Flacăra Iaşului, iulie 1972 (Anul 28, nr. 8019-8044)
1972-07-01 / nr. 8019
LNEI min, Nr. 8019 sihbätä 1 IULIE 1972 § PAGINI 1f BAM Organ al Constetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean P-1ffPW» în ttmpinarea Conferinţei Naţionale a partidului şi a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii îndeplinirea cincinalului in patru an şi jumătate Pe şantierul 2 structuri al Trustul de construcţii Iniţiative şi fapte izvorite dintr-o înaltă conştiinţă sciaristă ■ Centrul comercial din Tătşi va fi dat în folosinţă cu 30 de zile maivreme, iar şcolile de 24 şi de 16 săli dusă cu cite 15 zile înainte de termen ■ valoroasă iniţiativă pentru economisirea lui-peron şi a cimentulu Colectivul şantierului nr. 2 structuri al Trustului ieșean de construcţii se află antrenat, în aceste zile, într-o pasionantă întrecere, la baza căreia stau cîtevaobiective concrete, de maximă însemnătate pentru îndeplinirea înainte de termen a planului şi a angajamentelor asumate în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului şi a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii. — Constructorii noştri, muncitori, ingineri şi tehnicieni — ne spune tovarăşul Emil Alexandrescu, inginer şef al şantierului , depun eforturi susţinute pentru extinderea metodelor înaintate de lucru, folosirea la întreaga capacitate a utilajelor, scurtarea termenelor de dare în funcţiune a obiectivelor, gospodărirea judicioasă a materialelor, ridicarea continua a calităţii la fiecare operaţie. Acestea sînt de fapt şi principalele obiective ale întrecerii socialiste ce se desfăşoară la fiecare punct de lucru în cinstea celor două evenimente din viaţa partidului ,şi a poporului nostru. Rezultatele de pînă acum, înscrise în bilanţul activităţii, atestă cu convingere că între cuvîntul dat şi faptele oamenilor de pe schelă există o deplină concordanţă. Planul producţiei globale, de pildă, a fost realizat şi depăşit, iar numeroase apartamente au fost date in folosinţă cu circa 30 de mai devreme. Avînd la bază asem|UCCese, colectivul de aici a reuşin primul semestru să realizeze pl la sută din prevederile planului al — Atent tregului colectiv — ne mărturisești continuare interlocutorul nostru te îndreptată acum nu numai spretirea integrală a cifrelor de plan, cte îndeplinirea, în condiţii optimmerajamentelor asumate în întreceri ret., despre ce este vorba ? Vom folosinţă cu 30 de zile mai devrejorul comercial din Tătăraşi şi zile înainte de termenele pe şcolile de 24 şi de ,16 săli de clasă. FjjDupă cum era şi normal, am luat, şi măsuri care vizează o bună ori a muncii la fiecare punct de p aprovizionare ritmică nu mai precum Si introducerea, schimbului folosirea utilajelor care lucr*xcavare de pămînt, ca și la maca*/TM de la şcoala cu 24 săli de clasă p blocul X 7, ceea ce permite dl «nor rezultate de seamă în ra sarcinilor de plan. Animatpt® sinceră de a înscrie L. GEORGESCU (re In pag a 2-a) Obiectivul de Sesiune a Consiliului popular onoare al tuturor oamenilor muncii, al judeţului Iaşi Ieri după-amiază, s-a desfăşuraţi lucrările celei da a XII-a sesiuni ordinare a Consiliului popular al judeţului Iaşi. Alături de deputaţi, au luat parte la lucrări, în calitate de Invitaţi, cadre de specialitate din instituţiile de învăţămînt, artă şi cultură, din sectorul economic, precum şi primarii oraşelor şi comunelor. La propunerea tovarăşului Vasile Potop, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, sesiunea a aprobat la ordinea de zi : — Validarea mandatului deputatului ales in circumscripţia electorală judeţeană nr. 79, oraş Paşcani; — Proiect de hotărîre privind pregătirea deschiderii anului şcolar 1972—1973, asigurarea condiţiilor necesare generalizării învăţămîntului de 10 ani şi întărirea legăturii învăţămintului cu producţia ; — Informarea comisiei permanente comerţ-cooperaţie privind modul cum s-a adus la îndeplinire hotărîrea nr. 7 din 1971 a Consiliului popular judeţean privind dezvoltarea prestărilor de servicii la judeţul Iaşi; — Informare privind modul în care este respectată legalitatea în construcţia de locuinţe proprietate personală ; — Discutarea şi aprobarea temelor de control de pe semestrul II a,c. ale comisiilor permanente ; — Unele probleme organizatorice. Deputatul Dumitru Leonte, preşedintele comisiei de validare, a prezentat, în cadrul primului punct al ordinii de zi, raportul comisiei pentru validarea mandatului deputatului Eugen M. Nechifor, ales în circumscripţia electorală nr. 79, oraş Paşcani. Sesiunea a validat alegerea ca deputat în Consiliul popular judeţean a tov. Eugen M. Nechifor. La următorul punct al ordinii de zi, deputatul Sterie Rădoi, inspectorul general al Inspectoratului şcolar judeţean, a făcut expunerea la proiectul de hotărîre privind pregătirea deschiderii anului şcollar 1973—1973, asigurarea condiţiilor necesare generalizării învăţămintului de 10 ani şi întărirea legăturii învăţămintului cu producţia. Preşedintele comisiei permanente pentru învăţămînt şi cultură, deputatul Aurel Marchiş, a prezentat raportul prin care a fost avizat proiectul de hotărîre elaborat de Comitetul executiv, în cadrul dezbaterilor, deputaţii şi Invitaţii , prof. Constanţa Costin, preşedinta Comitetului municipal pentru cultură şi educaţie socialistă, Gh. Muraru, vicepreşedinte al Consiliului popular orăşenesc Hîrlău, Toader Miron, preşedintele Consiliului popular comunal Stolniceni-Prăjescu, Iulian Ştefănescu, directorul Direcţiei tehnice judeţene, prof. dr. Petre Brânzei, directorul Spitalului nr. 7, Gh. Bucă, preşedintele C.A.P. Deleni, au subliniat principalele coordonate pe baza cărora s-a desfăşurat în anul de învăţămînt încheiat procesul instructiv-educativ în şcolile de cultură generală, tehnice şi profesionale, neajunsurile manifestate şi mai ales măsurile ce trebuie luate pentru dezvoltarea şi perfecţionarea continuă, în lumina documentelor partidului şi statului nostru, a Invăţămîntului în judeţul Iaşi. Cu interpelările unor deputaţi, a răspuns, din partea Comitetului executiv, deputatul Sterie Rădoi. Cu unele amendamente, sesiunea a aprobat, apoi, pe articole, proiectul hotărîrii cu privire la pregătirea deschiderii anului şcolar 1972—1973 în învăţămîntul de stat, generalizarea învăţămintului de 10 ani şi întărirea legăturii învăţămîntului cu producţia. Informarea prezentată, în continuarea lucrărilor sesiunii, de către deputatul Ion Budura, preşedintele comisiei permanente pentru comerţ-cooperaţie, asupra modului în care au fost duse la îndeplinire prevederile hotărîrii nr. 7 din 1971 a Consiliului popular al judeţului Iaşi, privind dezvoltarea prestărilor de servicii, ca şi dezbaterile ce au urmat, au pus în evidenţă o seamă de probleme ce vor trebui să stea şi în viitor în atenţia organelor locale ale puterii de stat, pentru mai buna lor soluţionare. In această ordine de idei, au fost făcute o seamă de propuneri pentru dezvoltarea, diversificarea şi îmbunătăţirea calităţii prestărilor în sectoarele de gospodărie comunală şi locativă, industrie locală, comerţ de stat, turism, poştă şi telecomunicaţii, transporturi interurbane de călători, cooperaţie meşteşugărească şi de consum etc. Deputatul Gh. Brehuescu, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, a expus informarea privind rezultatele controlului desfăşurat asupra activităţii de construire a locuinţelor proprietate personală. Informarea, ca şi intervenţiile participanţilor la dezbateri Ioan Manciuc, primarul municipiului Iaşi, V. Jitar, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, Gh. Pintilie, directorul O.C.D.P.P., Gh. Cilibiu, secretar al Comitetului judeţean de partid, V. Mocanu, directorul Sucursalei judeţene a Băncii de investiţii, Iulian Ştefănescu, directorul Direcţiei tehnice judeţene, Virgil Dîciu, procuror şef al Procuraturii judeţului, Mircea Dumitraşcu, directorul Trustului de construcţii Iaşi, au scos în evidenţă unele încălcări ale normelor legale care reglementează construirea locuinţelor proprietate personală, precum și unele cazuri de interpretare a legilor în defavoarea intereselor statului, criticînd factorii responsabili pentru săvîrșirea acestor abateri. Sesiunea a aprobat unele măsuri concrete menite să ducă la înlăturarea încălcărilor de lege ce s-au constatat în activitatea de construire a locuinţelor proprietate personală. De asemenea, deputaţii au adoptat proiectul de hotărîre care prevede, între altele, recuperarea pagubelor aduse avutului obştesc prin încălcarea legalităţii în construcţia de locuinţe proprietate personală. Sesiunea a aprobat, In continuare, (contiauare ta pag, a 2-a) La Fabrica de tricotaje „Moldova** S-a extins zona de servire la maşinile de tricotat „Harghita“ După cum ne informează ing. Corneliu Paraschiv, directorul Fabricii de tricotaje „Moldova”, după ce s-a experimentat toată luna mai, începînd cu * iunie s-a aplicat în producţie, ,]*. cele şase maşini de tricotat „Harghita", studiul privind extinderea zonei de servire. Urmare acestei acţiuni, productivitatea muncii a sporit cu peste 20 la sută. Dacă înainte o muncitoare lucra numai la 3 maşini de acest tip, începînd cu luna iunie lucrează la 4, fără sporirea efortului fizic. Deşi succesul este remarcabil, muncitorii, inginerii şi tehnicienii fabricii continuă căutările, în prezent, ce perimentează un alt studiu, care vizează extinderea zonei de servire şi la maşinile de tricotat de tipul „Carpaţi“. Şi la aceste utilaje se prelimină o sporire a productivităţii muncii cu cel puțin 20 la sută. Uzina de reparaţii auto Iaşi 45 de inovaţii aplicate în acest an Activitatea inovatorilor de la Uzina de reparaţii auto Iaşi se dovedeşte, în continuare, deosebit de rodnică. Pînă în prezent au fost înregistrate aici circa 70 de propuneri de inovaţii, din care 45 au fost aplicate în producţie cu rezultate deosebite pe linia reducerii cheltuielilor materiale de producţie, creşterii productivităţii muncii şi reducerii efortului fizic al lucrătorilor. Elocvent este faptul că eficienţa lor economică se materializează în economii antecalculate la preţul de cost de peste 1 750 000 de lei anual. ,19b Proletari din toate tarile, uniti va! In pagina a 6-a In legătură cu intensificarea agresiunii S.U.A. asupra R. D. Vietnam Noul guvern italian şi priorităţile La IaşiSărbătorirea „Zilei învăţătorului“ Ieri, la Casa de cultură a sindicatelor din Iaşi a avut loc o festivitate înălţătoare prilejuită de „Ziua învăţătorului“ la care a luat parte un număr impresionant de slujitori ai şcolii din localitate şi din diferite comune ale judeţului nostru. La solemnitate au participat tovarăşii Vasile Potop, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, Ioan Manciuc, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, primarul municipiului Iaşi, Ion Savin, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, Gheorghe Zaharia, secretar al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, Gheorghe Macovei, prim-secretar al Comitetului judeţean Iaşi al U.T.C. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de tovarăşul Ioan Manciuc, care a arătat pe scurt importanţa acestei zile devenită tradiţională în viaţa şcolii româneşti. A luat apoi cuvîntul tovarăşul Vasile Potop, care, după ce a transmis un călduros salut din partea Comitetului judeţean de partid şi a Consiliului popular judeţean, a spus printre altele : In acest an, „Ziua învăţătorului“ capătă noi şi profunde semnificaţii fiind sărbătorită în atmosfera de puternic entuziasm şi activitate creatoare, cu care Întregul popor întîmpină Conferinţa Naţională a partidului şi a XXV-a aniversare a Republicii. In acest climat de puternică emulaţie este o mare satisfacţie pentru noi să constatăm bilanţul rodnic al muncii desfăşurate în şcoli pentru modernizarea şi perfecţionarea continuă a învăţămîntului de toate gradele. Sîntem mîndri că învăţătorii şi profesorii din judeţul Iaşi, ca şi cei din întreaga ţară, s-au încadrat organic, cu tot elanul şi devotamentul ce-i caracterizează, în efortul tuturor oamenilor muncii pentru a-şi aduce contribuţia la înfăptuirea grandioasei opere de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe pămîntul României. In continuare, vorbitorul a înfăţişat un convingător tablou al dezvoltării industriei, agriculturii, a întregii economii a judeţului nostru din ultimii ani şi perspectivele actualului cincinal. In acest context general, a spus tovarăşul Vasile Potop, se înscriu şi succesele remarcabile obţinute în dezvoltarea şi modernizarea învăţămîntului, ca urmare a grijii deosebite pe (continuuare la pag. a 2-a) La vîrstade 15 ani a plecat din satul său natal, Fitioneşti, judeţul Vrancea. S-a oprit pe primul şantier întîlnit în cale. A învăţat repede meseria de montor-instalator. Astfel merge la Săvineşti şi lucrează ca specialist la construcţia Uzinei de fibre sintetice, apoi vine la Iaşi şi lucrează la construcţia Fabricii de antibiotice, apoi la Uzina de mase plastice. Acum se află la şantierul nr. 2 chimie din cadrul Trustului de instalaţii şi montaje Iaşi. Împreună cu constructorii şantierului nr. 2 chimie din cadrul Trustului de construcţii industriale laşi lucrează la extinderea Uzinei de fibre sintetice. REZENTANŢI AI COMUNIŞTILOR IEŞENI Deja la Conferinţa Onoare a crescut pe şantier Naţională a partidului Colegul nostru de breaslă Acesta ert POTA, şeful unei brigăzi jort-montori care a fost aot la Conferinţa Naţiotidului. De ce i-au dat ccest important manu că Ion Calotă dă t « inultă conştiinţă mi pe lîngă pricepere şil Să-l cunperie, Dom găsit la cotţ instalaţiile la bala de ii distilare D.M.T., umilele aliate In angajatmctorilor şi montorilor 0 in funcţiune cu tr devreme. Şi pentru îrcestui angajament torigăzii lucrează faraomisească forţele, lenicupă personal de a de instalaţii, de falisă a mufelor şi ro aici s-a născut ideejte lucra şi repede şi economice*. Iată, dintr-un capăt de ţeavă rămas se poate face un ştuţ la un racord etc., etc. Şi astfel a prins viaţă iniţiativa : „SA REALIZĂM ECONOMII PRIN REDUCEREA CONSUMURILOR SPECIFICE DE ŢEAVA ŞI FIER-BETON CEL PUŢIN LA NIVELUL FONDURILOR DE SALARII ALE BRIGĂZI!". Acum această iniţiativă este îmbrăţişată de toate brigăzile Trustului de instalaţii şi montaje Iaşi. Se preconizează astfel economii anuale de circa 35 milioane de lei pe total trust. Fiecare instalator şi montor este hotărît să contribuie cit mai mult la înfăptuirea acestui angajament. Doresc să merg la Conferinţă cu rezultate cit mai mari obţinute atit de instalatori, cit şi de constructorii ieşeni , ne-a spus inimosul şef de brigadă Ion Calotă. MANOLIU Ion ISTRATI într-o manierii independentă şi originală, exercitată, de regulă, dezinvolt, cu un condei inteligent şi inspirat, MIRCEA RADU IACOBAN a abordat şi cultivă, de la debutul său încoace — cu excepţia poeziei şi a criticii — mai toate genurile şi speciile literare, desacralizind fără ostentaţie vechi canoane sau practici de ordin conformist şi pledind artistic pentru o literatură autentică in stare să reflecte cu curaj adevărul vieţii noastre contemporana. Cunoscut la început ca reporter al scrisului jurnalier, dar, mai ales, in calitatea sa de crainic radiofonic alert şi priceput, ca şi de comentator sau cronicar sportiv, tînărul nostru coleg este, mai cu seamă, şi ramine autorul volumelor de proză „Estudiantina", „Nedumerit in Atlantida", „O mască in plus", „Cu microfonul tn buzunar" ţi „Lumea tntr-o picăturii* publicate in anii din urmă ti relieftnd pregnant, cu toate, a veritabilă ţi. distinctă personalitate scriitoricească. De asemeni, deosebit de subtilă, de incisivă, ţi penetrantă se dovedeşte a fi peniţa sa de înzestrat dramaturg. M. R. Iacoban s-a afirmat ca dramaturg mai ales prin două comedii de factură lirică, precum sunt: „Tango la Nisa" ţi „Rouă ţi tutun" (Fără cascadori), ambele cu succes real reprezentate pe importante ţi numeroase scene şi relevind preţioase virtuţi ale acestui, atent ţi pasionat observator atras de diversitatea, mediului nostru citadin. Literatura, sa e caracterizată de o organică şi convingătoare infuzie de spirit responsabil faţă de societate, de patrie, este expresia unui talent căruia partinitatea i-a deschis marile orizonturi. Profund onest întotdeauna cu crezul său estetic, şi caracterizîndu-se printr-o incontestabilă francheţe faţă de conştiinţa sa artistică, prozatorul M. R. Iacoban, — conducător al Editurii „Junimea” şi, în acelaşi timp, secretar al Asociaţiei scriitorilor din laţi, — e vigilent, desigur, faţă de riscul ce ar putea, eventual, aduce o anume dispersiune a preocupărilor sale publicistice, confratele nostru constituind, de altminteri, un sănătos şinovator ferment in tînăra literatură beletristică actuală ! M. R. Iacoban a depăşit de citiva ani etapa in care tinereţea autorului te îndeamnă la aprecieri binevoitoare ţi a devenit o certitudine, o valoare reală ţi originală in frontul literaturii noastre noi. I t&mm affAif OGRADA COMUNA SI SPIRITUL GOSPODĂRESC £ Ograda comună — acest terito- E t riu aparţinînd obştei şi reclamînd f £ atenţia acesteia — ne oferă la ora % £ actuală elemente dintre cele mai E Ji diferite, nu de puţine ori contradic- f £ torii. Evident, spiritul gospodăresc i i presupune, in primul rind, hărnicie, f î Or, nu se poate spune despre ţăranii E cooperatori din Bălţaţi, de exemplu, E P că nu sunt oameni harnici. Dar, nici ţ ■ că vădesc un spirit gospodăresc de- osebit nu se poate zice, deşi unele E panouri de agitaţie vizuală montate E in ultima vreme fac o impresie bu mană. In vreme ce tabloul economic E al unităţii agricole merită toate Iau- i dele, peisajul pe care-l oferă comu- na nu este încă la nivelul dorit. E De ce ? Organele locale ar putea da lî un răspuns. Conducerea cooperaţi- E vei agricole aţi dat — după insis- tenţe, unul, prin acţiunea de elimi- % nare a aspectului neplăcut ce dom - nea în preajma sediului. 5 Am văzut nu o dată sedii de u- 5 nităţi economice ţi de instituţii din % mediul rural. Am rămas plăcut im- E presionat de grija ce se acordă in | unele locuri spaţiilor Inconjurătoa - re. M-au incintat, de pildă, tranda- 5 firii din faţa primăriei din Gorban; î este o adevărată desfătare să observi E cită atenţie se acordă la I.A.S. Cot- 5 nari şi la Combinatul de vinifica- E ţie de aici esteticii interioarelor E clădirilor ţi ogrăzilor; şcoliţa aceea î despre care am mai scris din satul E Boldeşti, comuna Todireşti, rămine în continuare o bijuterie în acest sens. Exemplele s-ar putea, desigur, E înmulţi... dacă nu ar mai fi ţi al- 5 tele, situate la polul opus. Am fost, î în acest an, oaspetele cooperativei agricole de producţie din Târgu- Eei, comuna Ţibăneşti. Mărturisesc E cu toată durerea că sediul şi ogra- î da acesteia mi-au născut nişte pu- E ternice simţăminte de tristeţe. Şi cu f spaţiu pradă paraginii nu destul ne- ■£ căjitul sector zootehnic de aici! Te- »* ren care ar putea fi cultivat în scopul sporirii cantităţilor de fura- £ je pentru animale. Cazul nu e u- 'I nie. Proasta gospodărire a sediilor Ji publice, a ogrăzilor comune, a spa- JÎ tiilor dintre acareturi reclamă o J acţiune hotărîtă ţi generală de pre- î venire, tn primul rînd, a concepţiei î despre traiul comun. Așa cum sun- 3 tem in stare să punem flori ţi pomi ţ ţi de toate in propria ogradă, tot S aţa să ne deprindem a proceda şi E in această ogradă comună, care tot E a noastră este ţi tot despre noi vor- E beţie starea in care se află. E F. VASILESCU : V.V.V.SV,V.V.Vu V,V.V.V.ViV»V£«kL