Flacăra Iaşului, mai 1972 (Anul 28, nr. 7968-7992)
1972-05-03 / nr. 7968
Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P. C. R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXVIII, nr. 7908 Miercuri, 8 mai 1972 4 pagini, 30 bani IN JUDET DE 1 MAI L. 99Fac continuu industriale şi pe unele şantiere ! la zilele de 1 şi 2 Mai, numeroase licităţi industriale ieşene cu flux contiruu de fabricaţie au lucrat din plin, muncitorii şi cadrele tehnice cinstind prin muncă Ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii. Printre colectivele care au fost prezente la datorie, s-au numărat cele ale Uzinei metalurgice, Fabricii de antibiotice, Uzinei de prelucrare a maselor plastice, Uzinei de fibre sintetice, întreprinderii de produse ceramice pentru construcţii De asemenea, s-a lucrat susţinut pe o serie de şantiere de construcţii industriale şi social-culturale. Uzina metalurgică in ziua de 1 Mai, ora 10:30, au reintrat în funcţiune, după o întrerupere de 24 de ore, instalaţiile principale ale celor două secţii de producţie de la Uzina metalurgică. La liniile de ţevi sudate, au fost programate sortimente de toiaj mic, care urmează a fi livrate imediat beneficiarilor interni şi externi. Faptul că s-a muncit cu mult sport dovedit de realizarea intr-un singur schimb, primul din luna mai, a 8 tone de ţevi şi profile îndoite, peste sarcinile prevăzute. După cum aprecia ing. Mihai Vatavu, directorul unităţii, au fost create toate condiţiile pentru ca în celelalte două schimburi ale zilei de ieri să se obţină realizări şi mai bune. Uzina de prelucrare a maselor plastice Din discuţia purtată cu tov. Dumitru Chetraru, inginer şef, zilele de 1 şi 2 Mai au fost „pline“ şi pentru colectivul de muncă al Uzinei de prelucrare a maselor plastice. Toate secţiile au lucrat la nivelul capacităţilor instalate. Secţia I, spre exemplu, a atacat din plin, printre altele, o importantă comandă de saci din polietilenă pentru export. De altfel, colectivul acestei secţii, condusă de ing. Mihai Pascal, a obţinut şi cele mai bune rezultate. In ziua de 1 Mai, sarcinile de producţie planificate au fost depăşite cu 5 la sută. Pe şantierele Trustului de construcţii industriale Pornind de la necesitatea recuperării unor restanţe In realizarea investiţiilor prevăzute pentru acest an, muncitorii şi personalul tehnic de la şantierele Trustului de construcţii industriale au răspuns chemării comitetului de partid şi conducerii unităţii de a utiliza din plin şi perioada 30 aprilie— 2 mai. După cum ne informa ing. Vasile Dobrin, şeful serviciului producţie al Trustului, pe şantierele de pe raza celor două judeţe — Iaşi şi Botoşani — au fost prezenţi zilnic peste 1.400 de oameni. Accentul a fost pus pe turnarea de betoane, montarea de prefabricate, lucrări de terasamente, astfel ca baza tehnică existentă să fie folosită cît mai deplin. In judeţul Iaşi, s-a evidenţiat îndeosebi activitatea desfăşurată pe şantierele de extindere a U.F.S., Fabricii de antibiotice, U.P.M.P. şi secţiei de ţigle de la întreprinderea de produse ceramice. La obiectul filare al U.F.S.— etapa a IlI-a, spre exemplu, executat prin metoda cofrajelor glisante, s-a lucrat continuu, în trei schimburi, in ciuda condiţiilor atmosferice mai puţin favorabile. Mai remarcăm activitatea intensă a lucrătorilor de la Şantierul 5 — specializat şi Staţia de utilaj şi transport ale Trustului, care au asigurat buna desfăşurare a activităţii pe şantiere. •1 Forţe însemnate, prezente la munca cîmpului ■ Fiecare minut, die fiecare „fereastră" dintre pici, folosit din pin ■ In lunca Moldovei, toate semănătorii erau în acţiune ■ La Băiţaţi, Tg. Frumos, Strunga, sute de ţărani cooperatori au participat la întreţinerea culturilor de sfeclă de zahăr şi furajeră E drept că ploile din ultima vreme au stînjenit desfăşurarea normală a însămînţărilor dar, în multe locuri, la recuperarea restanţelor, se foloseşte din plin fiecare „fereastră“ bună de lucru. In ziua de 1 Mai, de exemplu, acolo unde terenurile erau zvîntate, ogoarele erau îrspînzite de oameni şi maşini agricole, ţăranii cooperatori, mecanizatorii, lucrătorii din întreprinderile agricole de stat, specialiştii consacrînd şi această zi luptei pentru recolte sporite la hectar. La cooperativa agricolă din Moţca mai erau de semănat cu porumb doar 80 de hectare. Pentru a încheia cît mai repede această lucrare, alături de mecanizatorii Mihai Iacob, Constantin Iacob, Mihai Rîndaşu, a urcat pe tractor şi şeful secţiei, Constantin Sandu, întrecerea, care în aceste zile a îmbrăcat aspectul unei griji deosebite pentru încheierea grabnică a semănatului, cunoştea aceeaşi notă şi la vecinii din Cristeşti. Duminică, precum şi de 1 Mai, mecanizatorii Vasile Brînzilă şi Nicolae Toma au lucrat cu spor la semănat, avind suficient teren pregătit de către colegii lor. La Mirosloveşti, în tot cursul zilei de duminică s-a pregătit terenul, iar de 1 Mai s-a continuat atît discuitul cît şi semănatul. .Zorii zilei de luni i-au găsit prezenţi pe cîmp şi pe mecanizatorii staţiunii noastre, ne-a spus tovarăşul ing. Radu Coca, directorul S.M.A.-ului Strunga. Astăzi, semănăm porumbul la cooperativa agricolă din Brătuleşti cu două semănători, la cea din Oţeleni cu patru semănători. Se lucrează bine, de calitate“. Pe o tarla de lîngă satul Criveşti i-am găsit la lucru, în prezenţa inginerului Victor Tincu, preşedintele cooperativei agricole din Strunga, pe mecanizatorii Con-stantin Cojocaru, Gherasim Slavnicu şi Traian Pelu. „Precipitaţiile ne-au încurcat mult in desfăşurarea normală a însămînţărilor, ne-a spus preşedintele. Din această cauză am cam rămas în urmă. Dar ne grăbim. Şi în acest scop folosim din plin fiecare „fereastră“ dintre ploi. Cu toţii, mecanizatori, ţărani cooperatori, specialişti am hotărît să nu precupeţim nici un minut bun de lucru. Aşa se face că am lucrat şi duminică, şi azi de 1 Mai“. Era ora 11. Din zorii zilei, de cînd au ieşit în cîmp şi pînă la sosirea noastră pe tarlaua de lîngă satul Criveşti, se însămînţaseră cu porumb circa 30 hectare. O asemenea activitate se desfăşura şi pe ogoarele Întreprinderii agricole de stat din Tg. Frumos. La ferma de la Jora, mecanizatorii discutau şi semănau porumbul sub directa îndrumare a tovarăşului ing. Nicolae Romaşcu. La fermele de la Războieni şi Sirea se proceda la fel. Toate semănătorile, toate discurile erau pe cîmp în plină acţiune. Tovarăşul inginer Ion Gheorghiu, directorul I.A.S.-ului, ne-a spus că se lucrează în toate fermele. „Ne-au mai rămas de semănat circa 400 de hectare, ne-a spus tovarăşul director,, şi încheiem lucrarea". De la tov. ing. Victor Aldea, directorul Trustului I.A.S., întilnit pe terenurile I.A.S.-ului Strunga, împreună cu tov. ing. Dumitru Chivu, de la comisia economică a Comitetului Judeţean de partid, am aflat că aceeaşi preocupare pentru terminarea semănatului dovedesc şi lucrătorii de la T.A.S. Strunga. „Pînă acum, lucrătorii din întreprinderile agricole de stat au semănat circa 75 la sută din suprafeţele destinate culturii porumbului, ne-a spus tov. ing. Victor Aldea. In toate fermele vizitate se lucra în ritm susţinut şi în cursul zilei de astăzi (1 Mai — n.n.). Intre timp s-a trecut şi la întreţinerea culturilor. Vremea favorizează dezvoltarea rapidă a buruienilor şi lucrătorii din I.A.S.-uri sînt hotăriţi să execute fiecare praşilă la tirrupul potrivit şi nu mai tîrziu“. O amplă desfăşurare de forţe de data aceasta la întreţinerea culturilor putea fi văzută la cooperativa agricolă din Bălţaţi. Sute de ţărani cooperatori din satele Sîrea, Mădîrjeşti, Bălţaţi au împînzit din zorii zilei tarlalele însămînţate cu sfeclă de zahăr, pe care plantele s-au dezvoltat peste aşteptări. Tovarăşul Voicu Naum, inginerul şef al unităţii, ne-a spus că toate suprafeţele au fost repartizate pe membri cooperatori şi că plata muncii se va face, începînd din acest an, în Gh. STEJARU (continuare in pag. a 2-a) Pe estradele Iaşului Un vibrant omagiu patriei şi partidului Oamenii muncii din judeţul Iaşi au în- timpinat cu realizări notabile ziua de 1 Mai, care anul acesta are, pe lingă cele tradiţionale, semnificaţii deosebite. Deosebite pentru că oamenii muncii din România socialistă au întîmpinat anul acesta marea sărbătoare printr-o accentuată intensificare a efortului multilateral de traducere în viaţă a hotâririlor Plenarei C.C. al P.C.R. din 3-5 noiembrie 1971. Deosebite pentru ca, fiecare întreprindere, fiecare colectiv de muncă, fiecare om al muncii s-a străduit să traducă in viaţă indicaţiile şi îndemnurile conducerii de partid, sarcinile formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Conferinţa pe ţara a cadrelor din industrie şi construcţii, la Conferinţa cu secretarii comitetelor comunale de partid şi primarii, la Congresul al ll-lea al Uniunii Naţionala a Cooperativelor Agricole de Producţie. Dar 1 Mai, acest moment sărbătoresc, a fost străbătut şi de ecoul puternic al unui eveniment recent : Plenara C.C. al P.C.R. din 18 aprilie, a.c. care a stabilit, pentru luna iulie, convocarea Conferinţei Naţionale a partidului, conferinţă în centrul căreia va sta dezbaterea unor importante probleme ale dezvoltării calitative a economiei noastre naţionale, ale construcţiei socialismului multilateral dezvoltat. Cu ginduri de totală angajare au sărbătorit 1 Mai la locurile de muncă şi cei ce au vegheat asupra producţiei la U.F.S., Fabrica de antibiotice şi alte unităţi cu proces continuu, dar şi cei care au beneficiat de un binemeritat timp de odihnă. In cele trei zile libera numeroşi oameni ai muncii au pornit pe drumurile patriei în excursii colective, cu care prilej au avut posibilitatea sa cunoască cîteva din cele mai noi realizări din celelalte judeţe. Alţii, printre care un numeros grup de proiectanţi de la IPROSIN, deşi timpul nu a fost cel mai nimerit, au preferat o ieşire cu autocarele admirînd încă odată peisajul în care dăinuiesc de veacuri inestimabilele valori de artă şi arhitectonice, mănăstirile din nordul Moldovei. Iaşul însuşi a oferit multiple posibilităţi de petrecere a timpului, atît pentru localnici, cit şi pentru miile de turişti, veniţi din toate colţurile ţării să cunoască acest străvechi centru de cultură, tînăra sa cetate industrială, dar şi împrejurimile, veritabile locuri de agrement. Este o veche tradiţie petrecerea acestor zile în aer liber. Duminică, prima zi din cele trei libere şi singura în care ploaia a fost alungată de un soare, generos, numeroşi oameni ai muncii au ieşit la iarbă verde, la Ciric, Repedea, Strunga sau Rimnava. Alţii rămaşi în Inima oraşului, au preferat aerul tare al Copoului, plimbările în parc, concertele fanfarei militare, lectura unei noutăţi literare, o halbă de bere la gheaţă sau tradiţionalul pelin de mai. Tinere vlăstare îşi cîntă bucuria Dacă Teatrul de vară ar fi fost de trei ori mai mare tot nu ar fi cuprins pe cei dornici să participe la programele artistice ale celor mai tineri artişti amatori ieşeni, pionierii. Purtătorii cravatelor roşii au prezentat, timp de trei ore, o veritabilă paradă a cintecului şi jocului românesc. Spectacolul în sine a constituit un imn înălţat patriei şi partidului, un adine semn de recunoştinţă al tinerei generaţii pentru copilăria fericită, pentru minunatele condiţii de care se bucură pentru a creşte viguroase schimburi de mîine. Din mii de piepturi tinere s-au înălţat cintecele „Trei culori“, „Glorios partid", „Soarele şi pionierii", „Partidului", „Republică, măreaţă vatră", „Patrie, izvor de frumuseţi", „1 Mai" etc., versuri dedicate partidului iubit, eroicului nostru popor, realizărilor construcţiei socialiste pe pâmîntul românesc. Au fost aplaudate corurile reunite ale pionierilor din municipiul Iaşi ca şi cele ale Şcolii generale nr. 2 şi Casei de copii din Bucium, fanfara Casei pionierilor dirijată de Petre Grigoriu, formaţiile de dansuri populare ale Liceului nr. 6 şi şcolilor generale 11 şi 15, brigada artistică de agitaţie a Şcolii generale nr. 10. De un deosebit succes s-a bucurat ansamblul folcloric al Casei pionierilor care, sub bagheta prof. Constantin Dolniceanu, a prezentat melodii populare interpretate de taraf, solişti vocali, instrumentişti şi un mănunchi de dansuri folclorice moldoveneşti. Micii interpreţi, pe lingă piesele de largă circulaţie, au pus în valoare şi bucăţi autentice culese cu prilejul numeroaselor expediţii pioniereşti. S-a dat o atenţie deosebită folclorului nou, cîntecelor creatorilor populari care-şi pun talentul, măiestria artistică în slujba realizărilor şi idealurilor socialiste. Au impresionat bogăţia de costume naţionale, optimismul, talentul, dorinţa de a aduce un vibrant omagiu partidului, din partea numeroasei organizaţii municipale ieşene a pionierilor. În Piaţa Unirii,pestrada special amenajată nu a rămas, duminică după-amiază, pînă seara tlrziu, o clipă liberă. Cele clteva mii de oameni ai muncii care au poposit aici, pentru cîteva ore, nu au avut ce regreta. Cele mai talentate elemente din viitoarele promoţii de învăţători ale Liceului pedagogic „Vasile Lupu" din Iaşi au prezentat un atractiv program folcloric. Taraful, soliştii vocali şi instrumentişti au dat viaţă melosului popular românesc. Autentici şi aplaudaţi de public au fost fluieraşii care au făcut să răsune Piaţa Unirii de ritmul alert al sîrbelor şi horelor sau de duioşia doinelor moldoveneşti. In acelaşi ton s-au prezentat taraful şi soliştii Liceului industrial pentru construcţii de maşini şi orchestra de mandoline a Şcolii profesionale de transporturi. Un înalt mesaj patriotic Casa de cultură a sindicatelor a devenit neîncâpâtoare pentru mulţimea de oameni ai muncii care au venit să urmărească spectacolul artiştilor amatori din întreprinderi şi instituţii. Evoluţia ansamblurilor folclorice „Plaiurile Moldovei" de la Casa de cultură a sindicatelor (instructor, Tudorel Stânescu), „Firicelul" de la Uzina de fibre sintetice (instructori Constantin Movilă şi Florin Nicoară), precum şi a corului de femei a Casei de cultură municipale Tătaraşi au constituit un vibrant omagiu adus patriei şi partidului. Cîntecele patriotice interpretate de formaţia corală, suitele de jocuri populare, executate de către cele două ansambluri, precum şi melodiile interpretate de orchestră şi numeroşi solişti vocali s-au bucurat de un succes deosebit, fiind aplaudate de către sutele de spectatori care, în aceste zile de sărbătoare, au ţinut să fie prezenţi la manifestările artistice. Printre aceştia l-am întîlnit pe muncitorul Constantin Popa de la Uzina metalurgică din Iaşi care ne-a relatat : „Urmăresc cu interes deosebit spectacolele de muzică populară pentru a admira costumele naţionale, această minunată creaţie a poporului nostru. La spectacolul de azi m-a impresionat în mod deosebit numărul mare de formaţii de amatori care şi-au dat concursul la realizarea acestui frumos program. Este un semn că măsurile stabilite de partid privind intensificarea activităţii cultural-educative se înfăptuiesc cu succes. Pentru colectivul de salariaţi al întreprinderii noastre ziua de 1 Mai, a însemnat un bun prilej de bilanţ. La adunareapopulară, dinuzină am ascultat cu satisfacţie realizările obţinute in în Ion RÂZEŞU Const. EliJPU (tiiuiiuaiBiE-atf. a a-» • VIZITA IN MICA SOCIALISTA ROMÂNIA A DELEGATIEI DE PARTID $ GUVERNAMENTALE A REPUBLICII DEMOCRATE GERMANE Comitetul Central al Partidului Comun-Seí Román, Comitetul Central al Pariului Socialist Unit din Germania şi guvernele celor două ţări au convenit ca vizita oficială de prietenie în Republica Socialistă România a delegaţiei de partid şi guvernamentale • Republicii Democrate Germane să aibă loc în a doua decadă lanii mai a.c. Relega«» va H confturf de Erich Honecker, prim-seorttiv al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, şi Willi Stoph, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Democrate Germane. Cu prilejul vizitei, va fi semnat Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Socialistă România și Republica Democrată Germană. O sursă a dinamizării creşterii producţiei: economisirea resurselor materiale Printre criteriile fundamentale ale creşterii eficienţei economice care stau la baza actualului plan cincinal se numără şi reducerea continuă, sistematică, a cheltuielilor materiale de producţie. In acest context, o preocupare principală o constituie economisirea resurselor materiale. Pentru că, pe lîngă contribuţia deosebit de importantă a economisirii resurselor materiale la reducerea costurilor de producţie, acest proces constituie, totodată, , un însemnat factor intensiv al accelerării ritmului de creştere'5-' al producţiei materiale, al creşterii economice. Experienţa arată că economiile de materiale constituie o sursă importantă de lărgire şi dezvoltare a producţiei socialiste, deoarece permite ca din aceeaşi cantitate de materie primă să se obţină mai multe produse finite. Dar, faptul esenţial constă nu numai în obţinerea unei producţii suplimentare în general, ci mai ales în creşterea mai rapidă a producţiei. De ce ? Pentru că sporirea producţiei ce se poate obţine pe seama economiilor de materiale este mai mare decit proporţia în care se reduc normele de consum de materiale, micşorarea acestor norme răsfrîngîndu-se şi asupra produselor fabricate din economia de materiale obţinută. Tocmai de aceea, în cadrul Plenarei, C.C. al P.C.R., din 18 aprilie 1972, analizîndu-se pe bază de bilanţ, s-a relevat necesitatea elaborării de norme şi normative de consum fundamentate pentru materii prime, materiale, combustibili, pentru raţionalizarea consumului de energie electrică. Deşi în anul 1971 s-au obţinut unele realizări în domeniul reducerii cheltuielilor de producţie, totuşi costurile nu au fost reduse la nivelul stabilit prin plan. Intr-adevăr, consumurile specifice la principalele materii prime şi materiale prezintă, la majoritatea produselor, o tendinţă constantă de micşorare. Totuşi, nivelul atins pînă în prezent nu poate fi considerat satisfăcător nici în raport cu realizările obţinute pe plan mondial şi nici faţă de tehnica cu care sunt înzestrate întreprinderile din industria noastră. Este vorba de faptul că în fabricaţia curentă a unor întreprinderi continuă să existe încă produse cu greutăţi proprii şi specifice mari, cu mult peste cele fabricate în alte ţări. Desigur, astfel de situaţii sunt generate de cauze multiple, dar în primul rând, de risipa de materiale, preocuparea încă redusă pentru elaborarea unor soluţii constructive mai economicoase, necunoaşterea schimbărilor intervenite în gradul de înzestrare, tehnologia de fabricaţie, organizarea producţiei şi a muncii. Se simte deci nevoia unei analize critice a fiecărui produs, a comparării permanente, atît sub aspectul performanţelor tehnico-funcţionale cit şi sub cel al consumurilor specifice, cu produse similare de peste hotare. Problema micşorării normelor de consum nu trebuie abordată la nivelul unor posibilităţi relative ale întreprinderilor, ci în spiritul unor fundamentări tehnico-ştiinţifice, ţinîndu-se seama de progresul tehnic contemporan şi de realizările care se obţin sau care se întrevăd a se obţine în ţările cu industria dezvoltată. Socotim că, pentru obţinerea unor rezultate economice superioare, toate întreprinderile industriale din judeţul nostru trebuie să-şi , intensifice ■eforturile în acest domeniu. Ne referim, în special, la Uzina mecanică „Nicolina”, Uzina mecanică de material rulant Paşcani, Uzina metalurgică, Uzina de fibre sintetice, Uzina de prelucrare a maselor plastice, C.E.I.L., unităţile din industria uşoară, unde există certe rezerve nevalorificate. In acest scop, o deosebită însemnătate, în actualul cincinal, capătă folosirea cu maximă eficienţă a principalelor direcţii de reducere a cheltuielilor materiale şi anume: proiectarea şi reproiectarea produselor, revizuirea şi perfecţionarea tehnologiilor de fabricaţie, folosirea deşeurilor şi recuperarea resurselor materiale secundare, utilizarea pe scară largă a înlocuitorilor sintetici etc Eugeniu ZIDARIŢA (continuare in pag. a 2-a) Taraful Casei pionierilor la Teatrul de vară. r. Cîntatul matinal al cocoşilor Pentru săteni, chiar dacă nici unuia nu-i lipseşte din gospodărie ceasul, deşteptătorul a rămas acelaşi, din moşi-strămoşi, cocoşul. Cintatul matinal al cocoşilor m-a prim, nu de mult, la Moşna. Uliţele satului au început să freamăte. Cînd cocoşii cîntă pentru a treia oară, ceasul arată ora 33:30. La secţia S.M.A. mecanizatorii îşi „încălzeau“ tractoarele. Pe la uşile caselor au început să apară feţe. Relu Alupului, feciorul Varvarei Alupului, a coborît şi el cele trei trepte ale prispei şi s-a avintat la pregătitul pentru semănat a terenului din jurul casei. Relu Alupului, la vremea aceea era în vacanţă. Este elev în clasa a XI-a la Liceul „Costache Negruzzi" din Iaşi şi a venit la Moşna să-şi ajute mama la treburile de primăvară. Atunci totul mi s-a părut ceva obişnuit, dacă zilele trecute nu m-aş fi aflat la 0 ori mult mai tirzie la Poiana de Sus, la Girbeşti ca şi în satul de centru al comunei Ţibana. Aici am avut prilejul să constat, împreună cu linii, factori cu munci de răspundere de la nivelul Comunei, că al treilea cintat al cocoşilor nu este auzit de toţi, sătenii. Mecanizatorii, ce-i drept, se aflau la treabă, ca şi unii săteni. Alţii insă — şi din păcate, nu puţini la număr — se aflau încă in lumea viselor. Altfel cum se explică că în aceste aşezări, or mai fi şi altele, unii gospodari (deşi ne-am notat numeroase nume, le păstrăm deocamdată sub tăcere) n-au catadicsit încă să-şi lucreze terenul din jurul gospodăriilor, aşteptînd parcă ca asemenea lucrări să le efectueze alţii. De cînd lumea, ţăranul nostru ştie Andrei BRATU (continuare în pag. a 2-a) .