Flacăra Iaşului, iunie 1972 (Anul 28, nr. 7993-8018)
1972-06-01 / nr. 7993
. i il 1 T i 1 IUNIE 4 I»\fi VII 30 BANI ANBL XXVIII, Nr. 7993 I 0 I 1972 Proletari din toate farse, uni fi -va lacurii Insului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Noi unităţi răspund chemării partidului fabrica de antibiotice operatove, şi laboranţii, chimiştii, biologii şi inginerii, ceilalţi lucrători al unităţii „pionifer" In chimia ieşeană Fabrica de antibiotice anunţa o nouăsuplimentare a angajamentelor In întrecerea socialistă pe acest an : * La producția marfa - de la 12 la 24 milioane de lei. Se vor produce în plus, printre altele : 700 kg. tetraciclină, 200 kg. streptomicină, 100 grame *1- terrhină 0-12, 550 kg. tetraclorhidrat, 1,300 MUI penicilină V, 2.000 MUI tetraxin, 13 tone biostimulatori, 1,5 tone furadbil-1 ; * La 2 la sută - depăşirea predictivităţii muncii ; * La 2 milioane de lei - economiile la preţul de cost ; * La beneficii — de la 1 la 1 miloane de lei. Unităţile din Iaşi ale C.E.I.L. Economistul Vasile Iordache, directorul economic al C.E.I. L. Iaşi, ne anunţă că şi lucrătorii unităţilor de pe raza judeţului nostru ale combinatului, au reanalizat posibilităţile de care dispun, majorînd angajamentele după cum urmează : * La producţia marfă - de la 3,1 la 5 milioane de lei (4 milioane la Fabrica de mobilă şi cite 0,5 milioane la 5.1.1. Citirea şi U.E.I.L Iaşi). Vor fi produse In plus : mobilă In valoare de 4 milioane de lei, 100 m.c. cherestea de fag, 1.000 m.p. parchete, budane de stejar insumind o capacitate de 10 vagoane ; * La livrări mobilă către fondul pieţei : de la 220.000 de lei la 1.220.000 de lei ; și* La export : de la 250.000 de lei valută (in devize libere), la 320.000 de lei valută ; * La productivitatea muncii - o depășire de 0,7 la sută ; * La beneficii - de la 500.000 de lei la 800.000 de lei, întreprinderea țesătura“ Textiliștii întreprinderii .țesătura“, iși suplimentează, la rindu-le, angajamentele : * La producția marfă - de la 4 la 5 milioana de lei, care se vor concretiza In 40 tone fire de bumbac şi 40.000 mp- ţăfuri de bumbac ; * La economii la prețul de cost - ki »50.000 de M ; * La benefici - de la 100.000 ki -50.000 de lei. TSCA , VSASITAR- US IAȘI ÎN CINSTEA CONFERINŢEI NAŢIONALE A P.C.R. ŞI A CELEI DE A XXV-A ANIVERSARI A REPUBLICII Holbîti la actiune neutru îmbilinirea hiitii înainte de tarla! Ţăranii cooperatori şi mecanizatorii din Răchiteni s-au angajat să obţină o producţie agricolă suplimentară în valoare de 1.760.000 de lei IZVOARELE“ AU FOST DEPISTATE. SE INTENS PENTRU CAPTAREA ■ Două planuri pentru strîngerea fără pierderi a recoltei de păioase . Culturile succesive grăbesc eliberarea terenului de prima recoltă . Se aplică a doua prăşită la cultura porumbului ACUM MUNCEŞTE AltScrbiă, după o ploaie bună nu prea vedeam oameni pe cîmp, la treabă. Acum, de cind munca se plăteşte un acord global, puţini mai stau pe acasă chiar şi în asemenea condiţii. Duminică după-amiază, in părţile Rachitenilor a plouat de-a rupt pămintul. A doua zi de dimineaţă zeci şi zeci de cooperatori se îndreptau grăbiţi spre locurile lor de muncă. Cei mai mulţi au poposit la grădina de legume .Aici se face treabă bună după ploaie, ne-a spus inginerul Oraţiu Jelea, şeful fermei legumicole. Mai avem de plantat ceva răsad de toamnă şi ploaia a picat tocmai bine. Nu mai e nevoie să udăm". Culturile arătau destul de frumos şi bine întreţinute. O carte de vizită frumoasă pe care totdeauna cei din Răchiteni au păstrat-o nepătată. Ceapa de pe cele 50 de hectare a fost plivită de două ori, roşiile, ardeii şi castraveţii de pe 35 de hectare, prăşite la vreme. De obicei, grădinii de legume îi sunt rezervate 100 de hectare. În cursul anului, însă, aici, la Răchiteni, se petrec lucruri demne de toată lauda. Pe unele suprafeţe, după ce se strînge prima recoltă, se însămînţează a doua. „Aşa e obiceiul la noi, ne spunea tov, Nicolas Tiba, preşedintele cooperativei agricole, să obţinem două recolte de pe suprafeţe cit mai mari. De exemplu, înainte ca usturoiul să ajungă la maturitate, însămînţăm pe spaţiile dintre rînduri sfeclă furajeră ; printre rindurile de cartofi timpurii punem castraveţi. După ce scoatem cartofii, bunăoară, cultura de castraveţi e şi prăşită. In 1971 am scos peste 3.000 de kg de usturoi la hectar şi 15 tone de sfeclă, iar de la cultura succesivă de castraveţi a rezultat în total 270 de tone de recoltă. La fel procedăm şi în această primăvară. Prin cultura de usturoi, sfecla este deja mare. Peste cîteva zile urmează să Insăminţăm, prin cultura cartofilor timpurii, castraveţi. Anul acesta, ne-am propus obiective mai substanţiale din două motive : dorim ca In cinstea Conferinţei Naţionale a partidului şi celei de-a XXV-a aniversări a Republicii să obţinem cele mai mari producţii şi în al doilea rînd să ne menţinem prestigiul de gospodari pe care l-am consolidat cu adevărat de cînd lucrăm in cooperativa agricolă". Ne-au fost aduse la cunoştinţă angajamentele suplimentare luate în cinstea celor două mari evenimente pe care le vom trăi în acest an. E vorba de obţinerea unei producţii agricole suplimentare în valoare de 1.760.000 de lei în loc de 640.000 de lei cât se prevăzuse iniţial. „Izvoarele acestui surplus de recoltă, ne-a spus tov. Grigore Călin, secretarul comitetului comunal de partid, au fost depistate si acum se muncescu pasiune pentru captarea lor. Ca de l3băcei, comunistii sunt in primele rinduri. Anul acesta, de exemplu, vom incepe campania de recoltare a păioaselor mult mai devrente. Poate cu o săptămină, poate cu două. In orice caz, sintem gata de pe acum pentru începerea secerişului. Mecanizatorii Ion Rochiari, Dumitru Imbrişcă, Ion Balint, Vasile Niţă şi Gheorghe Bălan au şi făcut proba combinelor cu seminţe. De fapt, împreună cu conducerea C.A.P.-ului, cu inginerul şef Nicolae Costache şi cu Ion Trifan, şeful secţiei de mecanizare, ne-am făcut două planuri în vederea strîngerii recoltei fără pierderi. Unul este cel în care am prevăzut să stringem toată recolta cu combinele. Fiecare mecanizator ştie deja unde va lucra. Al doilea plan include şi folosirea forţei manuale in caz că lanurile vor fi culcate de ploi sau vinturi. Brigăzile ştiu unde vor acţiona, iar uneltele sunt pregătite. Vrem să stringen fără pierderi recolta şi în felul acesta să ne respectăm angajamentul de a obţine un plus cel puţin 300 de kg de grîu la hectar". Faptul că anul acesta recolta de griu va Gh. GHINDA (continuare la pag. a 2-a) OR Iniţiativa prinde contur în fapte Nu numai noi, ieşenii, el o ţară întreagă cunoaşte că lucrătorii întreprinderii de transporturi auto Iaşi, în întrecerea socialistă pe anul 1971, s-au clasat pe locul al II-lea in cadrul ramurii şi pe locul I in cadrul unităţilor de transporturi auto. Sunt încă vii momente!« solemne, duci secretarul general al partidului nostru, tovarăşul NICOLAE CEAUŞIeSCU, de la tribuna celui mai înalt for legislativ al ţării — Marea Adunare Naţională — a înmuiat înalte distincţii câştigătorilor întrecerii socialiste pe 1971. Prin intermediul televiziunii, l-am putut vedea atunci şi pe economistul Mihai Pintilie, directorul I.T.A. Iaşi, primind, în numele colectivului său de muncă, „Ordinul muncii“ clasa a II-a acordat întreprinderii ieşene pentru rezultatele prestigioase obţinute. La puţin timp, sala Filarmonicii ieşene a fost martora altui eveniment din viaţa acestei unităţi. I.T.A. Iaşi primea Steagul roşu de întreprindere fruntaşă pe ramura transporturilor. Iau amintit acesta lucruri pentru ci «I« conţin substanţa unui an de muncă, d« strădanii şi căutări, substanţa unui an în care marea competiţie a hărniciei nu a foat uşor de ciştigat 9i totuşi, plnft la mrrvă, colectivul de muncă al I.T.A. Iaşi a învins, cîştisrind o „bătălie“ grea, bătălia folosirii cu cit mai mare randament a „cailor putere" pe care îi are în dotare. Dar faptul că I.T.A. Iaşi s-a clasat pe primul loc în ramura transporturilor auto în întrecerea din 1971 nu a însemnat pentru colectivul ei de muncă un punct terminus. Pornind de la nivelul realizărilor obţinute în anul trecut şi de la potenţialul uman şi material de care dispun, lucrătorii acestei unităţi, în frunte cu comuniştii, au lucrat cu citeva luni în urmă o chemare la întrecere către toate întreprinderile de transporturi auto din ţară, chemare ce conţinea angajamente substanţiale de îmbunătăţiree calitativă a întregii activităţi. „ Ne bucurăm de un prestigiu în judeţele Iaşi şi Vaslui în care ne desfăşurăm activitatea şi în întreaga ţară — ne spunea economistul Mihai Pintilie — şi cu toţii dorim să-l amplificăm în acest an hotărîtor al cincinalului 1971—1975. Faptul că am chemat la întrecere colegii noştri din celelalte judeţe, nu este un lucru simplu. El ne cere foarte multă răspundere, exigenţă şi o conjugare armonioasă a tuturor eforturilor în vederea folosirii cu maximum de eficienţă a parcului auto din dotare. Pentru că noi considerăm iniţiativa noastră de a chema la întrecere ori agţestnare responsabilitate, nu ne putem prezenta Ir» această competiţia cu oric« fel de rezultat*. Şi colectivul nostru a înţeles pe deplin acest lucru, esenţial după părerea mea. Zilele trecute, de pildă, comitetul oamenilor muncii a analizat cu exigenţă rezultatele obţinute şi perspectivele ce se întrevăd până la sfîrşitul primului semestru. Am constatat, bunăoară, că autobaza nr 8 din Iaşi şi autobaza din oraşul Vaslui, merg în continuare bine, iar Autobaza nr. 1 din Iaşi a intrat şi ea pe făgaşul cel bun. Aş remarca la ultima subunitate contribuţia deosebită pe care o are organizaţia de partid în eliminarea unor neajunsuri. Spuneam că I.T.A. Iaşi s-a angajat în întrecere cu nişte depăşiri substanţiale ale sarcinilor de plan pe acest an. O recentă trecere în revistă astadiului îndeplinirii angajamentelor pe primele cinci luni evidenţiază că ele sunt simţitor depăşite. Astfel, Eugeniu ZIDARIŢA (continuare in pag. a 3-a) La I* T *A.„ Iaşi In pagina a 4-a Prezidiul Sovietului Supremi al U.R.S.S. a ratificat tratatul dintre U. R. S. S. si R. F. L a Germaniei Sesiunea Consiliului ministerial al N. A. T. O. . V VA%V,VVV%VW.V.V.V.VAV/.V,VAV,V,V.V,VAV.' Vizita tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în unităţi producătoare de preparate din carne şi conserve de legume şi fructe din perimetrul Capitalei Miercuri, în cursul dimineţii, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, însoţit de tovarăşii Emil Bodnaraş, Gheorghe Cioară şi de Angelo Miculescu, ministrul agriculturii, industriei alimentare şi apelor, a făcut o vizită în unităţi producătoare de preparate din carne şi conserve de legume şi fructe din perimetrul Capitalei. Acţiunea de lucru a secretarului general a debutat In noua zonă industrială — Popeşti-Leordeni. In anii din urmă, fabricilor existente în această parte a Bucureştiului, 1i s-au adăugat Uzina de anvelope „Danubiana", întreprinderea „Viscolii", un mare complex de sere, o modernă fabrică de mezeluri şi conserve din carne. Această din urmă unitate — Fabrica de mezeluri şi conserve din carne — prim obiectiv al vizitei, a intrat în funcţiune parţial, anul trecut, în august, lucrînd în prezent la o capacitate zilnică, de aproape 60 de tone produse. Ea este proiectată însă pentru o producţie zilnică de 86 tone, parametri ce urmează să fie atinşi în a doua jumătate a anului în curs, o dată cu trecerea la două şi trei schimburi de lucru. Constructorii şi beneficiarii unităţii se preocupă ca termenul prevăzut pentru atingerea capacităţii proiectate să fie scurtat cu aproximativ două luni de zile. Această unitate va fi cea mai mare întreprindere de acest fel din ţară. Pornindu-se de la baza de recepţie a materiilor prime se urmăreşte întregul proces tehnologic, proces modern, mecanizat, în care mîna intervine doar în ultimele faze ale fabricaţiei , depozitări, manipulări, ambalaj. Se informează despre modul de asigurare a materiilor prime, de organizare a producţiei şi desfacerii către unităţile comerciale bucureştene. Fabrica realizează o gamă de peste 60 de sortimente de mezeluri, şuncă şi alte preparate din carne. Specialiştilor unităţii se recomandă să aibă ca obiectiv principal, o dată cu realizarea cantitativă a indicilor de plan, latura calitativă a activităţii de producţie pentru a nu ajunge în unităţile de desfacere decît mărfuri de cea mai bună calitate. In secţia de expediere a produselor finite, unde produsele sint încărcate In maşini frigorifice pentru a fi expediate unităţilor comerciale de desfacere, are loc un schimb de opinii în legătură, îndeosebi, cu concepţia de expediţie, cu modul de transportare a produselor. Secretarul general al partidului indică conducerii ministerului de resort, organelor comerciale ale Capitalei şi conducerii unităţii să ia măsuri mai urgente pentru organizarea transportului în containere a produselor, metodă modernă, care asigură condiţiile cerute de regulile de igienă, să optimizeze ritmul de aprovizionare a unităţilor pe bază de comenzi individualizate de la unitate la unitate, să raţionalizeze la maximum utilizarea forţei de muncă. In laboratorul unităţii, unde se efectuează zilnic analizele chimice şi biochimice ale fiecărui produs destinat livrării către comerţ, este subliniată, cu toată fermitatea, necesitatea respectării riguroase a criteriilor controlului calităţii produselor. O viziure greşită a proiectantului a condus la soluţii constructive inadecvate, ceea ce determină unele observaţii critice, însoţite de sugestii de remediere, în legătură cu iluminatul unor hale de fabricaţie, funcţionalitatea spaţiului. Ca o măsură privind întreaga zonă industrială Popeşti-Leordeni, secretarul general al partidului a trasat responsabililor Capitalei, beneficiarilor, sarcina de a elabora un studiu general asupra alimentării cu apă caldă şi abur industrial, studiu care să definească soluţii mai eficiente, mai economice în folosirea surselor de căldură trebuitoare industriei. La secţia anexă de preparare a produselor din carne, lapte, legume şi fructe a întreprinderii agricole de stat, „30 Decembrie“, din apropierea Capitalei, cel de-al doilea punct din programul vizitei, se produc anual cca. 1.100 tone preparate din carne, se prelucrează 63.000 hl de lapte în diferite produse, se obţin circa 25 tone conserve din legume şi fructe. In fază avansată de construcţie se află o fabrică nouă de conserve proiectată la capacitatea ele 3.000 tone anual. Există proiecte privind şi construcţia unei unităţi noi pentru fabricarea mezelurilor. Cit priveşte actualele capacităţi de fabricaţie, se constată o serie de deficienţe în modul de desfăşurare a procesului tehnologic, in folosirea utilajelor, în manipularea produselor, ceea ce atrage observaţii din partea secretarului general al partidului. Factorilor de răspundere de la Comitetul judeţean de partid — este de faţă şi primul secretar al Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R., tovarăşul Gheorghe Necula — celor din ministerul de resort li se cere să ia de urgenţă măsurile cele mai hotărîte pentru remedierea, neajunsurilor, pentru a face ca unitatea să se înscrie în parametrii normelor tehnologice şi în normele de igienă pretinse întreprinderilor prelucrătoare de produse alimentare. La Buftea. Fabrica de conserve ce legume şi fructe, unitate care a sărbătorit cu doi ani in urmă un secol de existenţă, este în plină activitate. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii întreprinderii întîmpina călduros pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi oaspeţi. Se intră direct In secţiile de producţie unde se lucrează intens la fabricaţia de conserve de mazăre şi dulceţuri de căpşuni. In zilele următoare, se va trece şi la prelucrarea altor produse din noua recoltă. In explicaţiile care se furnizează, este relevat faptul că unitatea şi-a sporit neîncetat capacitatea de producţie, ajungîndu-se in prezent la o producţie anuală de 10.000 tone faţă de 400 tone cit se realiza in trecut. In general, sporurile de producţie au fost obţinute cu investiţii minime, folosindu-se aceleaşi capacităţi constructive. Un accent deosebit s-a pus pe creşterea productivităţii muncii şi folosirea procedeelor moderne de fabricaţie. Sunt luate măsuri pentru realizarea unei producţii maxime în sezonul actual al legumelor şi fructelor, aici realizîndu-se aproximativ 6 000 tone de conserve pentru consumul populaţiei Capitalei. Se arată că, în vederea modernizării procesului de producţie, în sectorul de prelucrare a legumelor şi fructelor se studiază posibilitatea schimbării amplasamentului actual al acestei secţii într-o construcţie nouă din apropiere. In continuare, este vizitat sectorul de fabricaţie a pastei de tomate, compus din două linii noi de producţie, ambele avînd o capacitate anuală de prelucrare a 17 000 tone roşii, din care rezultă în final 2 200 tone de pastă. In această secţie erau în curs pregătiri intense de verificare a agregatelor şi utilajelor pentru ca, o dată cu începerea sezonului de fabricaţie a pastei de tomate, unitatea să lucreze cu maximum de randament. Şi aici se adresează specialiştilor recomandarea de a urmări îndeaproape nivelul calitativ al produselor, adoptarea de măsuri apte să determine, în sezonul prelucrării legumelor şi fructelor din acest an, maximum de randament în folosirea utilajelor, a timpului de lucru, acestea fiind condiţii dar primă însemnătate în realizarea sarcinilor de plan, şi deci in asigurarea necesităţilor de consum ale populaţiei. In încheierea programului de lucru prin unităţi ale industriei alimentare, secretarul general al partidului, ceilalţi conducători de partid şi de stat iau cunoştinţă de activitatea întreprinderii de ambalaje metalice şi piese de schimb pentru industria alimentară, aflată tot la Buftea, in imediata vecinătate a Fabricii de conserve. întreprinderea nouă transformă anual în cutii şi alte ambalaje necesare industriei alimentare mari cantităţi de tablă. Se produc, de asemenea, anual circa 30 tone piese de schimb pentru diferite unităţi industriale din această ramură de producţie. In secţia de fabricaţie a ambalajelor metalice, procesul tehnologic este organizat pe baze tehnice înaintate ,şi asigură posibilităţi pentru diversificarea şi modernizarea continuă a producţiei de ambalaje. Se vizitează cu acest prilej şi secţia ele litografiei, a tablei folosite în realizarea ambalajelor, în general cutii de diferite mărimi şi forme pentru conserve. Secţia este unică în ţară, ea punînd la dispoziţia şi altor unităţi producătoare de ambalaje tabla imprimată în culori, cu desene şi inscripţii atrăgătoare şi sugestive. Preocupările specialiştilor din această secţie tind la realizarea unei game variate de tablă litografiată, mergînd pînă la combinaţii de şase culori. In dialogul pe care-1 întreţine cu specialiştii fabricii, secretarul general al partidului propune acestora spre studiere posibilitatea ca această unitate, cea mai mare întreprindere producătoare de ambalaj metalic pentru conserve, să se constituie în furnizorul principal de tablă litografiată în decupaje diferite pentru toate secţiile de ambalaj de pe lingă întreprinderile de conserve , dotate cu linii de capacităţi adecvate cerinţelor, acestea urmează să realizeze forma finală a ambalajului. Soluţia prezintă, între altele, avantajele diminuării volumului transportat, uşurinţa manipulării etc. Intîlnirea de lucru a secretarului general al partidului cu cadre de conducere din industria prelucrătoare a legumelor şi fructelor, din ministere, cu factorii cărora le incumbă răspunderea pentru bunul mers al acestei importante activităţi, de ale cărei rezultate este strîns condiţionată aprovizionarea pieţei, a fost, ca în toate împrejurările similare, generatoare de sugestii, de soluţii practice imediate, fructuoasă. Nicolae POPESCU-BOGDANEȘTI Mircea S. IONESCU în pagina a 3-a Sport HUH „Ziua internaţională pentru apărarea copilului" sună patetic fie— de ce n-am spune-o —, cu rezonanţe dramatice in unele colţuri ale lumii intuite de urgia războiului, chiar fi in acest secol cînd omul a păşit pe Lună, apropiindu-se de „Everestul" ştiinţei. „Voi lansa strigatul adine, pătimaş / al femeii ce creşte copii, / şi vrea să-i vadă crescind..." ■— spune Maria Banuş in poezia „Chemare", încheind cu versurile: „Vă chem s-alipiţi glasul de-al meu. / Vă chem să măriţi puterea de-asalt, a forţelor păcii / .. ■ Să trecem strigătul nostru / prin inima oamenilor / cum trece sudorul cu flacăra lui / prin metalul ce vrea să-l unească". Este un vibrant apel al tuturor mamelor din lume rostit in cuvinte simple in toate limbile de pe mapamond sau numai inginat ca o cantilenă in clipele de linişte si de seară, la foc.El cel sacru al căminului. Pentru ca ochii de vngosotis ai copiilor să rămînă de-a pururi senini, pentru ca întreg universul şi viitorul să se oglindească în ei ca-n picăturile curate de rouă, iar mlădiţele nemuririi noastre să crească înalte şi zvelte. Revenind la expresia aridă a acestor sentimente, putem vedea că 300 de săli de clasă s-au construit numai in oraşul şi judeţul Iaşi în trecutul cincinal, precum şi şase grupuri şcolare. Aproape 4 milioane de elevi avem astăzi pe tot cuprinsul patriei, din care peste două milioane la sate. Alocaţiile bugetare pentru învăţămintul de toate gradele în cincinalul anterior au fost cu 48 la sută mai mari faţă de cel precedent şi ele cresc simţitor în prezent, po p Elena PIETRARI (continuare in pag. a 2-a) 1 Iunie, prilej de bucurie pentru cei mici. (Instantaneu de la grădiniţa nr. 14 din cartierul Tătăraşi). Foto : C. PAUL