Flacăra Iaşului, iunie 1972 (Anul 28, nr. 7993-8018)

1972-06-01 / nr. 7993

. i il 1 T i 1 IUNIE 4 I»\fi VII 30 BANI ANBL XXVIII, Nr. 7993 I 0 I 1972 Proletari din toate far­se, uni fi -va lacurii Insului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Noi unităţi răspund chemării partidului fabrica de antibiotice operatove, şi laboranţii, chimiştii, bio­logii şi inginerii, ceilalţi lucrători al unităţii „pionifer" In chimia ieşeană­­ Fabrica de antibiotice anunţa o nouă­­suplimentare a angajamentelor In între­cerea­­ socialistă pe acest an : * La producția marfa - de la 12 la 24 milioane de lei. Se vor produce în plus, printre altele : 700 kg. tetracicli­nă, 200 kg. streptomicină, 100 grame *1- terrhină 0-12, 550 kg. tetraclorhidrat, 1,300 MUI penicilină V, 2.000 MUI tetra­­xin, 13 tone biostimulatori, 1,5 tone furadb­il-1 ; * La 2 la sută - depăşirea predic­­tivităţii muncii ; * La 2 milioane de lei - economiile la preţul de cost ; * La beneficii — de la 1 la 1 mil­oane de lei. Unităţile din Iaşi ale C.E.I.L. Economistul Vasile Iordache, directo­rul economic al C.E.I. L. Iaşi, ne a­­nunţă că şi lucrătorii unităţilor de pe raza judeţului nostru ale combinatului, au reanalizat posibilităţile de care dis­pun, majorînd angajamentele după cum urmează : * La producţia marfă - de la 3,1 la 5 milioane de lei (4 milioane la Fabri­ca de mobilă şi cite 0,5 milioane la 5.1.1. Citirea şi U.E.I.L Iaşi). Vor fi produse In plus : mobilă In valoare de 4 milioane de lei, 100 m.c. cherestea de fag, 1.000 m.p. parchete, budane de stejar insumind o capacitate de 10 va­goane ; * La livrări mobilă către fondul pie­ţei : de la 220.000 de lei la 1.220.000 de lei ; și* La export : de la 250.000 de lei valută (in devize libere), la 320.000 de lei valută ; * La productivitatea­­ muncii - o de­pășire de 0,7 la sută ; * La beneficii - de la 500.000 de lei la 800.000 de lei, întreprinderea țesătura“ Textiliștii întreprinderii .țesătura“, iși suplimentează, la rindu-le, angajamen­tele : * La producția marfă - de la 4 la 5 milioana de lei, care se vor concreti­za In 40 tone fire de bumbac şi 40.000 m­p- ţ­ăfuri de bumbac ; * La economii la prețul de cost - ki »50.000 de M ; * La benefici - de la 100.000 ki -50.000 de lei. T­S­C­A , VSASITAR-­­ US IAȘI ÎN CINSTEA CONFERINŢEI NAŢIONALE A P.C.R. ŞI A CELEI DE A XXV-A ANIVERSARI A REPUBLICII Holb­îti la actiune neutru îmb­ilinirea h­iitii înainte de tarla! Ţăranii cooperatori şi mecanizatorii din Răchiteni s-au angajat să obţină o producţie agricolă suplimentară în valoare de 1.760.000 de lei IZVOARELE“ AU FOST DEPISTATE. SE INTENS PENTRU CAPTAREA ■ Două planuri pentru strîngerea fără pierderi a recoltei de păioase . Culturile succesive grăbesc eliberarea terenului de prima recoltă . Se aplică a doua prăşită la cultura porumbului ACUM MUNCEŞTE AltScrbiă, după o ploaie bună nu prea vedeam oameni pe cîmp, la treabă. Acum, de cind munca se plăteşte un acord global, puţini mai stau pe acasă chiar şi în ase­menea condiţii. Duminică după-amiază, in părţile Rachite­nilor a plouat de-a rupt pă­­mintul. A doua zi de dimineaţă zeci şi zeci de cooperatori se îndreptau grăbiţi spre locurile lor de muncă. Cei mai mulţi au poposit la grădina de legume­ .Aici se face treabă bună după ploaie, ne-a spus ingi­nerul Oraţiu Jelea, şeful fermei legumicole. Mai avem de plantat ceva răsad de toamnă şi ploaia a picat tocmai bine. Nu mai e ne­voie să udăm". Culturile arătau destul de frumos şi bine întreţinute. O carte de vizită frumoasă pe care totdeauna cei din Răchi­­teni au păstrat-o nepătată. Ceapa de pe cele 50 de hectare a fost plivită de două ori, roşiile, ardeii şi castraveţii de pe 35 de hectare, prăşite la vreme. De obicei, gră­dinii de legume îi sunt rezervate 100 de hec­tare. În cursul anului, însă, aici, la Răchi­­teni, se petrec lucruri demne de toată lauda. Pe unele suprafeţe, după ce se strînge pri­ma recoltă, se însămînţează a doua. „Aşa e obiceiul la noi, ne spunea tov, Nicolas Tiba, preşedintele cooperativei agricole, să obţinem două recolte de pe suprafeţe cit mai mari. De exemplu, înainte ca usturoiul să ajungă la maturitate, însămînţăm pe spa­ţiile dintre rînduri sfeclă furajeră ; printre rindurile de cartofi timpurii punem castra­­veţi. După ce scoatem cartofii, bunăoară, cul­­tura de castraveţi e şi prăşită. In 1971 am scos peste 3.000 de kg de usturoi la hectar şi 15 tone de sfeclă, iar de la cultura suc­cesivă de castraveţi a rezultat în total 270 de tone de recoltă. La fel procedăm şi în această primăvară. Prin cultura de usturoi, sfecla este deja mare. Peste cîteva zile ur­mează să Insăminţăm, prin cultura cartofilor timpurii, castraveţi. Anul acesta, ne-am pro­pus obiective mai substanţiale din două mo­tive : dorim ca In cinstea Conferinţei Naţio­nale a partidului şi celei de-a XXV-a ani­versări a Republicii să obţinem cele mai mari producţii şi în al doilea rînd să ne menţinem prestigiul de gospodari pe care l-am consolidat cu adevărat de cînd lucrăm in cooperativa agricolă". Ne-au fost aduse la cunoştinţă angajamen­tele suplimentare luate în cinstea celor două mari evenimente pe care le vom trăi în acest an. E vorba de obţinerea unei pro­ducţii agricole suplimentare în valoare de 1.760.000 de lei în loc de 640.000 de lei cât se prevăzuse iniţial. „Izvoarele acestui sur­plus de recoltă, ne-a spus tov. Grigore Că­lin, secretarul comitetului comunal de par­tid, au fost depistate si acum se muncesc­­u pasiune pentru captarea lor. Ca de l3bă­­cei, comunistii sunt in primele rinduri. Anul acesta, de exemplu, vom incepe campania de recoltare a păioaselor mult mai devre­­­nte. Poate cu o săptămină, poate cu două. In orice caz, sintem­ gata de pe acum pentru începerea secerişului. Mecanizatorii Ion Ro­­chiari, Dumitru Imbrişcă, Ion Balint, Vasile Niţă şi Gheorghe Bălan au şi făcut proba combinelor cu seminţe. De fa­pt, împreună cu conducerea C.A.P.-ului, cu inginerul şef Ni­­colae Costache şi cu Ion Trifan, şeful sec­ţiei de mecanizare, ne-am făcut două pla­nuri în vederea strîngerii recoltei fără pier­deri. Unul este cel în care am prevăzut să stringem toată recolta cu combinele. Fiecare mecanizator ştie deja unde va lucra. Al doilea plan include şi folosirea forţei manu­ale in caz că lanurile vor fi culcate de ploi sau vinturi. Brigăzile ştiu unde vor acţiona, iar uneltele sunt pregătite. Vrem să stringen­ fără pierderi recolta şi în felul acesta să ne respectăm angajamentul de a obţine un plus cel puţin 300 de kg de grîu la hectar". Faptul că anul acesta recolta de griu va Gh. GHINDA (continuare la pag. a 2-a) OR Iniţiativa prinde contur în fapte Nu numai noi, ieşenii, el o ţară întreagă cunoaşte că lu­crătorii întreprinderii de transporturi auto Iaşi, în în­trecerea socialistă pe anul 1971, s-au clasat pe locul al II-lea in cadrul ramurii şi pe locul I in cadrul unităţilor de transporturi auto. Sunt încă vii momente!« solemne, duci secretarul general al partidului nostru, tovarăşul NICOLAE CEAUŞIeSCU, de la tribuna celui mai înalt for legislativ al ţării — Marea Adunare­ Naţională — a în­muiat înalte distincţii câş­tigătorilor întrecerii socia­liste pe 1971. Prin inter­mediul televiziunii, l-am putut vedea atunci şi pe e­­conomistul Mihai Pintilie, di­rectorul I.T.A. Iaşi, primind, în numele colectivului său de muncă, „Ordinul muncii“ clasa a II-a acordat întreprinderii ieşene pentru rezultatele prestigioase obţinute. La pu­ţin timp, sala Filarmonicii ieşene a fost martora altui eveniment din viaţa acestei unităţi. I.T.A. Iaşi primea Steagul roşu de întreprindere fruntaşă pe ramura transpor­turilor. Iau amintit acesta lucruri pentru ci «I« conţin substan­ţa unui an de muncă, d« stră­danii şi căutări, substan­ţa unui an în care marea competiţie a hărniciei nu a foat uşor de ciştigat 9i to­tuşi, plnft la m­rrvă, colectivul de muncă al I.T.A. Iaşi a în­vins, cîştisrind o „bătălie“ grea, bătălia folosirii cu cit mai mare randament a „cai­lor putere" pe care îi are în dotare. Dar faptul că I.T.A. Iaşi s-a clasat pe primul loc în ra­mura transporturilor auto în întrecerea din 1971 nu a în­semnat pentru colectivul ei de muncă un punct termi­nus. Pornind de la nivelul realizărilor obţinute în anul trecut şi de la potenţialul uman şi material de care dispun, lucrătorii acestei uni­tăţi, în frunte cu comuniş­tii, au lucrat cu cite­va luni în urmă o chemare la întrecere către toate în­treprinderile de transpor­turi auto din ţară, chemare ce conţinea angajamente sub­stanţiale de îmbunătăţiree ca­litativă a întregii activităţi. „ Ne bucurăm de un pres­tigiu în judeţele Iaşi şi Vas­lui în care ne desfăşurăm ac­tivitatea şi în întreaga ţară — ne spunea economistul Mihai Pintilie — şi cu toţii dorim să-l amplificăm în acest an hotărîtor al cinci­nalului 1971—1975. Faptul că am chemat la întrecere co­legii noştri din celelalte ju­deţe, nu este un lucru sim­plu. El ne cere foarte multă răspundere, exigenţă şi o con­jugare armonioasă a tuturor eforturilor în vederea folosi­rii cu maximum de eficienţă a parcului auto din dotare. Pen­tru că noi considerăm iniţiativa noastră de a chema la în­trecere ori agţ­es­tnare res­ponsabilitate, nu ne putem prezenta Ir» această competi­ţia cu oric« fel de rezultat*. Şi colectivul nostru a înţe­les pe deplin acest lucru, e­­senţial după părerea mea. Zi­lele trecute, de pildă, comi­tetul oamenilor muncii a a­­nalizat cu exigenţă rezulta­tele obţinute şi perspectivele ce se întrevăd până la sfîr­­şitul primului semestru. Am constatat, bunăoară, că auto­baza nr 8 din Iaşi şi auto­baza din oraşul Vaslui, merg în continuare bine, iar Au­tobaza nr. 1 din Iaşi a intrat şi ea pe făgaşul cel bun. Aş re­marca la ultima subunitate contribuţia deosebită pe ca­re o are organizaţia de par­tid în eliminarea unor nea­junsuri. Spuneam că I.T.A. Iaşi s-a angajat în întrecere cu nişte depăşiri substanţiale ale sar­cinilor de plan pe acest an. O recentă trecere în revistă a­­stadiului îndeplinirii anga­jamentelor pe primele cinci luni evidenţiază că ele sunt simţitor depăşite. Astfel, Eugeniu ZIDARIŢA (continuare in pag. a 3-a) La I* T *­­A.„ Iaşi In pagina a 4-a Prezidiul Sovietului Supremi al U.R.S.S. a ratificat tratatul­­ dintre U. R. S. S. si R. F. L a Germaniei Sesiunea Consiliului ministerial al N. A. T. O. . V VA%V,VVV%VW.V.V.V.VAV/.V,VAV,V,V.V,VAV.' Vizita tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în unităţi producătoare de preparate din carne şi conserve de legume şi fructe din perimetrul Capitalei Miercuri, în cursul dimineţii, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedin­tele Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România, însoţit de tovarăşii Emil Bodnaraş, Gheorghe Cioară şi de Angelo Miculescu, ministrul agriculturii, indus­triei alimentare şi apelor, a făcut o vizită în unităţi producătoare de preparate din carne şi conserve de legume şi fructe din perimetrul Capitalei. Acţiunea de lucru a secretarului gene­ral a debutat In noua zonă industrială — Popeşti-Leordeni. In anii din urmă, fa­bricilor existente în această parte a Bucu­­reştiului, 1i s-au adăugat Uzina de anve­lope „Danubiana", întreprinderea „Visco­lii", un mare complex de sere, o mo­dernă fabrică de mezeluri şi conserve din carne. Această din urmă unitate — Fabrica de mezeluri şi conserve din carne — prim obiectiv al vizitei, a intrat în funcţiune parţial, anul trecut, în august, lucrînd în prezent la o capacitate zilnică, de aproape 60 de tone produse. Ea este proiectată însă pentru o producţie zilnică de 86 to­ne, parametri ce urmează să fie atinşi în­ a doua jumătate a anului în curs, o dată cu trecerea la două şi trei schimburi de lucru. Constructorii şi beneficiarii uni­tăţii se preocupă ca termenul prevăzut pentru atingerea capacităţii proiectate să fie scurtat cu aproximativ două luni de zile. Această unitate va fi cea mai mare­ întreprindere de acest fel din ţară. Po­rnindu-se de la baza de recepţie a materiilor prime se urmăreşte întregul proces tehnologic, proces modern, meca­nizat, în care mîna intervine doar în ul­timele faze ale fabricaţiei , depozitări, manipulări, ambalaj. Se informează des­pre modul de asigurare a materiilor pri­me, de organizare a producţiei şi desfa­cerii către unităţile comerciale bucureş­­tene. Fabrica realizează o gamă de peste 60 de sortimente de mezeluri, şuncă şi alte preparate din carne. Specialiştilor uni­tăţii­­ se recomandă să aibă ca obiectiv principal, o dată cu realizarea cantitativă a indicilor de plan, latura calitativă a activităţii de producţie pentru a nu ajun­ge în unităţile de desfacere decît mărfuri de cea mai bună calitate. In secţia de expediere a produselor fi­nite, unde produsele sint încărcate In maşini frigorifice pentru a fi expediate unităţilor comerciale de desfacere, are loc un schimb de opinii în legătură, în­deosebi, cu concepţia de expediţie, cu modul de transportare a produselor. Se­cretarul general al partidului indică con­ducerii ministerului de resort, organelor comerciale ale Capitalei şi conducerii u­­nităţii să ia măsuri mai urgente pentru organizarea transportului în containere a produselor, metodă modernă, care asi­gură condiţiile cerute de regulile de igi­enă, să optimizeze ritmul de aproviziona­re a unităţilor pe bază de comenzi indi­vidualizate de la unitate la unitate, să raţionalizeze la maximum utilizarea for­ţei de muncă. In laboratorul unităţii, unde se efectuează zilnic analizele chi­mice şi biochimice ale fiecărui produs destinat livrării către comerţ, este subli­niată, cu toată fermitatea, necesitatea res­pectării riguroase a criteriilor controlului calităţii produselor. O vi­zi­ur­e greşită a proiectantului a condus la soluţii constructive inadecvate, ceea ce determină unele observaţii cri­tice, însoţite de sugestii de remediere, în legătură cu iluminatul unor hale de fa­bricaţie, funcţionalitatea spaţiului. Ca o măsură privind întreaga zonă industrială Popeşti-Leordeni, secretarul general al partidului a trasat responsabili­lor Capitalei, beneficiarilor,­ sarcina de a elabora un studiu general asupra alimen­tării cu apă caldă şi abur industrial, stu­diu care să definească soluţii mai efici­ente, mai economice în folosirea surselor de căldură trebuitoare industriei. La secţia anexă de preparare a pro­duselor din carne, lapte, legume şi fructe a întreprinderii agricole de stat, „30 De­cembrie“, din apropierea Capitalei, cel de-al doilea punct din programul vizitei, se produc anual cca. 1.100 tone prepara­te din carne, se prelucrează 63.000 hl de lapte în diferite produse, se obţin circa 25 tone conserve din legume şi fructe. In fază avansată de construcţie se află­ o fabrică nouă de conserve proiectată la ca­pacitatea ele 3.000 tone anual. Există pro­iecte privind şi construcţia unei unităţi noi pentru fabricarea mezelurilor. Cit pri­veşte actualele capacităţi de fabricaţie, se constată o serie de deficienţe în modul de desfăşurare a procesului tehnologic, in fo­losirea utilajelor, în manipularea produ­selor, ceea ce atrage observaţii din partea secretarului general al partidului. Facto­rilor de răspundere de la Comitetul ju­deţean de partid — este de faţă şi pri­mul secretar al Comitetului judeţean Il­fov al P.C.R., tovarăşul Gheorghe Necu­­la — celor din ministerul de resort li se cere să ia de urgenţă măsurile cele mai hotărîte pentru remedierea, neajunsurilor, pentru a face ca unitatea să se înscrie în­ parametrii normelor tehnologice şi în nor­mele de igienă pretinse întreprinderilor prelucrătoare de produse alimentare. La Buftea. Fabrica de conserve c­e le­gume şi fructe, unitate care a sărbătorit cu doi ani in urmă un secol de existenţă, este în plină activitate. Muncitorii, teh­nicienii şi inginerii întreprinderii întîmpi­­na călduros pe secretarul general al par­tidului, pe ceilalţi oaspeţi. Se intră direct In secţiile de producţie unde se lucrea­ză intens la fabricaţia de conserve de ma­zăre şi dulceţuri de căpşuni. In zilele ur­mătoare, se va trece şi la prelucrarea al­tor produse din noua recoltă. In explica­ţiile care se furnizează, este relevat fap­tul că unitatea şi-a sporit neîncetat ca­pacitatea de producţie, ajungîndu-se in prezent la o producţie anuală de 10.000 to­ne faţă de 400 tone cit se realiza in tre­cut. In general, sporurile de producţie au fost obţinute cu investiţii minime, folo­­sindu-se aceleaşi capacităţi constructive. Un accent deosebit s-a pus pe creşterea productivităţii muncii şi folosirea proce­deelor moderne de fabricaţie. Sunt luate măsuri pentru realizarea unei producţii maxime în sezonul actual al legumelor şi fructelor, aici realizîndu-se aproximativ 6 000 tone de conserve pentru consumul populaţiei Capitalei. Se arată că, în ve­derea modernizării procesului de produc­ţie, în sectorul de prelucrare a legumelor şi fructelor se studiază posibilitatea schimbării amplasamentului actual al a­­cestei secţii într-o construcţie nouă din apropiere. In continuare, este vizitat sectorul de fabricaţie a pastei de tomate, compus din două linii noi de producţie, ambele avînd o capacitate anuală de prelucrare a 17 000 tone roşii, din care rezultă în final 2 200 tone de pastă. In această secţie erau în curs pregătiri intense de verificare a a­­gregatelor şi utilajelor pentru ca, o dată cu începerea sezonului de fabricaţie a pastei de tomate, unitatea să lucreze cu maximum de randament. Şi aici se adre­sează specialiştilor recomandarea de a urmări îndeaproape nivelul calitativ al produselor, adoptarea de măsuri apte să determine, în sezonul prelucrării legume­lor şi fructelor din acest an, maximum de randament în folosirea utilajelor, a tim­pului de lucru, acestea fiind condiţii dar primă însemnătate în realizarea sarcini­lor­ de plan, şi deci in asigurarea necesi­tăţilor de consum ale populaţiei. In încheierea programului de lucru prin­ unităţi ale industriei alimentare, secreta­rul general al partidului, ceilalţi condu­cători de partid şi de stat iau cunoştinţă de activitatea întreprinderii de ambalaje metalice şi piese de schimb pentru indus­tria alimentară, aflată tot la Buftea, in imediata vecinătate a Fabricii de conser­ve. întreprinderea nouă transformă anual în cutii şi alte ambalaje necesare indus­triei alimentare mari cantităţi de tablă. Se produc, de asemenea, anual circa 30 tone piese de schimb pentru diferite uni­tăţi industriale din această ramură de producţie. In secţia de fabricaţie a ambalajelor metalice, procesul tehnologic este organi­zat pe baze tehnice înaintate ,şi asigură po­sibilităţi­­ pentru diversificarea şi moder­nizarea continuă a producţiei de amba­laje. Se­­ vizitează cu acest prilej şi secţia ele litografiei, a tablei folosite în realiza­rea ambalajelor, în general cutii de dife­rite mărimi şi forme pentru conserve. Secţia este unică în ţară, ea punînd la dispoziţia şi altor unităţi producătoare de ambalaje tabla imprimată în culori, cu desene şi inscripţii atrăgătoare şi sugesti­ve. Preocupările specialiştilor din această secţie tind la realizarea unei game variate de tablă litografiată, mergînd pînă la combinaţii de şase culori. In dialogul pe care-1 întreţine cu spe­cialiştii fabricii, secretarul general al par­tidului propune acestora spre studiere po­sibilitatea ca această unitate, cea mai mare întreprindere producătoare de am­balaj metalic pentru conserve, să se con­stituie în furnizorul principal de tablă litografiată în decupaje diferite pentru toate secţiile de ambalaj de pe lingă în­treprinderile de conserve , dotate cu linii de capacităţi adecvate cerinţelor, aces­tea urmează să realizeze forma finală a ambalajului. Soluţia prezintă, între alte­le, avantajele diminuării volumului trans­portat, uşurinţa manipulării etc. Intîlnirea de lucru a secretarului ge­neral al partidului cu cadre de condu­cere din industria prelucrătoare a legu­melor şi fructelor, din ministere, cu fac­torii cărora le incumbă răspunderea pen­tru bunul mers al acestei importante ac­tivităţi, de ale cărei rezultate este strîns condiţionată aprovizionarea pieţei, a fost, ca în toate împrejurările similare, gene­ratoare de sugestii, de soluţii practice i­­mediate, fructuoasă. Nicolae POPESCU-BOGDANEȘTI Mircea S. IONESCU în pagina a 3-a S­port HUH „Ziua internaţională pentru apărarea copilului" sună patetic fi­e— de ce n-am spune-o —, cu rezonanţe dra­matice in unele colţuri ale lumii intuite de urgia răz­boiului, chiar fi in acest secol cînd omul a păşit pe Lună, apropiind­u-se de „Everestul" ştiinţei. „Voi lansa striga­tul adine, pătimaş / al femeii ce creşte copii, / şi vrea să-i vadă crescind..." ■— spune Maria Banuş in poezia „Chemare", încheind cu versurile: „Vă chem s-alipiţi gla­sul de-al meu. / Vă chem să măriţi puterea de-asalt, a forţelor păcii / .. ■ Să trecem strigătul nostru / prin ini­ma oamenilor / cum trece sudorul cu flacăra lui / prin metalul ce vrea să-l unească". Este un vibrant apel al tu­turor mamelor din lume rostit in cuvinte simple in toate limbile de pe mapamond sau numai inginat ca o cantilenă in clipele de linişte si de seară, la foc.El cel sacru al că­minului. Pentru ca ochii de vngosotis ai copiilor să rămî­­nă de-a pururi senini, pentru ca întreg universul şi viito­rul să se oglindească în ei ca-n picăturile curate de rouă, iar mlădiţele nemuririi noastre să crească înalte şi zvelte. Revenind la expresia aridă a acestor sentimente, putem vedea că 300 de săli de clasă s-au construit numai in o­­raşul şi judeţul Iaşi în trecutul cincinal, precum şi şase grupuri şcolare. Aproape 4 milioane de elevi avem astăzi pe tot cuprinsul patriei, din care peste două milioane la sate. Alocaţiile bugetare pentru învăţămintul de toate gra­dele în cincinalul anterior au fost cu 48 la sută mai mari faţă de cel precedent şi ele cresc simţitor în prezent, po­­ p Elena PIETRARI (continuare in pag. a 2-a) 1 Iunie, prilej de bucurie pentru cei mici. (Instantaneu de la grădiniţa nr. 14 din cartierul Tătăraşi). Foto : C­. PAUL

Next