fost grăpate. „Totodată, pre­ciza dumnealui, au fost în­­sămînţate ovăzul, lucerna, mazărea, ceapa, iar de mîine (ieri n.n.) trecem la plantatul cartofilor. Sîntem pregătiţi ca în zilele imediat următoare să începem şi semănatul florii­­soarelui, lucrare care nu va dura mai mult de 5 zile“. Aceeaşi grijă pentru efec­tuarea însămînţărilor în timpul optim dovedeau şi me­canizatorii şi ţăranii coope­ratori din Româneşti. „Azi încheiem semănatul sfeclei de zahăr pe ultimele hecta­re din 100 planificate, ne-a spus tovarăşul Nicolae Gălă­­ţeanu, inginerul şef al uni­tăţii. Imediat adaptăm semă­­nătorile pentru floarea-soare­­lui şi trecem şi la semănatul acestei culturi. Patru agrega­te pregătesc deja terenul. A­­poi, nu ne va mai rămîne de semănat decît porumbul. Su­prafeţele unde amplasăm a­­ceastă cultură sînt grăpate în întregime“. Mai bine organizaţi ca în alte primăveri, cei din Focuri au început şi semănatul flo­rii-soarelui. Pe tarlaua „Lo­turi“, unde se aflau în plină activitate patru agregate de semănat, erau prezenţi şi to­varăşii Mircea Popovici, ingi­ner şef al C.A.P.-ului, şi ing. Ştenţel, de la Direcţia agrico­lă. „De trei zile, ne-a spus inginerul şef, temperatura din sol este, dimineaţa, de peste 7 grade. Aşa că n-am mai aşteptat... Mîine trecem şi la plantatul cartofilor". Şirul exemplelor de unităţi unde lucrătorii din agricultu­ră au depus, şi depun zi de zi, toate eforturile, pentru a a­­sigura un ritm intens lucră­rilor de păstrare e apei în sol şl însămînţărilor, poate fi continuat cu cooperativele a­­gricole din Fîntînele, Chişcă­­reni. Tovarăşul Vasile Coş­­niţă, inginer şef al C.A.P. Chişcăreni, ne-a spus că în a­­fara flori­i-soarelui şi porum­bului, toate culturile au fost însămînţate. Desfăşurarea însămînţărilor în ritm susţinut nu poate jus­tifica cu nimic rămînerea în urmă a lucrărilor în celelalte sectoare de producţie. Tot la Focuri, tovarăşul inginer Mir­cea Popovici ne-a spus că a­­ceeaşi atenţie se acordă lucră­rilor în plantaţia de vie ca­re ocupă 75 de hectare. De cîteva zile, forţe însemnate execută tăierile (lucrare exe­cutată pe 40 de hectare), re­vizuiesc mijloacele de susţi­nere. De asemenea, au fost a­­duşi în unitate încă 10 000 de spalieri care urmează să fie plantaţi tot în aceste zile. Şi la Româneşti, lucrările din vie cunosc o oarecare înviorare, departe însă de a se asigura ritmul normal. Aici, abia a fost terminat dezgropatul. Se înţelege că trebuie mobilizate braţe de muncă mult mai nu­meroase pentru a fi aduse „la zi“ lucrările din acest sec­tor de producţie. Tăierile, în­tărirea mijloacelor de susţi­nere, cercuitul trebuie înche­iate înainte de pornirea ochi­lor în vegetaţie pentru a se evita pierderile prin scutura­re. Aceste lucrări trebuie să stea şi mai mult în atenţia consiliilor de conducere din Erbiceni, Totoieşti, unde, la ora actuală, via de pe anumi­te parcele nu a fost nici mă­car dezgropată. Tot în această perioadă tre­buie încheiate lucrările de în­treţinere a păşunilor. La co­operativa agricolă din Româ­neşti au fost făcute unele lu­cruri bune în această privin­ţă care merită evidenţiate. Din 910 hectare de păşune, 600 au fost curăţate de spini şi grăpate, iar pe 400 de hec­tare au fost administrate în­grăşăminte chimice. De ase­menea, păşunea a fost parce­lată şi marcată cu ţăruşi vă­ruiţi pentru aplicarea păşuna­­tului raţional. Am văzut şi pă­şunile de la Erbiceni. Au cu totul altă faţă, o faţă care poartă pecetea neglijenţei. Din păcate, într-o asemenea cate­gorie trebuie incluse şi păşu­nile de la Focuri. Tovarăşul inginer Mircea Popovici a recunoscut că, în privinţa a­­ceasta, există rămîneri în ur­mă. Din cite ne-am dat seama, lipsa de răspundere pentru buna îngrijire a păşunilor por­neşte de la nivelul primăriei. Dacă comitetul executiv şi-ar fi impus punctul de vedere, alta ar fi fost situaţia. Dar cum nimeni nu spune nimic, o parte din locuitorii din Fîn­­tinele au fi­­cos animalele la păşunat, cu toate că abia a dat colţul ierbii. Comite­tele comunale de partid Erbi­ceni şi Focuri au datoria de a interveni pentru a se face ordine şi în acest sector care are o importanţă deosebită în balanţa furajeră, încheierea însămînţărilor trebuie să concorde cu folo­sirea în scopuri productive a fiecărei palme de pămînt Pe o suprafaţă destul de mare de la Şipote, situată în şesul dintre satele Mitoc şi Chişcă­­reni, băltea apa. Ţăranii coo­peratori au săpat un şanţ lung de circa 300 de metri care a ajutat la evacuarea excesului de umiditate. In cele două co­operativ® agricole din această localitate au fost luate şi une­le măsuri pentru restrîngerea lăţimii drumurilor, suprimarea celor inutile. De asemenea, la Focuri, la Româneşti au fost arate spaţiile dintre construc­ţiile zootehnice însă, tot aici, mai există pămînturi care nu sunt arate şi cultivate. La C.A.P. Româneşti, de exem­plu, îngrăşămintele naturale sunt împrăştiate pe o întinsă suprafaţă, în loc să fie aşe­zate în platforme, iar la C.A.P. Focuri, gropile de siloz, în număr destul de mare, nu au fost încă astupate astfel ca şi acest teren să între în cir­cuitul producţiei. Aşadar, paralel cu însămîn­­ţările, trebuie să se asigure buna desfăşurare şi a celor­lalte lucrări agricole : din vii şi livezi, din grădinile de le­gume, de pe păşuni şi fîneţe. Gh. STEJARUl R.A.P- Româneşti. Pe tarlaua „Podiş“, mecanizatorii D. Damaschin şi Gh. Mărgineanu­ însămânţează ultimele hectare cu sfeclă de zahăr. Ingi­nerul & Gălăţ Saim # brigadierul­­. Gagea controlează calitatea semă­natului. Foto : I. COSTEA e CARNET ieşeanu locul iuţii Cine s-a aflat, în trecere, luni sea­ra, prin Piaţa Unirii a avut prilejul să asiste la un spectacol coral orga­nizat ad-hoc. Treptele soclului stă­tutei lui „Al. I. Cuza" au folosit drept scenă zecilor de studenţi, membri ai formaţiei corale a Cen­trului universitar Iaşi. Abia reintorşi de la Cluj, unde s-a desfăşurat Festivalul naţional al artei studen­ţeşti, ediţia a VIII-a — 1972, prilej ce le-a oferit artiştilor amatori ie­şeni — aşa cum am mai anunţat in­tr-o lapidară ştire într-unul din nu­merele trecute ale ziarului nostru — un mult rîvnit şi binemeritat loc I, studenţii — membri ai formaţiei ieşene corale — au ţinut să facă direct cunoscută, public, izbînda lor. Şi, sub bagheta lui Mihai Jora, ei au interpretat, în aplauzele unei nu­meroase asistenţe adunate spontan . In Piaţa Unirii, mai multe piese co- i role din bogatul repertoriu prezentat­­­­n cadrul Festivalului naţional.­­ Pent­ru spectatorii neavizaţi, stri­denţii au strigat un cor, sacadat, la sfîrşitul frumosului şi ineditului lor spectacol: „Foaie verde de gutui, laşul are locu­nţe". După care, membrii formaţiei s-au răspindit in mulţime, interpretind melodia mult îndrăgită „Gaudeamus Igitur“. Iniţiativa organizării unui aseme­nea spectacol în Piaţa Unirii o do­rim a fi de bun augur. Ne gindim la celelalte formaţii corale ca şi la formaţiile orchestrale de amatori­t­atitea cîte există deocamdată la Iaşi şi cărora li se vor adăuga, pro­babil, in curind, altele — şi care ar putea crea adevărate clipe de des­tindere locuitorilor urbei noastre, oferindu-le cite un program în aer liber, şi în alte zile ale anului — mai ales in sezonul estival — nu­­ numai la date şi cu prilejuri festive.­ ­ Alice OUATU L t\ \ ji UJu^ I­V v ' I£ n I i___ HI Deschiderea lucrărilor Congresului Partidului Comunist Finlandez * Situaţia politică din Irlanda de nord ■ din pagina a 6-a Vizita tovarăşului NICOLAE CEAUŞ­ESC­U în Republica Democratiei Sudan Convorbiri oficiale ! Vineri, 11 martie, la Palatul Poporului din Khartum, au avut loc convorbiri ofi­ciale între preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Repu­blicii Democratice Sudan, generalul maior Gaafar Mohammed Nurnei­ry. Au participat la convorbiri, din partea română­­ Ion Păţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri |l Hmitria co­merţului exterior, Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe, Bujor Almăşan, ministrul minelor, petrolului şi geologiei, Gheorghe Oprea, Ştefan Andrei, Constan­tin Mitea, consilieri ai preşedintelui, Gheorghe Şerbănescu, însărcinat cu afa­ceri ad-interim al României în Sudan, Vasile Răuţă, adjunct al ministrului co­merţului exterior. Din partea sudanezi­­ dr. Osman Abu Al-Gasim, ministrul cooperării şi s­tării rurale, Ibrahim Moneim Mai ministrl economiei, Mahdi Mustafa, nistru de stat la Preşedinţia repub Fakhradin Mohammad, adjunct al fiului afacerilor externe, Ahmed Rahman Al-Akib, ministrul industri­einelor, Suleiman Babikes, ambase Mohammad Abdel Majid Ahmed,­­­­ar da stat la Ministerul Comerţul) Cei doi şefi de stat sunt însoţiţi Banalităţi române / sudaneze. Spre Damazin şi Binder Vineri la amiază, preşedintele Consi- plecat spre localitatea Damazin, de unde fiul de Stat, Nicolae Ceauşasca, Impre­­si­ au continuat călătoria spre rezervaţia ună cu preşedintele Gaafa­­ffumeiry­au naturală D.Inder. Pentru economisirea timpului cetăţeanului Noutăţi în domeniul prestărilor de servicii publice Convorbire cu tov. ing. Al. CASIAN, directorul Direcţiei judeţene de gospodărie comunală şi locativă De aproape o lună de zile, în munici­piul Iaşi, s-a trecut la unificarea înca­sării sumelor provenite din prestări de servicii publice. Pentru a afla care este scopul urmărit prin noua măsură, ne-am adresat tov. ing. Al. Casian, directorul Direcţiei judeţene de gospodărie comu­nală şi locativă, care ne-a relatat: „ Este bine cunoscut că încasarea su­melor provenite din serviciile prestate populaţiei de către întreprinderile de gospodărie comunală şi locativă se făcea prin trei unităţi prestatoare: I.A.C.G.B., pentru apă, canal, salubritate, gaze na­turale etc; I.G.L.L., pentru chiriile afe­rente locuinţelor deţinute de locatarii ne­salariaţi, pensionari etc. şi plata energi­ei termice din sistemul centralizat furni­zată asociaţiilor de locatari; doar I.G.C. Paşcani era pentru toate serviciile de gospodărie comunală şi locativă unic prestator în această localitate. însăşi enu­merarea serviciilor arată că cetăţeanul era obligat să piardă multă vreme cu plata taxelor, să fie deseori vizitat şi, bineînţeles, deranjat de numeroşi încasa­tori ş.a.am.d. Or, tocmai asemenea incon­veniente sunt înlăturate prin noua măsu­ră adoptată în municipiul Iaşi. — Cum a fost concretizată ? — Intr-o primă fază s-a trecut la uni­ficarea celor două casierii (I.A.C.G.B., I.G.L.L.), astfel încît beneficiarilor de servicii comunale şi locative Ii s-au asi­gurat condiţii pentru achitarea sumelor datorate într-un singur loc. De reţinut că In perioada următoare facturarea va fi întocmită cu anticipaţie, astfel încît la prezentarea la casieria centralizată a­­bonaţii vor primi o singură factură pen­tru toate prestările de servicii publice. — Sintem­ informaţi că intr-un viitor apropiat încasarea se va face la domici­liul abonaţilor. — In scopul economisirii bugetului­­timp al cetăţeanului, In următoarele luni se va trece treptat la încasarea su­melor la domiciliul abonaţilor — inclu­siv a chiriei pentru cei cărora nu li se reţine suma datorată pe statul de plată. Evident că şi citirea contoarelor, de e­­xemplu, se va face o singură dată de către persoanele anume desemnate. Fap­tul că nu s-a putut trece imediat la apli­carea acestei forme este determinat de numărul mare de chiriași — circa 6.000 — ce­ plătesc în numerar sumele datora­te cît și a timpului scurt în care trebuie calculate și încasate sumele. — Cum se va face încasarea sumelor datorate pentru furnizarea de energie ter­mică ? — In ceea ce priveşte încasarea su­melor, datorate pentru furnizarea de e­­nergie termică (termoficare) de asocia­ţiile de locatari din municipiul Iaşi (ser­vicii prestate de către I.G.L.L.), de la 1 martie a.c. încasarea se face tot de către casieria centrală. Intrucît sumele datora­te pentru acest serviciu se încasează îm­preună cu restul prestărilor efectuate (apă, canal, gaze, salubritate etc.) fur­nizorul — I.G.L.L. — transmite întreprin­derii încasatoare costul energiei termice şi apei calde menajere, calculat In con­formitate cu prevederile instrucţiunilor In vigoare. Pe baza acestor elemente se întocmeşte factura unificată, care se in­troduce la unitatea C.E.C. unde asociaţia de locatari are contul deschis, iar sumele încasate pentru energia termică şi apa caldă menajeră se transmit la interval de cinci zile unităţii prestatoare şi în ter­men de două zile când valoarea facturi­lor depăşeşte 100.000 lei. — Pentru rapiditatea şi exactitatea calculelor, ce s-a preconizat ? — In municipiul Iaşi, un număr impor­tant de facturi — circa 20 000 pentru prestările de servicii de gospodărie co­munală şi locativă către populaţie se e­­fectuează mecanizat, cu o maşină „Fe­lix F.C. 15“. Pentru trimestrul II al a­­cestui an, s-a repartizat o a doua ma­şină de acest tip, creîndu-se astfel posi­bilitatea sporirii numărului de facturi în­tocmite mecanizat. Considerăm că au fost luate măsurile organizatorice care să du­că la­ o mai operativă încasare a sume­lor datorate din prestările de servicii, contribuind totodată la reducerea sub­stanţială a timpului pierdut de cetăţeni pentru achitarea sumelor provenite din serviciile mai sus-menţionate. Al. MONTEORU ibb. . ua m­n­­i­m Plenara Unioi# ■ judeţene ■ a cooperativelor ■ agricole ■ tel­­ avu» loc plenara Unionij itodeBs« tsn* • coopftrativelor agricole da ție. Wr^ La lucrările plenarei au luat parte tr-HH varăşii Gheorghe Gilibiu, secretar ai^K Comitetului judeţean de partid, ţi Ste­f­an lonescu, secretarul comisiei de pro- J paganda a Uniunii Naţionale a Coopera- JM tivelor Agricole de Producţie.­­4H M primul punct al ordinii de. xtf­ tor ” t. Chele, vicepreşedinte al U.D.G.A.P., a prezentat analiza activităţii economi­co­­financiare a sectorului agricol coopera­tist din 1971 fi primele tari ale anului curent. In continuare, plenara a fost informa­tă asupra rezultatelor întrecerii socialis­te desfăşurată între cooperativele agri­cole ale judeţului în 1971. Ca urmare a succeselor obţinute pe primul loc s-a situat cooperativa agricolă din Bălţaţi. Locul al doilea a fost ocupat de C.A.P.- j­ urile Movileni şi Ţigănaşî, locul al trei- ul­­ea de C.A.P.-urile Scobinţi şi Perienî, ,­­ locul al patrulea de C.A.P.-urile Comarn^­na şi Corneşti, iar al cincilea loc C.A.P.-urile Tătăruşi, Ruginoasa şi lea-Seacă. Boi? Pe marginea bilanţului activităţii perioada analizată au urm­at fiezbater^^^B care fiu participat numeroşi MiorHH la încheierea lucrărilor plenarei a HBB nt cu vl­otul tovarăşul Gheorghe CiUbi-M In paginii«» Sfl * Viata ■ Ştiinţa HH şi producţia ii H Faptele, expresia­­ conştiinţei 1 1­ !• I1­­0 Noi produse pentru export De la o perioa­­dă la alta a cres­cut competitivitatea produselor Combi­natului de exploa­tare şi industriali­zare a lemnului Iaşi pe piaţa ex­ternă. Ca urmare, numărul ţărilor im­portatoare de pro­duse fabricate în unitatea ieșeană s-au înmulţit. In prezent, după cum ne informează con­ducerea combinatu­lui, se lucrează la execuţia bibliotecii etajere „Fembo“ şi „Prisma“ — produ­se contractate cu Suedia şi care vor lua drumul spre a­­ceastă ţară spre stfrşitul lunii apri­lie «A Un« cur b^wtcrMre arhitectonic* ale or&ştului npatrw : Universitatea eAi. I. Suzâ®, Fote:­ti.

Next