Flacăra Iaşului, iulie 1972 (Anul 28, nr. 8019-8044)

1972-07-01 / nr. 8019

LNEI min, Nr. 8019 sihbätä 1 IULIE 1972 § PAGINI 1f BAM Organ al Cons­tetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean P-1ffPW» în tt­mpinarea Conferinţei Naţionale­­ a partidului şi a celei de-a XXV-a aniversări­­ a Republicii îndeplinirea cincinalului in patru an­ şi jumătate Pe şantierul 2 structuri al Trustul de construcţii I­niţiative şi fapte izvorite dintr-o înaltă conştiinţă sciaristă ■ Centrul comercial din Tătşi va fi dat în folosinţă cu 30 de zile maivreme, iar şcolile de 24 şi de 16 săli dusă cu cite 15 zile înainte de termen ■ valoroasă iniţiativă pentru economisirea lu­i-peron­­ şi a cimentulu Colectivul şantierului nr. 2 structuri al Trustului ieșean de construcţii se află a­ntrenat, în aceste zile, într-o pasio­nantă întrecere, la baza căreia stau cîteva­­obiective concrete, de maximă însemnă­­­­tate pentru îndeplinirea înainte de termen­­ a planului şi a angajamentelor asumate în cinstea Conferinţei Naţionale a parti­dului şi a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii. — Constructorii noştri, muncitori, in­gineri şi tehnicieni — ne spune tovarăşul Emil Alexandrescu, inginer şef al şan­tierului , depun eforturi susţinute pen­tru extinderea metodelor înaintate de lu­cru, folosirea la întreaga capacitate a u­­tilajelor, scurtarea termenelor de dare în funcţiune a obiectivelor, gospodărirea judicioasă a materialelor, ridicarea con­tinua a calităţii la fiecare operaţie. A­­cestea sînt de fapt şi principalele obiecti­ve ale întrecerii socialiste ce se desfă­şoară la fiecare punct de lucru în cinstea celor două evenimente din viaţa partidu­lui ,şi a poporului nostru. Rezultatele de pînă acum, înscrise în bilanţul activităţii, atestă cu convingere că între cuvîntul dat şi faptele oamenilor de pe schelă există o deplină concordan­ţă. Planul producţiei globale, de pildă, a fost realizat şi depăşit, iar numeroase apartamente au fost date in folosinţă cu circa 30 de mai devreme. Avînd la bază asem|UCCese, colectivul de aici a reuşin primul semestru să realizeze pl la sută din prevederile planului al — Atent­ tregului colectiv — ne mărturisești continuare interlocuto­rul nostru te îndreptată acum nu numai spre­tirea integrală a cifrelor de plan, ct­e îndeplinirea, în con­diţii optim­merajamentelor­ asumate în întreceri ret., despre ce este vor­ba ? Vom folosinţă cu 30 de zile mai devrejorul comercial din Tă­­tăraşi şi zile înainte de ter­menele pe şcolile de 24 şi de ,16 săli de clasă. FjjDupă cum era şi normal, am luat, şi măsuri care vizează o bună ori a muncii la fiecare punct de p aprovizionare ritmică nu mai precum­ Si introducerea, schimbului folosirea utilajelor care lucr*xcavare de pămînt, ca și la maca*/TM de la şcoala cu 24 săli de clasă p blocul X 7, ceea ce permite dl «nor rezultate de sea­mă în ra sarcinilor de plan. Animatpt® sinceră de a înscrie L. GEORGESCU (re In pag a 2-a) Obiectivul de­­ Sesiune a Consiliului popular onoare al tuturor oamenilor muncii, al judeţului Iaşi Ieri după-amiază, s-a desfăşuraţi lu­crările celei da a XII-a sesiuni ordina­re a Consiliului popular al judeţului Iaşi. Alături de deputaţi, au luat parte la lucrări, în calitate de Invitaţi, cadre de specialitate din instituţiile de învăţămînt, artă şi cultură, din sectorul economic, precum şi primarii oraşelor şi comune­lor. La propunerea tovarăşului Vasile Po­top, prim-secretar al Comitetului jude­ţean de partid, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, sesiunea a aprobat la ordinea de zi : — Validarea mandatului deputatului ales in circumscripţia electorală judeţea­nă nr. 79, oraş Paşcani; — Proiect de hotărîre privind pregăti­rea deschiderii anului şcolar 1972—1973, asigurarea condiţiilor necesare generali­zării învăţămîntului de 10 ani şi întă­rirea legăturii învăţămintului cu produc­ţia ; — Informarea comisiei permanente co­­merţ-cooperaţie privind modul cum s-a adus la îndeplinire hotărîrea nr. 7 din 1971 a Consiliului popular judeţean pri­vind dezvoltarea prestărilor de servicii la judeţul Iaşi; — Informare privind modul în care este respectată legalitatea în construcţia de locuinţe proprietate personală ; — Discutarea şi aprobarea temelor de control de pe semestrul II a,c. ale comi­siilor permanente ; — Unele probleme organizatorice. Deputatul Dumitru Leonte, preşedintele comisiei de validare, a prezentat, în ca­drul primului punct al ordinii de zi, ra­portul comisiei pentru validarea manda­tului deputatului Eugen M. Nechifor, ales în circumscripţia electorală nr. 79, oraş Paşcani. Sesiunea a validat alegerea ca­­ deputat în Consiliul popular judeţean a tov. Eugen M. Nechifor. La următorul punct al ordinii de zi, deputatul Sterie Rădoi, inspectorul gene­ral al Inspectoratului şcolar judeţean, a făcut expunerea la proiectul de hotărîre privind pregătirea deschiderii anului şcol­l­­ar 1973—1973, asigurarea condiţiilor ne­cesare generalizării învăţămintului de 10 ani şi întărirea legăturii învăţămintului cu producţia. Preşedintele comisiei per­manente pentru învăţămînt şi cultură, deputatul Aurel Marchiş, a prezentat ra­portul prin care a fost avizat proiectul de hotărîre elaborat de Comitetul execu­tiv, în cadrul dezbaterilor, deputaţii şi In­vitaţii , prof. Constanţa Costin, preşedin­ta Comitetului municipal pentru cultu­ră şi educaţie socialistă, Gh. Muraru, vi­cepreşedinte al Consiliului popular oră­şenesc Hîrlău, Toader Miron, preşedinte­le Consiliului popular comunal Stolni­­ceni-Prăjescu, Iulian Ştefănescu, directo­rul Direcţiei tehnice judeţene, prof. dr. Petre Brânzei, directorul Spitalului nr. 7, Gh. Bucă, preşedintele C.A.P. De­­leni, au subliniat principalele coordo­nate pe baza cărora s-a desfăşurat în a­­nul de învăţămînt încheiat procesul in­­structiv-educativ în şcolile de cultură ge­nerală, tehnice şi profesionale, neajunsu­rile manifestate şi mai ales măsurile ce trebuie luate pentru dezvoltarea şi per­fecţionarea continuă, în lumina documen­telor partidului şi statului nostru, a In­­văţămîntului în judeţul Iaşi. Cu interpe­lările unor deputaţi, a răspuns, din par­tea Comitetului executiv, deputatul Ste­rie Rădoi. Cu unele amendamente, sesiunea a a­­probat, apoi, pe articole, proiectul ho­­tărîrii cu privire la pregătirea deschide­rii anului şcolar 1972—1973 în învăţămîn­­tul de stat, generalizarea învăţămintului de 10 ani şi întărirea legăturii învăţă­­mîntului cu producţia. Informarea prezentată, în continuarea lucrărilor sesiunii, de către deputatul Ion Budura, preşedintele comisiei permanente pentru comerţ-cooperaţie, asupra modului în care au fost duse la îndeplinire pre­vederile hotărîrii nr. 7 din 1971 a Consi­liului popular al judeţului Iaşi, privind dezvoltarea prestărilor de servicii, ca şi dezbaterile ce­ au urmat, au pus în evi­denţă o seamă de probleme ce vor trebui să stea şi în viitor în atenţia organelor locale ale puterii de stat, pentru mai buna lor soluţionare. In această ordine de idei, au fost făcute o seamă de pro­puneri pentru dezvoltarea, diversificarea şi îmbunătăţirea calităţii prestărilor în sectoarele de­­ gospodărie comunală şi lo­­cativă, industrie locală, comerţ de stat, turism, poştă şi telecomunicaţii, transpor­turi interurbane de călători, cooperaţie meşteşugărească şi de consum etc. Deputatul Gh. Brehuescu, prim-vice­­preşedinte al Comitetului executiv al Con­siliului popular judeţean, a expus infor­marea privind rezultatele controlului des­făşurat asupra activităţii de construire a locuinţelor proprietate personală. Informarea, ca şi intervenţiile partici­panţilor la dezbateri­­ Ioan Manciuc, pri­marul municipiului Iaşi, V. Jitar, vice­preşedinte al Consiliului popular jude­ţean, Gh. Pintilie, directorul O.C.D.P.P., Gh. Cilibiu, secretar al Comitetului ju­deţean de partid, V. Mocanu, directorul Sucursalei judeţene a Băncii de investi­ţii, Iulian Ştefănescu, directorul Direc­ţiei tehnice judeţene, Virgil Dîciu, procu­ror şef al Procuraturii judeţului, Mir­­cea Dumitraşcu, directorul Trustului de construcţii Iaşi, au scos în evidenţă unele încălcări ale normelor legale care reglementează construirea locuinţelor pro­prietate personală, precum și unele cazuri de interpretare a legilor în defavoarea intereselor statului, criticînd factorii res­ponsabili pentru săvîrșirea acestor aba­teri. Sesiunea a aprobat unele măsuri con­crete menite să ducă la înlăturarea în­călcărilor de lege ce s-au constatat în ac­tivitatea de construire a locuinţelor pro­prietate personală. De asemenea, deputa­ţii au adoptat proiectul de hotărîre care prevede, între altele, recuperarea pagu­belor aduse avutului obştesc prin încăl­carea legalităţii în construcţia de locuin­ţe proprietate personală. Sesiunea a aprobat, In continuare, (contiauare ta pag, a 2-a) La Fabrica de tricotaje „Moldova** S-a extins zona de servire la maşinile de tricotat „Harghita“ După cum ne in­formează ing. Cor­­neliu Paraschiv, di­rectorul Fabricii de tricotaje „Mol­dova”, după ce s-a experimentat toată luna mai, începînd cu * iunie s-a a­­plicat în producţie, ,]*. cele şa­se ma­şini de tricotat „Harghita", studiul privind extinderea zonei de servire. Urmare acestei ac­ţiuni, productivita­tea muncii a sporit cu peste 20 la su­tă. Dacă înainte o muncitoare lucra numai la 3 maşini de acest tip, înce­pînd cu luna iunie lucrează la 4, fără sporirea efortului fizic. Deşi succesul es­te remarcabil, mun­citorii, inginerii şi tehnicienii fabricii continuă căutările, în prezent, ce perimentează un alt studiu, care vi­zează extinderea zonei de servire şi la maşinile de tricotat de tipul „Carpaţi“. Şi la a­­ceste utilaje se pre­­limină o sporire a productivităţii muncii cu cel pu­țin 20 la sută. Uzina de reparaţii auto Iaşi 45 de inovaţii­­ aplicate în acest an Activitatea inovatorilor de la Uzina de reparaţii auto Iaşi se dovedeşte, în con­tinuare, deosebit de rodnică. Pînă în pre­zent au fost înregistrate aici circa 70 de propuneri de inovaţii, din care 45 au fost aplicate în producţie cu rezultate deose­bite pe linia reducerii cheltuielilor ma­teriale de producţie, creşterii productivi­tăţii muncii şi reducerii efortului fizic al lucrătorilor. Elocvent este faptul că efi­cienţa lor economică se materializează în economii antecalculate la preţul de cost de peste 1 750 000 de lei anual. ,19b Proletari din toate tarile, uniti va! In pagina a 6-a In legătură cu intensificarea agresiunii S.U.A. asupra R. D. Vietnam Noul guvern italian şi priorităţile La IaşiSărbătorirea „Zilei învăţătorului“ Ieri, la Casa de cultură a sindicatelor din Iaşi a avut loc o festivitate înălţă­toare prilejuită de „Ziua învăţătorului“ la care a luat parte un număr impresio­nant de slujitori ai şcolii din localitate şi din diferite comune ale judeţului nostru. La solemnitate au participat tovarăşii Vasile Potop, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, Ioan Manciuc, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, primarul municipiului Iaşi, Ion Savin, vicepreşedinte al Comi­tetului executiv al Consiliului popular ju­deţean, Gheorghe Zaharia, secretar al Co­mitetului executiv al Consiliului popular judeţean, Gheorghe Macovei, prim-secre­­t­ar al Comitetului judeţean Iaşi al U.T.C. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de tovarăşul Ioan Manciuc, care a arătat pe scurt importanţa acestei zile devenită tra­diţională în viaţa şcolii româneşti. A luat apoi cuvîntul tovarăşul Vasile Potop, care, după ce a transmis un căl­duros salut din partea Comitetului jude­ţean de partid şi a Consiliului popular judeţean, a spus printre altele : In acest an, „Ziua învăţătorului“ capătă noi şi profunde semnificaţii fiind sărbătorită în atmosfera de puternic entuziasm şi acti­vitate creatoare, cu care Întregul popor întîmpină Conferinţa Naţională a parti­dului şi a XXV-a aniversare a Republi­cii. In acest climat de puternică emu­laţie este o mare satisfacţie pentru noi să constatăm bilanţul rodnic al muncii desfăşurate în şcoli pentru modernizarea şi perfecţionarea continuă a învăţămîn­­tului de toate gradele. Sîntem mîndri că învăţătorii şi profesorii din judeţul Iaşi, ca şi cei din întreaga ţară, s-au încadrat organic, cu tot elanul şi devotamentul ce-i caracterizează, în efortul tuturor oameni­lor muncii pentru a-şi aduce contribuţia la înfăptuirea grandioasei opere de edi­ficare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe pămîntul României. In con­tinuare, vorbitorul a înfăţişat un convin­gător tablou al dezvoltării industriei, a­­griculturii, a întregii economii a judeţu­lui nostru din ultimii ani şi perspectivele actualului cincinal. In acest context ge­neral, a spus tovarăşul Vasile Potop, se înscriu şi succesele remarcabile obţinute în dezvoltarea şi modernizarea învăţă­­mîntului, ca urmare a grijii deosebite pe (continuuare la pag. a 2-a) La vîrsta­­de 15 ani a plecat din satul său natal, Fitioneşti, judeţul Vrancea. S-a oprit pe primul şan­tier întîlnit în cale. A învăţat re­pede meseria de montor-instala­­tor. Astfel merge la Săvineşti şi lucrează ca specialist la construc­ţia Uzinei de fibre sintetice, apoi vine la Iaşi şi lucrează la construc­ţia Fabricii de antibiotice, apoi la Uzina de mase plastice. Acum se află la şantierul nr. 2 chimie din cadrul Trustului de instalaţii şi montaje Iaşi. Împreună cu con­structorii şantierului nr. 2 chimie din cadrul Trustului de construcţii industriale laşi lucrează la extin­derea Uzinei de fibre sintetice. REZENTANŢI AI COMUNIŞTILOR IEŞENI Deja la Conferinţa Onoare a crescut pe şantier Naţională a partidului­ Colegul nostru de breaslă Acesta ert POTA, şeful unei brigăzi jort-montori care a fost aot la Con­ferinţa Naţiotidului. De ce i-au dat ccest im­portant manu că Ion Calotă dă t « inultă conştiinţă mi pe lîngă pricepere şil Să-l cunperie, Dom găsit la cotţ instalaţiile la bala de ii distilare D.M.T., umilele aliate In angajatmctorilor şi montorilor 0 in func­ţiune cu tr devreme. Şi pentru îrcestui an­gajament torigăzii lu­crează faraomisească forţele, lenicupă per­sonal de a de insta­laţii, de falisă a mu­felor şi ro aici s-a născut ideejte lucra şi repede şi economice*. Iată, din­­tr-un capăt de ţeavă rămas se poate face un ştuţ la un racord etc., etc. Şi astfel a prins viaţă iniţiativa : „SA REALIZĂM ECONO­MII PRIN REDUCEREA CONSUMU­RILOR SPECIFICE DE ŢEAVA ŞI FIER-BETON CEL PUŢIN LA NIVE­LUL FONDURILOR DE SALARII ALE BRIGĂZI!". Acum această iniţiativă este îm­brăţişată de toate brigăzile Trus­tului de instalaţii şi montaje Iaşi. Se preconizează astfel economii anuale de circa 35 milioane de lei pe total trust.­­ Fiecare instalator şi montor este hotărît să contribuie cit mai mult la înfăptuirea acestui anga­jament. Doresc să merg la Confe­rinţă cu rezultate cit mai mari ob­­ţinute atit de instalatori, cit şi de constructorii ieşeni , ne-a spus ini­mosul şef de brigadă Ion Calotă. MANOLIU Ion ISTRATI într-o manierii independentă şi originală, exercitată, de regu­lă, dezinvolt, cu un condei inte­ligent şi inspirat, MIRCEA RADU IACOBAN a abordat şi cultivă, de la debutul său încoace — cu excepţia poeziei şi a criticii — mai toate genurile şi speciile literare, desacralizind fără osten­taţie vechi canoane sau practici de ordin conformist şi pledind artistic pentru o literatură au­tentică in stare să reflecte cu curaj adevărul vieţii noastre contemporana. Cunoscut la în­ceput ca reporter al scrisului jurnalier, dar, mai ales, in cali­tatea sa de crainic radiofonic a­­lert şi priceput, ca şi de comen­tator sau cronicar sportiv, tînă­­rul nostru coleg este, mai cu seamă, şi ramine autorul volu­melor de proză „Estudiantina", „Nedumerit in Atlantida", „O mască in plus", „Cu microfonul tn buzunar" ţi „Lumea tntr-o picăturii* publicate in anii din urmă ti relieftnd pregnant, cu toate, a veritabilă ţi. distinctă personalitate scriitoricească. De asemeni, deosebit de subtilă, de incisivă, ţi penetrantă se dove­deşte a fi peniţa sa de înzestrat dramaturg. M. R. Iacoban s-a afirmat ca dramaturg mai ales prin două comedii de factură li­rică, precum sunt: „Tango la Nisa" ţi „Rouă ţi tutun" (Fără cascadori), ambele cu succes real reprezentate pe importante ţi numeroase scene şi relevind pre­ţioase virtuţi ale acestui, atent ţi pasionat observator atras de diversitatea, mediului nostru cita­din. Literatura, sa e caracterizată de o organică şi convingătoare infuzie de spirit responsabil faţă de societate, de patrie, este ex­presia unui talent căruia partini­tatea i-a deschis marile orizon­turi. Profund onest întotdeauna cu crezul său estetic, şi caracte­­rizîndu-se printr-o incontestabi­lă francheţe faţă de conştiinţa sa artistică, prozatorul M. R. Ia­coban, — conducător al Editurii „Junimea” şi, în acelaşi timp, secretar al Asociaţiei scriitorilor din laţi, — e vigilent, desigur, faţă­ de riscul ce­­ ar putea, e­ventual, aduce o anume dispersiu­­ne a preocupărilor sale publicis­tice, confratele nostru constitu­ind, de­ altminteri, un sănătos şi­novator ferment in tînăra lite­ratură beletristică actuală ! M. R. Iacoban a depăşit de citiva ani etapa in care tinere­ţea autorului te îndeamnă la a­­precieri binevoitoare ţi a deve­nit­ o certitudine, o valoare reală ţi originală in frontul literaturii noastre noi. I t&mm affAif OGRADA COMUNA SI SPIRITUL GOSPODĂRESC £ Ograda comună — acest terito- E t riu aparţinînd obştei şi reclamînd f £ atenţia acesteia — ne oferă la ora % £ actuală elemente dintre cele mai E Ji diferite, nu de puţine ori contradic- f £ torii. Evident, spiritul gospodăresc i i presupune, in primul rind, hărnicie, f î Or, nu se poate spune despre ţăranii­­ E cooperatori din Bălţaţi, de exemplu, E P că nu sunt oameni harnici. Dar, nici ţ ■ că vădesc un spirit gospodăresc de-­­ osebit nu se poate zice, deşi unele E panouri de agitaţie vizuală montate E in ultima vreme fac o impresie bu­ ma­nă. In vreme ce tabloul economic E al unităţii agricole merită toate Iau- i dele, peisajul pe care-l oferă comu-­­ na nu este încă la nivelul dorit. E De ce ? Organele locale ar putea da lî un răspuns. Conducerea cooperaţi- E vei agricole a­ţi dat — după insis-­­ tenţe, unul, prin acţiunea de elim­i- % nare a aspectului neplăcut ce dom - nea în preajma sediului. 5 Am văzut nu o dată sedii de u- 5 nităţi economice ţi de instituţii din % mediul rural. Am rămas plăcut im- E presionat de grija ce se acordă in | unele locuri spaţiilor Inconjurătoa - re. M-au incintat, de pildă, tranda- 5 firii din faţa primăriei din Gorban; î este o adevărată desfătare să observi E cită atenţie se acordă la I.A.S. Cot- 5 nari şi la Combinatul de vinifica- E ţie de aici esteticii interioarelor E clădirilor ţi ogrăzilor; şcoliţa aceea î despre care am mai scris din satul E Boldeşti, comuna Todireşti, rămine­­ în continuare o bijuterie în acest­­ sens. Exemplele s-ar putea, desigur, E înmulţi... dacă nu ar mai fi ţi al- 5 tele, situate la polul opus. Am fost, î în acest an, oaspetele cooperativei­­ agricole de producţie din Târgu- E­­ei, comuna Ţibăneşti. Mărturisesc E cu toată durerea că sediul şi ogra- î da acesteia mi­-au născut nişte pu- E ternice simţăminte de tristeţe. Şi cu­ f spaţiu pradă paraginii nu destul ne- ■£ căjitul sector zootehnic de aici! Te- »* ren care ar putea fi cultivat în scopul sporirii cantităţilor de fura- £ je pentru animale. Cazul nu e u- 'I nie. Proasta gospodărire a sediilor Ji publice, a ogrăzilor comune, a spa- JÎ tiilor dintre acareturi reclamă o J acţiune hotărîtă ţi generală de pre- î venire, tn primul rînd, a concepţiei î despre traiul comun. Așa cum sun- 3 tem in stare să punem flori ţi pomi ţ ţi de toate in propria ogradă, tot S aţa să ne deprindem a proceda şi E in această ogradă comună, care tot E a noastră este ţi tot despre noi vor- E beţie starea in care se află. E F. VASILESCU : V.V.V.SV,V.V.Vu V,V.V.V.ViV»V£«kL

Next