Flacăra Iaşului, mai 1972 (Anul 28, nr. 7968-7992)

1972-05-03 / nr. 7968

Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P. C. R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXVIII, nr. 7908 Miercuri, 8 mai 1972 4 pagini, 30 bani IN JUDET DE 1 MAI L. 99Fac continuu­­ industriale şi pe unele­­ şantiere ! la zilele de 1 şi 2 Mai, numeroase licită­ţi industriale ieşene cu flux con­­tir­uu de fabricaţie au lucrat din plin, muncitorii şi cadrele tehnice cinstind prin muncă Ziua solidarităţii interna­­ţionale a oamenilor muncii. Printre co­lectivele care au fost prezente la da­torie, s-au numărat cele ale Uzinei me­talurgice, Fabricii de antibiotice, Uzi­nei de prelucrare a maselor plastice, Uzinei de fibre sintetice, întreprinde­rii de produse ceramice pentru con­strucţii­ De asemenea, s-a lucrat sus­ţinut pe o serie de şantiere de con­strucţii industriale şi social-culturale. Uzina metalurgică in­ ziua de 1 Mai, ora 10:30, au re­intrat în funcţiune, după o întreru­pere de 24 de ore, instalaţiile princi­pale ale celor două secţii de produc­ţie de la Uzina metalurgică. La liniile de ţevi sudate, au fost programate sor­timente de toiaj mic, care urmează a fi livrate imediat beneficiarilor interni şi externi. Faptul că s-a muncit cu mult spor­t dovedit de realizarea intr-un singur schimb, primul din luna mai, a 8 tone de ţevi şi profile îndoite, peste sarcinile prevăzute. După cum apre­cia ing. Mihai Vatavu, directorul uni­tăţii, au fost create toate condiţiile pentru ca în celelalte două schimburi ale zilei de ieri să se obţină realizări şi mai bune. Uzina de prelucrare a maselor plastice Din discuţia purtată cu tov. Dumitru Chetraru, inginer şef, zilele de 1 şi 2 Mai au fost „pline“ şi pentru colec­tivul de muncă al Uzinei de prelu­crare a maselor plastice. Toate sec­ţiile au lucrat la nivelul capacităţilor instalate. Secţia I, spre exemplu, a ata­cat din plin, printre altele, o impor­tantă comandă de saci din polietilenă pentru export. De altfel, colectivul a­­cestei secţii, condusă de ing. Mihai Pascal, a obţinut şi cele mai bune re­zultate. In ziua de 1 Mai, sarcinile de producţie planificate au fost depăşite cu 5 la sută. Pe şantierele Trustului de construcţii industriale Pornind de la necesitatea recupe­rării unor restanţe In realizarea in­vestiţiilor prevăzute pentru acest an, muncitorii şi personalul tehnic de la şantierele Trustului de construcţii in­dustriale au răspuns chemării comitetu­lui de partid şi conducerii unităţii de a utiliza din plin şi perioada 30 aprilie— 2 mai. După cum ne informa ing. Vasile Dobrin, şeful serviciului pro­ducţie al Trustului, pe şantierele de pe raza celor două judeţe — Iaşi şi Botoşani — au fost prezenţi zilnic peste 1.400 de oameni. Accentul a fost pus pe turnarea de betoane, monta­rea de prefabricate, lucrări de terasa­­mente, astfel ca baza tehnică existentă să fie folosită cît mai deplin. In judeţul Iaşi, s-a evidenţiat în­deosebi activitatea desfăşurată pe şan­tierele de extindere a U.F.S., Fabricii de antibiotice, U.P.M.P. şi secţiei de ţigle de la întreprinderea de produse ceramice. La obiectul filare al U.F.S.— etapa a IlI-a, spre exemplu, executat prin metoda cofrajelor glisante, s-a lucrat continuu, în trei schimburi, in ciuda condiţiilor atmosferice mai pu­ţin favorabile. Mai remarcăm activi­tatea intensă a lucrătorilor de la Şan­tierul 5 — specializat şi Staţia de u­­tilaj şi transport ale Trustului, care au asigurat buna desfăşurare a acti­vităţii pe şantiere. •1 Forţe însemnate, prezente la munca cîmpului ■ Fiecare minut, die fiecare „fereastră" dintre pici, folosit din pin ■ In lunca Moldovei, toate se­mănătorii­ erau în acţiune ■ La Băiţaţi, Tg. Fru­mos, Strunga, sute de ţărani cooperatori au participat la întreţinerea culturilor de sfeclă de zahăr şi furajeră E drept că ploile din ultima vreme au stînjenit desfăşurarea normală a însămîn­­ţărilor dar, în multe locuri, la recupera­rea restanţelor, se foloseşte din plin fie­care „fereastră“ bună de lucru. In ziua de 1 Mai, de exemplu, acolo unde tere­nurile erau zvîntate, ogoarele erau îrs­­pînzite de oameni şi maşini agricole, ţă­ranii cooperatori, mecanizatorii, lucrăto­rii din întreprinderile agricole de stat, specialiştii consacrînd şi această zi luptei pentru recolte sporite la hectar. La coo­perativa agricolă din Moţca mai erau de semănat cu porumb doar 80 de hectare. Pentru a încheia cît mai repede această lucrare, alături de mecanizatorii Mihai Iacob, Constantin Iacob, Mihai Rîndaşu, a urcat pe tractor şi şeful secţiei, Con­stantin Sandu, întrecerea, care în aceste zile a îmbră­cat aspectul unei griji deosebite pentru încheierea grabnică a semănatului, cu­noştea aceeaşi notă şi la vecinii din Cris­­teşti. Duminică, precum şi de 1 Mai, me­canizatorii Vasile Brînzilă şi Nicolae To­ma au lucrat cu spor la semănat, avind suficient teren pregătit de către colegii lor. La Mirosloveşti, în tot cursul zilei de duminică s-a pregătit terenul, iar de 1 Mai s-a continuat atît discuitul cît şi semănatul. .Zorii zilei de luni i-au găsit prezenţi pe cîmp şi pe mecanizatorii staţiunii noastre, ne-a spus tovarăşul ing. Radu Coca, directorul S.M.A.-ului Strunga. As­tăzi, semănăm porumbul la cooperativa agricolă din Brătuleşti cu două semănă­tori, la cea din Oţeleni cu patru semă­nători. Se lucrează bine, de calitate“. Pe o tarla de lîngă satul Criveşti i-am gă­sit la lucru, în prezenţa inginerului Vic­tor Tincu, preşedintele cooperativei agri­cole din Strunga, pe mecanizatorii Con-stantin Cojocaru, Gherasim Slavnicu şi Traian Pelu. „Precipitaţiile ne-au în­curcat mult in desfăşurarea normală a însămînţărilor, ne-a spus preşedintele. Din această cauză am cam rămas în urmă. Dar ne grăbim. Şi în acest scop folosim din plin fiecare „fereastră“ dintre ploi. Cu toţii, mecanizatori, ţărani cooperatori, specialişti am hotărît să nu precupeţim nici un minut bun de lucru. Aşa se face că am lucrat şi duminică, şi azi de 1 Mai“. Era ora 11. Din zorii zilei, de cînd au ieşit în cîmp şi pînă la sosirea noas­tră pe tarlaua de lîngă satul Criveşti, se însămînţaseră cu porumb circa 30 hec­tare. O asemenea activitate se desfăşura şi pe ogoarele Întreprinderii agricole de stat din Tg. Frumos. La ferma de la Jora, mecanizatorii discutau şi semănau porum­bul sub directa îndrumare a tovarăşului ing. Nicolae Romaşcu. La fermele de la Războieni şi Sirea se proceda la fel. Toate semănătorile, toate discurile erau pe cîmp în plină acţiune. Tovarăşul inginer Ion Gheorghiu, directorul I.A.S.-ului, ne-a spus că se lucrează în toate fermele. „Ne-au mai rămas de semănat circa 400 de hectare, ne-a spus tovarăşul director,, şi încheiem lucrarea". De la tov. ing. Vic­tor Aldea, directorul Trustului I.A.S., în­­tilnit pe terenurile I.A.S.-ului Strunga, împreună cu tov. ing. Dumitru Chivu, de la comisia economică a Comitetului Jude­ţean de partid, am aflat că aceeaşi preo­cupare pentru terminarea semănatului dovedesc şi lucrătorii de la T.A.S. Strun­ga. „Pînă acum, lucrătorii din întreprin­derile agricole de stat au semănat circa 75 la sută din suprafeţele destinate cul­turii porumbului, ne-a spus tov. ing. Vic­tor Aldea. In toate fermele vizitate se lucra în ritm susţinut şi în cursul zilei de astăzi (1 Mai — n.n.). Intre timp s-a trecut şi la întreţinerea culturilor. Vre­mea favorizează dezvoltarea rapidă a buruienilor şi lucrătorii din I.A.S.-uri sînt hotăriţi să execute fiecare praşilă la tirrupul potrivit şi nu mai tîrziu“. O amplă desfăşurare de forţe de data aceasta la întreţinerea culturilor putea fi văzută la cooperativa agricolă din Băl­­ţaţi. Sute de ţărani cooperatori din sa­tele Sîrea, Mădîrjeşti, Bălţaţi au împîn­­zit din zorii zilei tarlalele însămînţate cu sfeclă de zahăr, pe care plantele s-au dezvoltat peste aşteptări. Tovarăşul Voicu Naum, inginerul şef al unităţii, ne-a spus că toate suprafeţele au fost repartizate pe membri cooperatori şi că plata mun­cii se va face, începînd din acest an, în Gh. STEJARU­ (continuare in pag. a 2-a) Pe estradele Iaşului Un vibrant omagiu patriei şi partidului Oamenii muncii din judeţul Iaşi au în-­ timpinat cu realizări notabile ziua de 1 Mai, care anul acesta are, pe lingă cele tra­diţionale, semnificaţii deosebite. Deosebite pentru că oamenii muncii din România so­cialistă au întîmpinat anul acesta marea săr­bătoare printr-o accentuată intensificare a e­­fortului multilateral de traducere în viaţă a hotâririlor Plenarei C.C. al P.C.R. din 3-5 no­iembrie 1971. Deosebite pentru ca, fiecare în­treprindere, fiecare colectiv de muncă, fiecare om al muncii s-a străduit să traducă in viaţă indicaţiile şi îndemnurile conducerii de par­tid, sarcinile formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Conferinţa pe ţara a cadrelor din industrie şi construcţii, la Conferinţa cu secretarii comitetelor comunale de partid şi primarii, la Congresul al ll-lea al Uniunii Na­ţionala a Cooperativelor Agricole de Pro­ducţie. Dar 1 Mai, acest moment sărbătoresc, a fost străbătut şi de ecoul puternic al unui eveniment recent : Plenara C.C. al P.C.R. din 18 aprilie, a.c. care a stabilit, pentru luna iulie, convocarea Conferinţei Naţionale a partidului, conferinţă în centrul căreia va sta dezbaterea unor importante probleme ale dezvoltării calitative a economiei noastre na­ţionale, ale construcţiei socialismului multi­lateral dezvoltat. Cu ginduri de totală angajare au sărbă­torit 1 Mai la locurile de muncă şi cei ce au vegheat asupra producţiei la U.F.S., Fa­brica de antibiotice şi alte unităţi cu proces continuu, dar şi cei care au beneficiat de un binemeritat timp de odihnă. In cele trei zile libera numeroşi oameni ai muncii au pornit pe drumurile patriei în excursii colective, cu care prilej au avut posibilitatea sa cunoas­că cîteva din cele mai noi realizări din ce­lelalte judeţe. Alţii, printre care un numeros grup de proiectanţi de la IPROSIN, deşi timpul nu a fost cel mai nimerit, au prefe­rat o ieşire cu autocarele admirînd încă odată peisajul în care dăinuiesc de veacuri inesti­mabilele valori de artă şi arhitectonice, mă­năstirile din nordul Moldovei. Iaşul însuşi a oferit multiple posibilităţi de petrecere a timpului, atît pentru localnici, cit şi pentru miile de turişti, veniţi din toate col­ţurile ţării să cunoască acest străvechi cen­tru de cultură, tînăra sa cetate industrială, dar şi împrejurimile, veritabile locuri de agre­ment. Este o veche tradiţie petrecerea acestor zile în aer liber. Duminică, prima zi din cele trei libere şi singura în care ploaia a fost alungată de un soare, generos, numeroşi oa­meni ai muncii au ieşit la iarbă verde, la Ciric, Repedea, Strunga sau Rimnava. Alţii rămaşi în Inima oraşului, au preferat aerul tare al Copoului, plimbările în parc, con­certele fanfarei militare, lectura unei noutăţi literare, o halbă de bere la gheaţă sau tra­diţionalul pelin­ de mai. Tinere vlăstare îşi cîntă bucuria Dacă Teatrul de vară ar fi fost de trei ori mai mare tot nu ar fi cuprins pe cei dornici să participe la programele artistice ale celor mai tineri artişti amatori ieşeni, pionierii. Purtătorii cravatelor roşii au pre­zentat, timp de trei ore, o veritabilă paradă a cintecului şi jocului românesc. Spectacolul în sine a constituit un imn înălţat patriei şi partidului, un adine semn de recunoştinţă al tinerei generaţii pentru copilăria fericită, pentru minunatele condiţii de care se bucură pentru a creşte viguroase schimburi de mîi­­ne. Din mii de piepturi tinere s-au înălţat cin­­tecele „Trei culori“, „Glorios partid", „Soa­rele şi pionierii", „Partidului", „Republică, măreaţă vatră", „Patrie, izvor de frumuseţi", „1 Mai" etc., versuri dedicate partidului iu­bit, eroicului nostru popor, realizărilor con­strucţiei socialiste pe pâmîntul românesc. Au fost aplaudate corurile reunite ale pionieri­lor din municipiul Iaşi ca şi cele ale Şcolii generale nr. 2 şi Casei de copii din Bucium, fanfara Casei pionierilor dirijată de Petre Grigoriu, formaţiile de dansuri populare ale Liceului nr. 6 şi şcolilor generale 11 şi 15, brigada artistică de agitaţie a Şcolii gene­rale nr. 10. De un deosebit succes s-a bucurat ansam­blul folcloric al Casei pionierilor care, sub bagheta prof. Constantin Dolniceanu, a pre­zentat melodii populare interpretate de taraf, solişti vocali, instrumentişti şi un mănunchi de dansuri folclorice moldoveneşti. Micii in­terpreţi, pe lingă piesele de largă circula­ţie, au pus în valoare şi bucăţi autentice culese cu prilejul numeroaselor expediţii pio­niereşti. S-a dat o atenţie deosebită folclo­rului nou, cîntecelor creatorilor populari ca­­re-şi pun talentul, măiestria artistică în sluj­ba realizărilor şi idealurilor socialiste. Au im­presionat bogăţia de costume naţionale, opti­mismul, talentul, dorinţa de a aduce un vi­brant omagiu partidului, din partea nume­roasei organizaţii municipale ieşene a pio­nierilor. În Piaţa Unirii,p­estrada special amenajată nu a rămas, duminică după-amiază, pînă seara tlrziu, o clipă liberă. Cele­ clteva mii de oameni ai muncii care au poposit aici, pentru cîteva ore, nu au avut ce regreta. Cele mai talentate elemente din viitoarele promoţii de învăţători ale Liceului pedago­gic „Vasile Lupu" din Iaşi au prezentat un atractiv program folcloric. Taraful, soliştii vo­cali şi instrumentişti au dat viaţă melosului popular românesc. Autentici şi aplaudaţi de public au fost fluieraşii care au făcut să răsune Piaţa Unirii de ritmul alert al sîrbe­­lor şi horelor sau de duioşia doinelor mol­doveneşti. In acelaşi ton s-au prezentat ta­raful şi soliştii Liceului industrial pentru con­strucţii de maşini şi orchestra de mandoline a Şcolii profesionale de transporturi. Un înalt mesaj patriotic Casa de cultură a sindicatelor a devenit neîncâpâtoare pentru mulţimea de oameni ai muncii care au venit să urmărească spec­tacolul artiştilor amatori din întreprinderi şi instituţii. Evoluţia ansamblurilor folclorice „Plaiurile Moldovei" de la Casa de cultură a sindicatelor (instructor, Tudorel Stânescu), „Firicelul" de la Uzina de fibre sintetice (in­structori Constantin Movilă şi Florin Nicoară), precum şi a corului de femei a Casei de cul­tură municipale Tătaraşi au constituit un vi­brant omagiu adus patriei şi partidului. Cîn­­tecele patriotice interpretate de formaţia co­rală, suitele de jocuri populare, executate de către cele două ansambluri, precum şi melodiile interpretate de orchestră şi nume­roşi solişti vocali s-au bucurat de un succes deosebit, fiind aplaudate de către sutele de spectatori care, în aceste zile de sărbătoare, au ţinut să fie prezenţi la manifestările ar­tistice. Printre aceştia l-am întîlnit pe munci­torul Constantin Popa de la Uzina metalur­gică din Iaşi care ne-a relatat : „Urmăresc cu interes deosebit spectacolele de muzică populară pentru a admira costumele naţio­nale, această minunată creaţie a poporului nostru. La spectacolul de azi m-a impresio­nat în mod deosebit numărul mare de for­maţii de amatori care şi-au dat concursul la realizarea acestui frumos program. Este un semn că măsurile stabilite de partid pri­vind intensificarea activităţii cultural-educa­tive se înfăptuiesc cu succes. Pentru colecti­vul de salariaţi al întreprinderii noastre ziua de 1 Mai, a­ însemnat un bun prilej de bilanţ. La adunarea­­populară, din­­uzină am ascul­tat cu satisfacţie realizările obţinute in în­ Ion RÂZEŞU Const. EliJPU (t­iiuiiuaiBiE-atf. a a-» • VIZITA IN MICA SOCIALISTA ROMÂNIA A DELEGATIEI DE PARTID $­ GUVERNAMENTALE A REPUBLICII DEMOCRATE GERMANE Comitetul Central al Partidului Com­un-S­eí Román, Comitetul Central al Par­iului Socialist Unit din Germania şi gu­vernele celor două ţări au convenit ca vizita oficială de prietenie în Republica Socialistă România a delegaţiei de partid şi guvernamentale • Republicii Democra­te Germane să aibă loc în a doua decadă­­ lanii mai a.c. Relega«» va H confturf de Erich Ho­­necker, prim-seorttiv al Comitetului Cen­tral al Partidului Socialist Unit din Ger­mania, şi Willi Stoph, membru al Biro­ului Politic al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, preşedintele Consiliului de Miniştri al Re­publicii Democrate Germane. Cu prilejul vizitei, va fi semnat Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mu­tuală între Republica Socialistă România și Republica Democrată Germană. O sursă a dinamizării creşterii producţiei: economisirea resurselor materiale Printre criteriile funda­mentale ale creşterii efi­cienţei economice care stau la baza actualului plan cincinal se numără şi re­ducerea continuă, sistema­tică, a cheltuielilor mate­riale de producţie. In acest context, o preocupare prin­cipală o constituie econo­misirea resurselor materi­ale. Pentru că, pe lîngă contribuţia deosebit de impor­tantă a economisirii resurselor materiale la re­ducerea costurilor de pro­ducţie, acest proces consti­tuie, totodată, , un însemnat factor intensiv al accele­rării ritmului de creştere'5-' al producţiei materiale, al creşterii economice. Experienţa arată că eco­nomiile de materiale con­stituie o sursă importantă de lărgire şi dezvoltare a producţiei socialiste, deoa­rece permite ca din ace­eaşi cantitate de materie primă să se obţină mai multe produse finite. Dar, faptul esenţial constă nu numai în obţinerea unei producţii suplimentare în general, ci mai ales în creşterea mai rapidă a pro­ducţiei. De ce ? Pentru că sporirea producţiei ce se poate obţine pe seama e­­conomiilor de materiale este mai mare decit pro­porţia în care se reduc normele de consum de ma­teriale, micşorarea acestor norme răsfrîngîndu-se şi asupra produselor fabrica­te din economia de mate­riale obţinută. Tocmai de aceea, în cadrul Plenarei, C.C. al P.C.R., din 18 aprilie 1972, analizîndu-se pe bază de bilanţ, s-a relevat ne­cesitatea elaborării de nor­me şi normative de con­sum fundamentate pentru materii prime, materiale, combustibili, pentru raţio­nalizarea consumului de energie electrică. Deşi în anul 1971 s-au obţinut unele realizări în domeniul reducerii cheltuielilor de producţie, totuşi costurile nu au fost reduse la ni­velul stabilit prin plan. Intr-adevăr, consumurile specifice la principalele materii prime şi materiale prezintă, la majoritatea produselor, o tendinţă con­stantă de micşorare. To­tuşi, nivelul atins pînă în prezent nu poate fi con­siderat satisfăcător nici în raport cu realizările obţi­nute pe plan mondial şi nici faţă de tehnica cu ca­re sunt înzestrate între­prinderile din industria noastră. Este vorba de fap­tul că în fabricaţia cu­rentă a unor întreprinderi continuă să existe încă produse cu greutăţi pro­prii şi specifice mari, cu mult peste cele fabricate în alte ţări. Desigur, ast­fel de situaţii sunt genera­te de cauze multiple, dar în primul rând, de risipa de materiale, preocuparea încă redusă pentru elabo­rarea unor soluţii con­structive mai economicoa­se, necunoaşterea schim­bărilor intervenite în gra­dul de înzestrare, tehno­logia de fabricaţie, organi­zarea producţiei şi a mun­cii. Se simte deci nevoia unei analize critice a fie­cărui produs, a compară­rii permanente, atît sub aspectul performanţelor tehnico-funcţionale cit şi sub cel al consumurilor specifice, cu produse sim­i­­lare de peste hotare. Pro­blema micşorării normelor de consum nu trebuie abor­dată la nivelul unor posi­bilităţi relative ale între­prinderilor, ci în spiritul unor fundamentări tehni­­co-ştiinţifice, ţinîndu-se seama de progresul teh­­nic contemporan şi de re­alizările care se obţin sau care se întrevăd a se obţi­ne în ţările cu industria dezvoltată. Socotim că, pentru obţinerea unor re­zultate economice superi­oare, toate întreprinderile­ industriale din judeţul nos­tru trebuie să-şi , intensi­fice ■eforturile în acest do­meniu. Ne referim, în spe­cial, la Uzina mecanică „Nicolina”, Uzina mecani­că de material rulant Paş­cani, Uzina metalurgică, Uzina de fibre sintetice, Uzina de prelucrare a maselor plastice, C.E.I.L., unităţile din industria u­­şoară, unde există certe rezerve nevalorificate. In acest scop, o deosebită în­semnătate, în actualul cin­cinal, capătă folosirea cu maximă eficienţă a princi­palelor direcţii de reduce­re a cheltuielilor materia­le şi anume: proiectarea şi reproiectarea produse­lor, revizuirea şi perfecţio­narea tehnologiilor de fa­bricaţie, folosirea deşeuri­lor şi recuperarea resur­selor materiale secundare, utilizarea pe scară largă a înlocuitorilor sintetici etc Eugeniu ZIDARIŢA (continuare in pag. a 2-a) Taraful Casei pionierilor la Teatrul de vară. ­r. Cîntatul matinal al cocoşilor Pentru săteni, chiar dacă nici unuia nu-i lipseşte din gospodărie ceasul, deşteptătorul a rămas acelaşi, din moşi-strămoşi, cocoşul. Cintatul matinal al cocoşilor m-a prim, nu de mult, la Moşna. Uliţele satului au început să freamăte. Cînd cocoşii cîntă pentru a treia oară, ceasul arată ora 3­3:30. La secţia S.M.A. mecanizatorii îşi „încălzeau“ tractoarele. Pe la uşile caselor au început să apară feţe. Relu Alupu­­lui, feciorul Varvarei Alupului, a coborît şi el cele­ trei trepte ale pris­pei şi s-a avintat la pregătitul pen­tru semănat a terenului din jurul casei. Relu Alupului, la vremea a­­ceea era în vacanţă. Este elev în clasa a XI-a la Liceul „Costache Negruzzi" din Iaşi şi a venit la Moşna să-şi ajute mama la trebu­rile de primăvară. Atunci totul mi s-a părut ceva obişnuit, dacă zilele trecute nu m-aş fi aflat la 0 ori mult mai tirzie la Poiana de Sus, la Girbeşti ca­ şi în satul de centru al comunei Ţibana. Aici am avut prilejul să constat, împreună cu li­nii, factori cu munci de răspundere de la nivelul Comunei, că al treilea cintat al cocoşilor nu este auzit de­ toţi, sătenii. Mecanizatorii, ce-i drept, se aflau la treabă, ca şi unii săteni. Alţii insă — şi din păcate, nu pu­ţini la număr — se aflau încă in lumea viselor. Altfel cum se expli­că că în aceste aşezări, or mai fi şi altele, unii gospodari (deşi ne-am notat numeroase nume, le păstrăm deocamdată sub tăcere) n-au cata­dicsit încă să-şi lucreze terenul din jurul gospodăriilor, aşteptînd parcă ca asemenea lucrări să le efectueze alţii. De cînd lumea, ţăranul nostru ştie Andrei BRATU (continuare în pag. a 2-a) .

Next