Flacăra Iaşului, aprilie 1972 (Anul 28, nr. 7942-7967)
1972-04-01 / nr. 7942
PAGINA AH-A IASULUI Lucrările plenarei cu activul a Comitetului judeţean Iaşi al P. C. R. Angajare deplină, responsabilă in munca pentru înfăptuirea obiectivelor din planul pe acest an In ziua de 30 martie a.c., a avut loc plenara cu activul a Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R., despre ale cărei lucrări am relatat în ziarul nostru de ieri. Astăzi, publicăm extrase din Intervenţiile ce au avut loc în cadrul dezbaterilor din plenară. Mutaţii importante in conştiinţa oamenilor Metalurgiştii uzinei noastre, a spus în cuvîntul său tov. Eugen Avram, secretarul comitetului de partid de la Uzina metalurgică, se pregătesc să sărbătorească în acest an un deceniu de activitate. Drumul parcurs nu a fost nimăui uşor. Au existat şi deficienţe, dar am obţinut şi accese remarcabile. Anul trecut, la Uzina metalurgică s-au obţinut, peste prevederi, 5.018 tone de ţevi şi profile, preţul de cost a fost redus cu 0,7 la sută, iar beneficiile peste plan au depăşit 10,7 milioane lei. Realizăm astăzi 1.100 de tipo-dimensiuni de ţevi şi profile. Cu toate aceste succese o contribuţie de seamă a adus munca politică desfăşurată de organele şi organizaţiile de partid în rîndul comuniştilor, al tuturor salariaţilor. Vorbitorul s-a oprit apoi pe larg asupra mutaţiilor ce au avut loc în conştiinţa oamenilor, subliniind preocuparea acestora pentru continua ridicare a cunoştinţelor tehnice şi profesionale. Astăzi, la uzina noastră un însemnat, număr de muncitori sau alte categorii de salariaţi au terminat studiile superi», numeroşi fiind şi acel După ce a arătat că Uzina de fibre sintetice Iaşi a îndeplinit sarcinile planificate pe trimestrul I, cu excepţia celor din domeniul investiţiilor, tov. Ion Staicu, directorul general al uzinei, s-a referit la măsurile preconizate de comitetul de partid şi comitetul oamenilor muncii pentru reducerea cheltuielilor materiale de producţie la nivelul programat pe acest an, adică cu 6 la sută. In acest context, a amintit de necesitatea îmbunătăţirii aprovizionării tehnico-materiale, lichidării stocurilor supranormative, ridicării calităţii produselor, a competitivităţii acestora pe piaţa externă, prin creşterea gradului de calificare a muncitorilor, extinderea autocontrolului în secţii şi alte măsuri. Avem încă multe neajunsuri in modul de folosire a utilajelor şi maşinilor - unelte — a spus vorbitorul. Constatăm, deseori, manevrări greşite, părăsiri ale locului de muncă, neacoperiri cu muncitori ale cuprinşi In prezent In institute de Invăţămint superior, în licee de specialitate sau de cultură generală. De o deosebită atenţie, a spus vorbitorul, s-a bucurat întrecerea socialistă. Esenţial pentru succesul întrecerii socialiste este ca fiecare compartiment, fiecare muncitor, maistru sau inginer să cunoască, din momentul lansării ei, obiectivele întrecerii şi punctajul ce se acordă pentru îndeplinirea sarcinilor propuse. Uneori, Insă, In această acţiune se manifestă deficienţe In ceea ce priveşte modul de organizare şi de urmărire ritmică a îndeplinirii obiectivelor stabilite. Aceasta face ca unii să nu ştie cum trebuie să-şi dozeze eforturile, să nu cunoască rezultatele muncii lor în raport cu ale celorlalţi. În încheiere, Vorbitorul, făcîndu-se mesagerul opiniei întregului colectiv de muncă de la Uzina metalurgică, a transmis hotărîrea acestuia de a traduce exemplar In fapt sarcinile ce le revin In cel de-al doileaan al actualului cincinal, sarcini pe care partidul le ..pune în faţa comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii, schimburilor II ?i IIT'*te. Măsurile iniţiate In" uzină pentru şcolarizarea unui număr însemnat de cadre ne dau certitudinea eliminării In viitor a acestor carenţe. Sarcina de a realiza peste 300 tone de utilaje, în cadrul acţiunii de autodotare, o apreciem pe deplin realizabilă, economisind astfel însemnate fonduri valutare, a subliniat, în altă ordine ■ de idei, vorbitorul. In încheiere, a apreciat ca fiind juste criticile referitoare la nerealizarea planului de investiţii pe primul trimestru din 1972. Pentru aceasta se face vinovată, In primul rînd, uzina noastră, în calitate de beneficiar, şi apoi Trustul de construcţii industriale. Măsurile stabilite recent, cu ocazia unor analize pe şantier, credem că sunt în măsură să imprime un ritm alert de execuţie, în aşa fel încit, termenele planificate de intrare în funcţiune a unor capacităţi să fie respectate, păşit atît la cultura plantelor de cîmp cit şi în zootehnie, realizindu-se un spor de 1.080.000 lei. I.uînd cuvîntul, tov. Aglaia Lupu, preşedinta cooperativei agricole, a evidenţiat preocuparea ce există pentru continua dezvoltare a acestei unităţi, cale sigură de ridicare a nivelului de trai, material şi spiritual, al ţăranilor cooperatori. Pe baza rezultatelor obţinute, a spus vorbitoarea, am reuşit să valorificăm către stat produse agricole cu 1.200.000 lei mai mult decit ne planificasem iniţial. Succesele noastre depind de modul în care muncim. Sporul producţiilor viitoare se hotărăşte acum. De aceea, atenţia noastră a fost îndreptată întotdeauna spre buna pregătire şi din vreme Relevînd succesele obţinute anul trecut, cît şi în primul trimestru din 1972, tov. Gheorghe Panainte, secretarul comitetului de partid de la U.M.M.R. Paşcani, a arătat că ele sînt rodul eforturilor depuse de" întregul colectiv de muncă al uzinei, al rodniciei activităţii desfăşurate de cei 1.350 de comunişti. In urma Plenarei C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971, s-a îmbunătăţit substanţial munca politică de masă, conţinutul învăţămintului de partid, au crescut exigenţa şi spiritul partinic, a sporit responsabilitatea fiecăruia la locul de muncă. Putem aprecia cp s-a făcuti ,o legătură mai trainică între munca po■JiţkQ ideologică şi problemeleeconomice majoredin întreprindere. In continuare, vorbitorul a arătat că lucrările de investiţii ce se execută în uzina păşcăneană vor duce la dezPutem afirma, cu toată certitudinea, că Institutul agronomic din Iaşi dispune ele o bază materială dintre cele mai bune, a spus tov. Ion Tomozei, secretarul comitetului de partid de la Institutul agronomic. Dispunem, de asemenea, de cadre bine pregătite, s-a creat o atmosferă de muncă corespunzătoare. Realizările obţinute pînă acum în pregătirea viitorilor specialişti se datoresc, fără îndoială, acestor condiţii create. Cu toate acestea, sîntem conştienţi că activitatea noastră poate fi mult îmbunătăţită, direcţie în care comitetul de partid şi conducerea institutului militează cu consecvenţă. În primul rînd, a spus vorbitorul, atenţia noastră sa fiecărei campanii agricole. Referindu-se la stadiul lucrărilor din primăvara aceasta, vorbitoarea a arătat că, în prezent, deşi unitatea este situată in partea de nord a judeţului, semănatul culturilor din epoca întîi s-a încheiat, forţele fiind îndreptate acum spre pregătirea terenului în vederea însămînţărilor culturilor din epoca a doua. Hotărîţi să obţină succese, din ce în ce mai bune, să transpună exemplar în viaţă sarcinile reieşite din documentele celui de al II-lea Congres al U.N.C.A.P., preşedinta cooperativeiagricole din Ruginoasa a arătat că fiecare comunist, fiecare ţăran cooperator munceşte cu eforturi sporite pentru a face din unitatea lor o cooperativă dezvoltată, înfloritoare, voltarea şi modernizarea acesteia. Extinderea secţiei forjă, construcţia unei rotarii moderne, a unei sculării, precum şi a altor obiective presupun o pregătire profesională temeinică, solide cunoştinţe politice şi ideologice. în acest scop, comitetul de partid şi comitetul oamenilor muncii au iniţiat o serie de măsuri menite să asigure realizarea sarcinilor planificate, în prezent, am organizat şi funcţionează 60 de cursuri de perfecţionare a calificării, la care participă 2.400 de muncitori. De asemenea, am reorganizat învăţământul de partid,, pentru . . .. răspunde într-o mai mare măsura necesităţilor uzinei noastre. * Apreciem că avem toate condiţiile pentru a îndeplini şi depăşi sarcinile de plan şi angajamentele asumate în întrecerea socialistă pe acest an, a spus, în încheiere, vorbitorul, îndreptat spre asigurarea unei mai strînse legături între invăţămint şi producţie, luîndu-se o serie de măsuri corespunzătoare. Majoritatea lucrărilor practice ale studenţilor se execută pe terenuri experimentale, sau direct în unităţile productive. Vorbitorul a subliniat apoi alte măsuri luate pentru legarea învăţămîntului de producţie între care sprijinul direct acordat unor unităţi productive, dezvoltarea activităţii de cercetare ştiinţifică pe baza încheierii de contracte, în această direcţie au fost luate o serie de măsuri pentru restructurarea tematicii cercetării ştiinţifice prin abordarea unor probleme noi, de mare importanţă practică, în strînsă legătură cu cerinţele actuale ale agriculturii. 1975, a subliniat unele aspecte privind productivitatea muncii. Elementul decisiv al sporirii eficienţei economice generale — a spus vorbitorul — îl constituie creşterea productivităţii muncii, care asigură atit sporirea producţiei de bunuri materiale, cît şi utilizarea raţională a factorului uman din economie şi, prin aceasta, reducerea costurilor de producţie — deci, mărirea volumului acumulărilor băneşti. Ca urmare, îndeplinirii planului de creştere a productivităţii muncii trebuie să i se acorde o deosebită atenţie. Se impune eliminarea pierderilor din timpul de muncă, fiecare minut să fie chibzuit cu multă grijă. Ţinînd seama de cerinţele economiei naţionale, de posibilităţile reale ale întreprinderilor din judeţul nostru, de gradul luide înzestrare tehnică şi de nivelul pregătirii cadrelor, de rezervele existente care pot fi valorificate superior, nivelul prevăzut pentru creşterea productivităţii muncii trebuie considerat ca minim. Or, aţi reţinut din raport că rezultatele de pînă acum nu sunt concludente. Vreau să adaug, la cele subliniate de tovarăşul prim-secretar, că în acest an industria ieșeană trebuie să realizeze 80 la sută din sporul de producţie pe seama creşterii productivităţii muncii. Şi daca, pe ansamblul judeţului, se realizează în acest trimestru productivitatea planificată, am datoria să relev că această planificare este defectuoasă. Din aceasta cauză sunt destule întreprinderi — şi nu dintre cele mai puţin importante (.-Eforturile colectivelor din unităţile agricole de stat pentru transpunerea în viaţă a politicii , partidului- s-au soldat in anul 1971 şi în primu! Itfihiestru al acestui an cu bune rezultate — a reliefat tov. Ion Mihăileasa, inginer şef la Trustul judeţean al I.A.S. In 1971, întreprinderile agricole de stat au realizat peste plan 4 400 tone de grîu, 4 100 tone de porumb, 1 900 tone de cartofi, 48 000 hr. de lapte şi 825 tone de carne, înregistrînd beneficii peste plan în valoare de 7,8 milioane de lei. Ţinînd seama de deficienţele care s-au manifestat, de experienţa acumulată, am luat toate măsurile pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor sporite ce ne stau în faţă în acest an. Ne-am orientat spre introducerea celor mai bune tehnologii, stabilind măsuri precise pentru fiecare cultura în parte. Ele vizează mărirea suprafeţelor fertilizate cu îngrășăminte naturale și chimice, asigurarea unor hibrizi valoroşi de porumb şi cartofi, efectuarea la timp a tuturor lucrărilor agricole, începînd de la pregătirea terenului pînă la recoltare. În acest an vom erzina metalurgică, Uzina de prelucrare a maselor plastice, „Ţesătura“, Fabrica de tricotaje ,,Moldova“, Fabrica de confecţii, întreprinderea „Victoria“, întreprinderea de produse ceramice ş.a.) — unde productivitatea, muncii a înregistrat o scădere faţă de trimestrul al IV-lea din 1978. Se impune, cred, ca fiecare comitet de partid să procedeze la o analiză atentă, acum, la sfîrşit de trimestru, pentru a vedea ce se ascunde în spatele cifrelor globale. In continuare, vorbitorul s-a referit pe larg la factorii esenţiali de creştere a productivităţii muncii, la rezervele existente şi nevalorificate în economia judeţului nostru. A amintit astfel de necesitatea organizării superioare a producţiei şi a muncii la toate nivelele, de folosirea optimă a timpului de lucru, normarea ştiinţifică a muncii, continua perfecţionare a pregătirii profesionale şi politice a cadrelor. Referindu-se, de pildă, la modul în care este folosit timpul de muncă în întreprinderile judeţului, vorbitorul a arătat că, în acest an, numai prin îmbunătăţirea cu 1 la sută a coeficientului de utilizare a timpului de lucru se poate obţine o producţie globală industrială în valoare de circa 100 de milioane lei. în încheiere, tovarăşul Alexandru Dumitrache s-a referit la stilul şi metodele de muncă ale comisiei economice a Comitetului judeţean de partid, la măsurile ce se impun a fi iniţiate pentru imbunătăţirea activităţii pe care aceasta o desfăşoară. b.Solda 7 500 hectare de porumb boabe şi siloz, 1 500 hectare de soia şi 300 de hectare de cartofi. Avind în vedere pierderile de ochi ,în sectorul viticol, a fost organizată instruirea personalului pentru aplicarea unui sistem de tăiere corespunzător în vii, în mod diferenţiat pe ferme. Vorbitorul s-a referit, în continuare, la măsurile luate în zootehnie pentru realizarea efectivelor de animale, în special a efectivelor matcă, creşterea unui tineret animal sănătos, urmărirea stării fiziologice a animalelor, pentru asigurarea bazei furajere. Traducerea în viaţă a acestor măsuri a asigurat îndeplinirea planului pe primul trimestru al acestui an. Producţia marfă de lapte de vacă a fost depăşită cu 3 500 hl.; s-au livrat, porte plan, 536 tone de carne, au fost terminate ţnsumînţărie din epoca I şi pregătirile pentru semănatul din epoca a doua. Vorbitorul s-a referit, de asemenea, la unele greutăţi întîmpinate în aprovizionarea cu îngrăşăminte chimice, erbicide, insectofungicide, vin, asigurăm plenara Comitetului judeţean că vom trece operativ de la stadiul analizelor, constatărilor şi al indicaţiilor generale la practica sprijinirii efective a organizaţiilor de partid pentru transpunerea în viaţă în toate inComuna noastră, a spus tov. Ion Rusu, secretarul comitetului comunal de partid Gorban, a avut, in ultimii ani, numeroase necazuri de pe urma calamităţilor naturale. Oamenii au învins aceste greutăţi, simţind în permanenţă sprijinul partidului şi statului nostru. Cu toate greutăţile avute, am reuşitsă depăşim planul la mai toate culturile agricole. Şi aceste rezultate n-ar fi fost posibile dacă organele şi organizaţiile comunale de partid n-ar fi desfăşurat o susţinută muncă politică în rîndul tuturor ţăranilor cooperatori. Dezvoltarea conştiinţei oamenilor, înţelegerea de către aceştia a locului ce-l ocupă fiecare în comuna noastră, au constituit obiectivul numărul unu de pe agenda de lucru a biroului comitetului comunal de partid. In acest sens am acordat o atenţie sporită învăţămintului de partid ca şi celorlalte forme de popularizare a politicii partiduluişi statului nostru, de educare a oamenilor în spiDoresc să mă refer numai la două probleme care stau şi trebuie să stea, în continuare, în faţa tuturor cadrelor didactice din judeţul nostru“, a spus tov. isteric,. Rădoi, inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean. Din expunerea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971 am reţinut că fiecare şcoală trebuie să devină un puternic centru de educaţie socialistă şi comunistă. Am evidenţiat în mod deosebit ideea pentru că o consider ca unul din principiile pedagogice de mare actualitate pentru şcoala românească. Nu putem spune că am realizat peste tot, în judeţul Iaşi, acest lucru, dar ne străduim să canalizăm toate eforturile pentru realizarea în fapt a acestui esenţial deziderat. Sunt încă lipsuri multe pe care trebuie să le eliminăm stituţiile ideologice şi de cultură a măsurilor adoptate în vederea manifestării lor active în viaţa colectivelor de muncă respective, In asigurarea unui plis de vitalitate întregii activităţi educative, ritul normelor eticii socialiste. Vorbitorul s-a oprit, In continuare, asupra activităţii desfăşurate de comitetul comunal de partid pentru întărirea continuă a rîndurilor partidului prin primirea de noi membri din rîndul celor mai buni ţărani cooperatori, care muncesc cu abnegaţie şi dăruire pentru transpunerea în viaţă a Directivelor celui de al X-lea Congres al partidului, pentru dezvoltarea continuă a cooperativei agricole, a întregii localităţi. Această activitate, a spus vorbitorul, se reflectă în rezultatele noastre de astăzi. Fiecare factor cu muncă de răspundere, fiecare ţăran cooperator se consideră direct răspunzător de tot ceea ce se intîmplă la noi. Exemplificind afirmaţia de mai sus vorbitorul a arătat, intre altele, faptul că în prezent calitatea lucrărilor agricole efectuate este de bună calitate, că și în celelalte sectoare de activitate rezultatele sunt, în general, meritorii,intr-un timp cît mai scurt. Casa corpului didactic din Iaşi îşi aduce o contribuţie în acţiunile ce le întreprindem, însă aceasta va trebui considerabil sporită în viitor: luptăm împotriva unei optici greşite a unor cadre didactice, care limitează modernizarea învăţămîntului numai la folosirea unei aparaturi. Noi acţionăm pentru a moderniza şi concepţia fiecărui cadru didactic , să nu se aştepte „minuni" numai de la aparatura modernă. Cea de a doua problemă la care s-a referit vorbitorul a fost legarea învăţămintului cu practica. Apelând la factorii răspunzători din comunele judeţului nostru, a apreciat că prin eforturi susţinute pot fi realizate sarcinile în domeniul înfiinţării şi dotării corespunzătoare a atelierelorşcoală programate pentru acest an. Avem condiţii să reducem cheltuielile materiale de producţie Rămînerile In urmă pe unele şantiere vor fi recuperate Situaţia dificilă în îndeplin.pa planului pe trimestrul I a unul? investiţii — a spus OV Tudor Patelii, directorul general al Trustului de contrucţii industriale — se datoeşte unor greutăţi şi lipsuri rganizatorice In pregătirea şi esfăşurarea producţiei, care l-au menţinut în prima jumaate a trimestrului. Sprijinul e care l-am primit din partea Comitetului judeţean de artid a contribuit In mare măsură la depăşirea greutăţilor. In luna martie, producţia a crescut cu 150 la sută faţă de ianuarie şi februarie, ceea ce a dus la recuperarea unor rămîneri în urmă, deşi nu în totalitate. Referindu-se la o serie de obiective la care se lucrează in prezent în ritm vioi, vorbitorul a subliniat cîteva din cauzele care au dus la rămînerile în urmă la alte obiective. Nerealizarea celor peste două milioane de lei investiţii pe şantierul U.F.5. — etapa a treia — se datoreşte deficienţelor noastre organizatorice, iar cele 1,5 milioane din Cooperativa agricolă din comuna Ruginoasa s-a situat, an de an, printre unităţile agricole cooperatiste fruntaşe din judeţul nostru. Aceasta demonstrează înţelegerea justă etapa a patra a lipsei parţiale a documentaţiei. Recuperarea rămînerii în urmă implică din partea noastră sporirea eforturilor pentru realizarea unui ritm mai rapid al lucrărilor, mai multă operativitate în asigurarea documentaţiei, o bună colaborare între cei interesaţi. Tov. Patelii s-a oprit apoi asupra unor măsuri luate de comitetul departid şi comitetul oamenilor muncii pentru realizarea ritmică a planului de investiţii în trimestrul II, inclusiv pentru recuperarea rămînerilor în urmă din trimestrul I.. Printre altele, se va urmări o mai bună folosire a fondului de timp care trebuie să ajungă la coeficientul de 97 la sută, extinderea sistemului de lucru în acord global de la 45 la 65 la sută, extinderea lucrului în două schimburi etc. În încheiere, directorul general al Trustului de construcţii industriale a asigurat plenara că întregul colectiv, va depune toate eforturile pentru îndeplinirea ritmică a tuturor obiectivelor, de către ţăranii cooperatori de aici a sarcinilor, mereu sporite ce le stau in faţă. Concludent în acest sens este faptul că anul trecut, planul producţiei globale a fost deScriitorul Corneliu Ştefanache, redactor şef al revistei „Convorbiri literare", s-a referit la început la caracterul specific al creaţiei artistice, spirituale, la necesitatea ca operele literare să exprime adevărul atît despre eroul pozitiv, caracteristic poporului, cit şi în prezentarea personajelor denumite negative sau antimodel. Aşa cum sublinia tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, „Cind vorbim de o artă realistă ne gindim la o artă care să redea realităţile din tara ■noastră, din epoca in care trăim, epoca marilor prefaceri revoluţionare, socialiste. Se poate concepe o artă care să nu redea in cele mai variate forme aceste vremuri măreţe ? Fără îndoială că nu! O asemenea artă ar fi fără viată, s-ar ofili fi ar muri ca floarea ruptă din plaiuri". Tovarăşul Alexandru I Dumitrache, secretar al Comitetuluijudeţean de partid, după ce a arătat ■ că importanţa majoră a plenarei Comitetului, judeţean de partid rezidă în faptul că aceasta este Referindu-se la activitatea scriitorilor şi oamenilor de artă ieşeni, tov. Corneliu Ştefanache a evidenţiat faptul că în toată munca pe tărîmul, literaturii şi artei politica partidului nostru este un stimulator de preţ. Noi considerăm că în societatea noastră socialistă arta realistă întruneşte acum condiţiile obiective, se bucură de un climat spiritual stimulator pentru a se realiza plenar prin opere în care poporul să-şi regăsească potenţate ideiie ţi năzuinţele sale menite să înnobileze coniştiin ■ ţele, să contribuie la făurirea unui om multilateral dezvoltat. încheind, vorbitorul a relevat hotărîrea scriitorilor şi celorlalţi oameni de artă ieşeni de a reda în lucrările lor impresionantele transformări ale ţării, chemată să adopte măsuri adecvate, care să asigure înfăptuirea exemplară a sarcinilor ce revin în acest an judeţului Iaşi din amplul program de dezvoltare economico-socială pe perioada 1971 . Raportul prezentat plenarei, celelalte materiale, definesc cu claritate şi precizie răspunderile organelor şi organizaţiilor de partid pentru înfăptuirea obiectivelor economice, sociale, culturale ce revin judeţului Iaşi în anul 1972, a spus între altele, în cuvîntul său, Iov. Al. Eloareş, şeful secţiei de propagandă a Comitetului Judeţean de partid. In mobilizarea maselor şi participarea lor conştientă la materializarea acestor obiective, cerinţe amplificate se ridică în faţa activităţii politico-ideologice şi cultural-educative. O privire retrospectivă asupra modului în care se înfăptuiesc măsurile pe care ni le-am propus, în lumina documentelor Plenarei C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971, evidenţiază o înviorare generală a muncii de propagandă in majoritatea sectoarelor, o amplificare şi, în acelaşi timp, o mai mare varietate a acţiunilor întreprinse, o prezenţă mai activă a cadrelor de răspundere în miezul problemelor ideologice şi, drept urmare, o sporită forţă de înmurire a maselor. Comparând însă ceea ce s-a făcut,pînă în prezent cu exigenţele puse de conducerea de partid, cu cerinţele reclamate de viaţă, nu avem posibilitatea şi dreptul să ne declarăm deplini satisfăcuţi. În multe organizaţii, nu s-a produs încă revirimentul aşteptat. Continuăm să înregistrăm neajunsuri de genul celor aspru criticate cu 6—7 luni in urmă în organizaţiile de partid sau chiar de la această tribună. Multe acţiuni, manifestări cultural-educative sunt lipsite de continuitate, au un conţinut slab, se adresează unor cazuri ipotetice şi de aceea sunt lipsite de putere de convingere. Subliniind că asemenea neajunsuri se datoresc şi faptului că, adeseori, activitatea educativă este lăsată în seama unor membri ai birourilor organizaţiilor de bază, care, desigur, nu reuşesc să cuprindă problemele în întreaga lor complexitate, că unele cadre de conducere continuă să nu înţeleagă că în aceste funcţii sunt în primul rînd oameni politici, că importante instituţii de cultură tergiversează mutarea centrului de greutate al muncii în mijlocul maselor, vorbitorul a adăugat: In afara oricăror elemente de demagogii şi autocritică formală trebuie să recunoaştem că nici secţia de propagandă a Comitetului judeţean de partid nu a exercitat, la nivelul cerinţelor, controlul şi sprijinirea efectivă a organizaţiilor de partid. Iată de ce se impune ca în urma acestei plenare să asigurăm activităţii de propagandă, muncii educative, în ansamblul său, un plus de vitalitate. După ce a relevat cîteva din principalele direcţii spre care vor trebui orientate eforturile în viitor, — insistînd îndeosebi asupra necesităţii de a se promova cu mai mult curaj, cu mai multă răspundere unele iniţiative proprii, cu valoare educativă sporită in nivelul fiecărei unităţi,, al fiecărei instituţii de culturii — vorbitorul a spus ! Conştienţi de responsabilităţile ce ne reInsuşindu-şi criticile formulate în cadrul lucrărilor plenarei la adresa activităţii sindicatelor, tov. Nicolae Manolache, preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor, şi-a axat cuvîntul îndeosebi pe măsurile luate pentru mai buna organizare şi desfăşurare a întrecerii socialiste, pentru activizarea grupelor sindicale in rezolvarea problemelor producţiei şi educării salariaţilor, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale acestora. In acest context, vorbitorul s-a referit la măsurile luate pentru activizarea inginerilor, tehnicienilor şi economiştilor în rezolvarea unor probleme ale producţiei, organizarea unor concursuri între cercurile de inovatori, introducerea unor iniţiative avansate, printre care autocontrolul, învăţământul, cercetarea şi producţia, a spus tovarăşul Vasile Ababei, prorector al Universităţii „Al. I. Cuza", trebuie să constituie un proces unitar, inseparabil, scopul fiind acelaşi : pregătirea temeinică a cadrelor, înarmarea lor cu solide cunoştinţe profesionale, politice şi ideologice. In continuare, vorbitorul s-a referit la preocupările în domeniile cercetării ştiinţifice, practicii productive a studenţilor şi cursurilor post-universitare şi de reciclare pentru cadrele din economia judeţului Iaşi. Pentru acest an — a spus vorbitorul — cercetătorii din Iaşi şi-au propus1 185 teme de studiu. Caracteristica dominantă a cercetărilor actuale o constituie legarea acestora de producţie. Trebuie însă remarcate şi unele neajunsuri. Astfel, se constată o dispersare a cadrelor de cercetăPreşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor a criticat faptul că în unele unităţi nu se acordă atenţia cuvenită aplicării măsurilor privind îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, ceea ce face ca procentul morbidităţii să fie ridicat, cu implicaţii serioase asupra folosirii fondului de timp. Neglijarea unor măsuri de protecţie a muncii a făcut ca numărul accidentelor să crească. Se observă tendinţa din partea unor conduceri de unităţi de a căuta metode de camuflare a accidentelor, multe dintre acestea fiind trecute în categoria celor petrecute în afara locului de muncă. De aici și necesitatea urmăririi cu mai multă perseverență a modului în care se înfăptuiesc prevederile contractelor colective. Ieri, la fiecare temă revenind 1,5 cadre, de asemenea, se acţionează greu la finalizarea unor cercetări în producţii. Considerăm oportună o îmbunătăţire a tematicii de cercetare, intrucit nu în toate cazurile ea răspunde integral unor necesităţi stringente ale producţiei,, ale economiei judeţului şi ţării. Un eventual schimb de experienţă între catedrele universitare şi laboratoarele uzinale ar avea un efect pozitiv asupra eficienţei cercetării. Referindu-se la practica productivă a studenţilor, vorbitorul a reliefat că la Universitatea ieşeană s-au înfiinţat ateliere-şcoală, unde pot efectua practica circa 1 000 de studenţi. Este nevoie de o colaborare mai fructuoasă între institutele de invăţămint superior şi întreprinderi pentru ca practica studenţilor să se îmbunătăţească şi mai mult. Dezvoltarea cooperativei agricole creşterea nivelului de trai al membrilor săi A crescut exigenţa partinică Răspunderi sporite in pregătirea viitorilor specialişti Politica partidului ne stimulează Creşterea productivităţii muncii element decisiv al eficienţei economice Exemplul agriculturii de stat Un plus de vitalitate întregii activităţi educative Cheia succesului—o susţinută muncă politică Şcoala—un puternic centru de educaţie socialistă Condiţiile de muncă şi atribuţiile sindicatelor Cercetarea şi producţiaproces inseparabil