Flacăra Iaşului, iulie 1972 (Anul 28, nr. 8019-8044)
1972-07-04 / nr. 8021
B PAGINA ssasmullllIllIllillllllllHllllilllillllllllM Etalonul în pregătirea cadrelor: exigenţele actuale ■ Autodotarea atelierelor - sarcină principală ■ Un plus de atenţie selecţionării profesorilor! ■ Pe cînd manuale la zi? Este îmbucurător să constaţi şi concursul de admitere o confirmă din nou — că majoritatea tinerilor se îndreaptă în prezent spre licee de specialitate şi şcoli profesionale, doritori ca — încă de la absolvire — să fie posesorii unor meserii productive. Nimic mai firesc astăzi, dar asemenea opţiuni profesionale şi o astfel de orientare reclamă responsabilităţi sporite din partea factorilor de răspundere, mai ales pe linia pregătirii practice a tineretului, în aşa fel încît acesta să se poată integra operativ în producţie valorificîndu-şi din plin, de la început, aptitudinile. Evident, aceasta presupune în primul rînd crearea unor condiţii de calificare identice sau aproape similare cu cele din întreprinderi printr-o dotare corespunzătoare şi încadrarea cu specialişti dintre cei mai capabili. La Grupul şcolar al M.I.U., de exemplu, se poate afirma că, datorită grijii ministerului de resort, s-a asigurat o asemenea bază materială, amenajîndu-se ateliere, laboratoare şi cabinete bine înzestrate, încît nu-i de mirare că realizarea planului de producţie se face aproape în ritmul viitoarei meserii şi că absolvenţii se pot acomoda rapid la cerinţele din fabrici, dînd — din primele săptămîni — un randament mai mult decît satisfăcător. Şi la Liceul economic se manifestă preocupări şi rezultate serioase pentru asigurarea unor mijloace moderne de Instruire practică. De fapt, în numeroase unităţi s-au depus eforturi în acest sens şi, în ultimii ani, s-au înregistrat incontestabile progrese, realizîndu-se pentru şcolile cu asemenea profil în judeţul nostru 340 săli de clasă, peste 60 de laboratoare şi tot atîtea ateliere, apoi cămine, cantine, săli de sport etc. Şi totuşi mai există licee de specialitate care pregătesc cadre în ramuri principale ale economiei avînd o bază tehnico-materială destul de redusă și uneori chiar rudimentară, ce ar trebui să dea de gîndit serios atît ministerelor cît și conducerilor şcolilor, ca să nu mai vorbim de întreprinderile industriale. Acestea din urmă însă uită uneori — lucru de necrezut - că în şcolile amintite pregătesc, în fond, cadre tocmai pentru respectivele fabrici, uzine, şantiere etc. şi le neglijează atît sub raportul dotării cît şi al încadrării cu profesori-ingineri sau maiştri dintre cei mai competenţi. Sigur că în perioada vacanţei de vară se pot remedia unele din lipsurile constatate din timpul anului şcolar. De exemplu, dat fiind faptul că acesta este sezonul cel mai prielnic construcţiilor şi deci extinderii spaţiilor de şcolarizare, lucru deloc neglijabil pentru buna desfăşurare a procesului de învăţămînt, se impune imprimarea unui ritm de muncă adecvat. Problema centrală totuşi rămîne înzestrarea laboratoarelor şi atelierelor la nivelul cerinţelor actuale pentru că pregătirea viitorilor muncitori şi tehnicieni cu solidă calificare nu se poate realiza cu maşini clasate, reformate, cum mai sunt de pildă la Liceul industrial de construcţii de maşini din Iaşi şi în alte unităţi şcolare. In consecinţă, ar fi indicată şi o acţiune cu elevii privind autodotarea, mai ales că în vacanţa de vară tineretul şcolar va fi în general antrenat în activităţi patriotice. Deci autodotarea ar putea fi una dintre ele pentru tinerii din şcolile profesionale şi liceele de specialitate, bineînţeles continuată şi dobândind o mai mare amploare în perioada viitorului an şcolar. Fiindcă—orice s-ar spune — ponderea principală în planul de producţie din şcolile cu profil tehnic trebuie s-o aibă conceperea şi realizarea de aparate şi utilaje necesare atelierelor şi laboratoarelor şcoli şi numai după aceea a altor produse. Producerea de obiecte mărunte, de uz casnic, care nu corespund sarcinilor şi posibilităţilor acestei ramuri de învăţămînt trebuie lăsată pe seama atelierelor din şcolile de cultură generală, deoarece altele sunt ţelurile instructive ce se urmăresc aici. Desigur, toate acestea pot fi asigurate de cadre didactice cu temeinică pregătire de specialitate şi pedagogică. Or, s-a constatat că se subapreciază — uneori chiar de către conducerile întreprinderilor — această problemă numind în funcţia de profesori - ingineri dintre cei mai slabi în producţie şi cumularzi care pun problema învăţămîntului pe un plan cu totul secundar. Ca să nu mai insistăm asupra faptului că I.P.C.D., Casa corpului didactic şi chiar Inspectoratul şcolar s-au ocupat extrem de puţin de instruirea pedagogică a profesorilor-ingineri şi maiştri, ceea ce ar trebui remediat grabnic în această vacanţă prin cursuri de perfecţionare bine organizate. Important este ca atît conducerile întreprinderilor cît şi organizaţiile de partid din fabrici „să pună la inimă" mai mult decît pînă acum problema formării viitoarelor lor cadre de muncitori şi tehnicieni, numind cei mai buni ingineri în munca de profesori şi preocupîndu-se ca aceştia să supravegheze elevii şi în timpul stagiului de practică în producţie cum se preconizează de exemplu de către conducerea Uzinei metalurgice din Iaşi. Sigur că şi cadrele didactice care predau obiecte de cultură generală în şcolile profesionale şi liceele de specialitate nu trebuie să fie cu nimic mai prejos decît cele din unităţile şcolare cu alt profil. Să nu se uite în primul rînd faptul că în viitorul an şcolar intervine o schimbare a proporţiei dintre şcolile cu profil tehnic şi celelalte, în favoarea celor dintîi, şi că deci apar sarcini noi, de foarte mare răspundere. De pildă, tot în vara aceasta ar trebui să se pună la punct măcar o serie de manuale de care elevii au neapărată nevoie încă de la începutul anului de învăţămînt, deoarece nu sunt rare cazurile cind ei sunt obligaţi să recurgă la cărţi cu un conţinut de mult depăşit, adeseori copiate după cursuri universitare şi deci inaccesibile lor. Sigur că mai sunt multe alte probleme de mare importanţă în sectorul respectiv. De fapt, împreună cu cele amintite ele au făcut obiectul unei consfătuiri recente, organizate de Comitetul judeţean de partid cu cadre de răspundere în domeniul învăţămîntului profesional şi liceal de specialitate. In limita spaţiului de care dispunem însă şi ceea ce se poate întreprinde în vacanţa de vară am amintit doar cîteva care ni s-au părut mai urgente. Socotim, de asemenea, că pentru practica în producţie este necesar să fie asigurate locuri de muncă şi îndrumarea de specialitate, iar organizaţiile U.T.C. din fabrici să considere de datoria lor cuprinderea în activitatea educativă şi a elevilor practicanţi. Pregătirea cadrelor de muncitori şi tehnicieni va face obiectul unor importante dezbateri cu prilejul apropiatei Conferinţe Naţionale a partidului întrucît de aceasta depinde aplicarea în viaţă cu succes a tuturor măsurilor preconizate. Avem convingerea că în timpul scurt care a mai rămas pînă atunci se vor întreprinde acţiuni care să permită perspective din ce în ce mai bune pentru şcolile profesionale şi liceele de specialitate. Elena PIETRARU FLACĂRA IAȘULUI Purtători de cuvînt ai comuniştilor ieșeni La Conferința Naţională a partidului , contribui la prestigiul uzinei şi al ţării „Cind am terminat liceul, la Vaslui, am intrat mai intîi in învăţămînt, ca suplinitoare, unde am lucrat doi ani, se destăinuie ANETA PADURARU, operator chimist la Uzina de prelucrare a maselor plastice. Simţeam însă că adevărata mea chemare se află în alt domeniu,in sfera producţiei materiale. Aşa se face că m-am înscris la Şcoala tehnică de chimie şi am devenit operator chimist — muncă pe care am îndrăgit-o tot mai mult şi n-aş mai părăsi-o“. La U.P.M.P. lucrează din anul 1964, de cînd a absolvit şcoala, iar acum ■ este şefă de schimb in cadrul serviciului C.T.C. Aceasta implică o mare răspundere. Pentru că, de calitatea produselor depinde prestigiul uzinei. Ba chiar şi al ţării, dacă avem in vedere faptul că aici se lucrează şi pentru export. „Vedeţi, spune interlocutoarea, tocmai în această direcţie mi-am îndreptat atenţia : să insuflu tinerilor dragostea pentru meserie, preocuparea pentru prestigiul unităţii şi mîndria patriotică. Iar dacă pînă în prezent n-am avut nici un fel de reclamaţii, ba chiar am primit scrisori de felicitare din Cehoslovacia şi U.R.S.S. pentru calitatea produselor exportate, aceasta ne stimulează şi mai mult“. Este meritul întregului colectiv, al comuniştilor, printre care se numără şi Aneta Păduraru, o bună agitatoare, care răspunde in faţa , organizaţiei de partid şi de vitrina calităţii. Şi ca o dovadă că problema calităţii continuă să preocupe comuniştii de la U.P.M.P., de curînd a fost lansată o nouă iniţiativă : introducerea autocontrolului în unele ateliere, urmînd ca apoi acesta să se extindă. Raportind despre toate acestea în faţa înaltului forum al comuniştilor, unde este delegată, Aneta Păduraru va exprima hotărirea colectivului pe care-l reprezintă de a munci în continuare, cu aceeaşi abnegaţie, pentru traducerea in viaţă a angajamentelor suplimentare luate în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului şi a celei de-a 25-a aniversări a Republicii. Faptul că după primul semestru al anului s-au realizat peste plan o producţie marfă de 16 milioane lei şi beneficii în valoare de 2 milioane de lei stau chezăşie in această privinţă. Ion ALEXANDRESCU Fruntaşul cooperatorilor din Verşeni Venind de la Paşcani, dinspre dealul Brăteştilor, priveşti ca în palmă Valea Moldovei. Şi, în mijlocul ei, chiar pe malul rîului, vezi satul Verşeni. Aici am poposit recent să cunoaştem mai bine pe ALECU ŞOIMARU, preşedintele C.A.P. Verşeni, ales delegat la Conferinţa Naţională a partidului. Aflăm de la primii cooperatori intîlniţi in cale că preşedintele lor este un om activ, harnic şi priceput. „E fruntaşul nostru, preocupat mereu de toate“ — ne spun mai mulţi locuitori. Şi, intr-adevăr, preşedintele nu stă o clipă cu o ziulica de mare. Iată, în ziua respectivă a fost încă de cu noapte şi la ferma zootehnică să vadă dacă laptele de la cele 312 vaci se livrează la I.C.I.L. conform graficului şi la secţia de mecanizare a agriculturii, aflată la şosea, la Ciohoreni, pentru a controla în amănunt pregătirea celor 5 combine, a batozei şi a preselor de balotat paie. „Griul de pe cele 440 de hectare se arată a fi frumos, bogat. Vom avea serios de treabă la recoltat. De aceea controlez personal pregătirile pentru această campanie“ — ne spune preşedintele cînd, in sfîrşit, l-am găsit. Privim la acest comunist din fruntea cooperatorilor din Verşeni şi ne dăm seama că îl caracterizează seriozitatea, hărnicia, priceperea. Căci, în drum spre sediu, mereu era preocupat de ceva, aşa cum îl caracterizaseră cooperatorii. Aici controla sfecla de zahăr, ce se întinde pe 200 de hectare, dincolo cartofii, in altă parte calitatea prăşitului porumbului. Cooperatorii făceau a treia praşilă. Alţii se aflau la cositul finului şi transportul acestuia de pe cîmp. Preşedintele vorbea cu fiecare, se sfătuia, dădea indicaţii. Ne-am dat seama că toţi îl ascultau cu încredere. Era în aceasta şi o mare stimă şi respect faţă de cel care se află în fruntea cooperativei agricole din 1962. Cooperatorii din Verşeni s-au bucurat mult aflînd că preşedintele lor îi va reprezenta la Conferinţa Naţională a partidului. Mi-au spus că de la ei va duce hotărîrea unanimă de a fi în fruntea întrecerii pentru obţinerea de recolte bogate, de a livra statului produse mai multe, aşa cum s-au angajat. C. MANOLIU LA FINTÎNELE Se extinde reţeaua electrică Acţiunea de electrificare începută anul trecut în satul Fîntînele din comuna Focuri a continuat şi în acest an. Astfel, reţeaua electrică de înaltă tensiune a fost extinsă cu 4 km., iar cea de joasă tensiune cu 3 km. Au fost electrificate : sediul C.A.P., 6 grajduri şi 3 dependinţe la sectorul zootehnic, atelierul mecanic şi magazia mare de cereale. Un mare număr de cetăţeni au făcut cereri pentru a-şi electrifica locuinţele. Atît muncitorii de la I.R.E., care au executat lucrările, cît şi locuitorii satului, care au contribuit cu bani şi muncă patriotică la această acţiune, sînt hotărîţi ca în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului şi a celei de-a 25-a aniversări a Republicii să obţină noi realizări pe tărîmul electrificării. GICA dominte ţăran cooperator La Româneşti Buna desfăşurare a învăţămîntului de stat în atenţia deputaţilor Recenta sesiune a consiliului popular al comunei Româneşti a luat în dezbatere rezultatele procesului de învăţămînt în anul şcolar încheiat, precum şi măsurile ce se impun pentru noul an şcolar. Subliniind faptul că în anul de învăţămînt recent încheiat au fost date în folosinţă două săli de clasă, s-a procurat mobilier nou pentru un laborator ca şi pentru grădiniţele de copii, că au fost asigurate 4 truse de lăcătuşerie pentru atelierul-şcoală etc., deputaţii au insistat asupra unor neajunsuri şi mai ales asupra măsurilor ce trebuie luate în continuare. Hotărîrea adoptată prevede, printre altele : darea în folosinţă, pînă la 1 septembrie, a noii şcoli din Româneşti, electrificarea şcolii din satul Ursoaia, construirea a două ateliere-şcoală pînă la începerea noului an de învățămînt. Ivvvvvwvwvwvvvvvwvvvvvwvvvvvvvvvwvv.' Sîmbătă, 8 iulie, începînd de la ora 18, din faţa Palatului Culturii se va da startul în „Raliul Iaşului“. V-am informat asupra traseului, a probelor speciale etc. Astăzi vă aducem la cunoştinţă cîteva noutăţi. • Se scontează pe o participare selectă şi numeroasă. La raliu vor fi prezente circa 20 de echipaje din întreaga ţară. Pînă acum, din Iaşi şi-au anunţat participarea patru echipaje, conduse de Dinu Huţu (Dacia 1100), Sorin Brăescu (Fiat 850), Ştefan Stinică (Dacia 1100), Emil Coţovanu (Fiat 850). • Sosirea din cursă nu va mai avea loc în faţa Palatului Culturii, ci pe stadionul „23 August“, duminică, 9 iulie, în jurul orei 10. Aici se vor desfăşura o probă de îndemînare, o demonstraţie şi festivitatea de premiere. Biletele de intrare s-au pus în vînzare prin difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii. Preţul este de 5 lei (3 lei pentru studenţi şi elevi). • Mai multe unităţi ieşene vor oferi premii, în afara celor pregătite de organizatori. Este vorba despre Uzina metalurgică, Uzina de fibre sintetice, Uzina de prelucrare a maselor plastice, Complexul de morărit şi panificaţie. Staţiunea experimentală hortiviticolă Copou, Întreprinderea de legume şi fructe. Sîmbătă, 8 iulie Start în „Raliul Iaşului" FOTBAL O severă înfrîngere Delta Tulcea-I.T.A. Paşcani 10-1 (5-1) (De la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“). În primul joc de baraj pentru promovarea în divizia B, disputat la Bucureşti, formaţia I.T.A. Paşcani a suferit o înfrîngere neaşteptat de severă, întîlnind echipa Delta Tulcea, fotbaliştii păşcăneni au evoluat sub orice critică. Delta Tulcea a cîştigat cu categoricul scor de 10—1 (5—1). Pentru moment, nu ne putem explica ce s-a întîmplat cu reprezentanţii fotbalului din Paşcani în această încercare de promovare. Duminică, I.T.A. va susţine cel de al doilea joc, în compania Petrolului Moineşti, C. E. Cunoaşterea legilor (urmare din pag. X) tate împotriva securităţii statului. In această activitate cercurile respective găsesc sprijinitori în rîndul elementelor duşmănoase, declasate, dar şi al celor mercantile, aventuriste şi înapoiate care din ură sau cupiditate se dedau la săvîrşirea unor acţiuni ostile orînduirii noastre socialiste. Nu rareori s-a putut constata că pe fondul iniţial al unor manifestări de indisciplină, de comportări imorale, de tendinţe spre o viaţă parazitară şi dezorganizată s-au grefat fapte care au fost de natură să afecteze securitatea statului. Persistenţa unor cauze obiective şi subiective care pot să genereze infracţiuni contra securităţii statului impune cunoaşterea de către toţi cetăţenii a prevederilor legii noastre penale, cu privire la aceste infracţiuni, pentru a se realiza şi pe această cale apărarea orînduirii noastre socialiste, a cuceririlor revoluţionare ale poporului. Aşa cum a arătat tovarăşul Nicolae Ceauşescu la consfătuirea cadrelor de bază din securitate, miliţie, procuratură şi justiţie, din aprilie 1970, „Lupta împotriva încălcării normelor de convieţuire socială trebuie înţeleasă ca o problemă ce priveşte toate organele de partid şi de stat, întreaga noastră societate socialistă". Iată de ce este necesar să explicăm şi să facem cunoscute unele reglementări ale Codului penal al Republicii Socialiste România cu privire la infracţiuni contra securităţii statului, printre care : infracţiune de trădare prin transmiterea de secrete, infracţiunea de spionaj, de divulgare a secretului care periclitează securitatea statului şi de neglijenţă în păstrarea secretului de stat. Infracţiunea de trădare prin transmiterea de secrete constă în fapta cetăţeanului român sau a persoanei fără cetăţenie, domiciliată pe teritoriul statului român, care transmite unei puteri sau organizaţii străine, ori agenţilor acestora secrete de stat sau le procură documente sau date ce constituie secrete de stat, ori deţin asemenea documente fără drept şi în scopul de a le transmite. Secretul de stat constituie o importantă valoare socială în organizarea apărării securităţii statului. Mersul ascendent al societăţii noastre socialiste a avut ca rezultat dezvoltarea accelerată a forţelor de producţie, a cercetării ştiinţifice, extinderea schimbului de valori materiale şi sprirituale cu tot mai multe state din lumea întreagă. Concomitent cu această dezvoltare a crescut in mod firesc volumul informaţiilor, datelor și documentelor secrete de stat, care înglobează rodul unor strădanii îndelungate, talentul creator al poporului nostmi. Din aceste motive apărarea secretului de stat constituie un interes superior, care impune luarea unor măsuri deosebit de severe și eficiente împotriva acelora care nesocotesc acest interes şi fac ca secretele de stat să ajungă la cunoştinţa unei puteri străine. Legiuitorul a avut în vedere acest lucru, tocmai datorită gradului ridicat de pericol social al faptei şi a încriminat-o ca o formă a trădării sancţionînd-o cu pedepse aspre. Trădarea, aşa după cum şi noţiunea ne arată, este un act grav de infidelitate, de neloialitate, de necredinţă din partea celui care îl săvîrşeşte faţă de patria sa — dacă este săvîrşit de un cetăţean român — sau faţă de ţara care i-a acordat azil, găzduire ori refugiu — dacă cel care l-a săvîrşit este o persoană fără cetăţenie, dar domiciliată pe teritoriul Republicii Socialiste România. Infracţiunea de trădare prin transmiterea de secrete are acelaşi conţinut juridic cu infracţiunea de spionaj. Deosebirea este dată doar de persoanele care le pot săvîrşi. Infracţiunea de spionaj, spre deosebire de cea de trădare prin transmiterea de secrete, poate fi săvîrşită numai de către un cetăţean străin sau de către o persoană fără cetăţenie care nu domiciliază pe teritoriul statului nostru. Unele asemănări există şi între infracţiunea de trădare prin transmiterea de secrete şi infracţiunile de divulgare a secretului care periclitează securitatea statului şi neglijenţa în păstrarea secretului de stat. Condiţiile de incriminare sunt însă deosebite. Infracţiunea de divulgare a secretului care periclitează securitatea statului poate fi săvîrşită în diverse variante şi constă în fapta persoanei care, avînd cunoştinţă datorită atribuţiunilor de serviciu, despre documente sau date care constituie secrete de stat sau despre alte documente sau date care nu sunt destinate publicităţii, divulgă sau deţine asemenea documente sau date, în afara îndatoririlor de serviciu, dacă fapta este de natură să pună în pericol securitatea statului. Cît priveşte deţinerea unor asemenea documente, nu este interesant titlul cu care se deţin, ci interesează doar simpla lor deţinere în afara atribuţiunilor de serviciu, dacă este vorba de documente secrete sau deţinerea, tot în afara atribuţiunilor de serviciu, dar în vederea divulgării, a altor documente, dacă fapta, in ambele situaţii, este de natură să pună in pericol securitatea statului. Din conţinutul infracţiunii de divulgarea secretului care periclitează securitatea statului ■ rezultă că această faptă este o manifestare gravă a încălcării obligaţiei de apărare şi păstrarea secretului, care poate pune în pericol sau aduce atingere, nu unor simple interese ale statului, ci însăşi securităţii statului. Din acest motiv şi această infracţiune, prezentînd un grad ridicat de pericol social, a fost încriminată ca infracţiune contra securităţii statului. In acest fel se realizează ocrotirea securităţii statului împotriva pericolului care rezultă din faptul divulgării de date sau documente, ori al deţinerii fără drept, sau în vederea divulgării unor documente sau date de interes economic, tehnico-ştiinţific, militar sau politic. Infracţiunea de neglijenţă în păstrarea secretului de stat constă în fapta persoanei din a cărei culpă se produc distrugerea, alterarea, pierderea sau sustragerea unui document ce constituie secret de stat ori s-a dat prilejul altei persoane, indiferent cine este aceasta, să afle un asemenea secret, dacă fapta este de natură să aducă atingerea intereselor statului. Prin gradul de pericol social ridicat şi implicaţiile grave ce le poate avea pentru securitatea statului nostru, faptele încriminate ca infracţiuni de trădare prin transmiterea de secrete, de spionaj, de divulgarea secretului care periclitează securitatea statului sau neglijenţa în păstrarea secretului de stat, obligă pe fiecare cetăţean al ţării noastre să-şi sporească spiritul de vigilenţă şi combativitate revoluţionară împotriva oricăror intenţii duşmănoase şi a oricăror manifestări de indolenţă şi nepăsare, de pălăvrăgeală şi lăudăroşenie, care au ca obiect informaţii, date şi documente cu caracter secret. Apărarea secretului de stat, aşa cum se consfinţeşte şi în prevederile Legii nr. 23/1971, privind apărarea secretului de stat în Republica Socialistă România este o îndatorire patriotică, o obligaţie de onoare a tuturor cetăţenilor, o obligaţie patriotică De peste hotare RIO DE JANEIRO 3 (Agerpres). Turneul internaţional de fotbal „Cupa Independenţei" a continuat cu meciurile etapei a doua contînd pentru grupele semifinale. La Sao Paulo, în prezenţa a 75 000 de spectatori, echipa Braziliei a repurtat o victorie netă cu scorul de 3—0 (2—0) în faţa selecţionatei Iugoslaviei. Intîlnirea de la Porto Alegre dintre reprezentativele Scoţiei şi Cehoslovaciei s-a terminat cu 1 scor alb : 0—0, după un joc fără istoric, în care apărările şi-au făcut pe deplin datoria, iar liniile de atac s-au dovedit complet ineficace. In clasamentul grupei I conduce Brazilia cu 3 puncte, urmată de Cehoslovacia şi Scoţia — cîte 2 puncte, Iugoslavia — 1 punct. In grupa a II-a semifinală, la Belo Horizonte, s-au întîlnit selecţionatele Argentinei şi U.R.S.S. Echipa sovietică, prezentă la această competiţie cu lotul formaţiei Zaria Voroşilovgrad, n-a mai reeditat performanţa din partida cu Uruguay, pierzînd la limită cu 0—1 (0—1). Stadionul „Maracana“ din Rio de Janeiro a găzduit partida dintre formaţiile Portugaliei şi Uruguayului, încheiat la egalitate : 1—1 (1—1). In clasamentul acestei grupe pe primul loc se află Portugalia cu 3 puncte, urmată de U.R.S.S. şi Argentina — cîte 2 puncte şi Uruguay — 1 punct. * VARŞOVIA 3 (Agerpres). La Varşovia au luat sfîrşit întrecerile turneului internaţional de lupte greco-romane „Memorialul Pydkiasinski", competiţie la care au participat 105 sportivi din 12 ţări printre care şi România. La categoria 90 kg, unde victoria a revenit lui Metz (R. D. Germană), luptătorul român Nicolae Neguţ s-a clasat pe locul trei, NEW YORK 3 (Agerpres). La Eugene (Oregon) au continuat întrecerile concursului de selecţie pentru Jocurile Olimpice de la München ale atleţilor americani. Cea mai aşteptată probă a concursului — cea de săritură cu prăjina — a oferit celor peste 10 000 de spectatori un spectacol pasionant încheiat cu un nou record mondial stabilit de Bob Seagren cu performanţa de 5,63 m. In cursa de 400 m garduri, victoria a revenit lui Ralph Mann în 48/ 4/10, rezultat ce reprezintă un nou record al S.U.A. şi a doua performanţă mondială a probei din toate timpurile. Recordul lumii aparţine englezului Dave Hemery cu 48/1/10. Spectator o întrebare legitimă Ion ISTRATI ” Intr-o vreme cînd, pe toate meridianele globului, ne-am şi... fotbalizat aproape în întregime, sportul acesta în care în primă şi, mai ales, în ultimă instanţă, contează golurile, a vorbi despre un joc precum e cel la care încercăm să ne referim poate părea cel puţin anacronic. Personal, iubesc şi respect, chiar dacă poate nu în primul rînd, sportul cu balonul rotund. După cum îmi plac popicele şi, mai repede decit acestea, tenisul. Nu desconsider boxul şi nu ignorez nici înotul, şi nici canotajul. Nu te subapreciez pe celebrele noastre discobole, ca să nu mai spun că am bune cuvinte despre rugbi, despre handbal, despre motocros, despre hipism, baschet, patinaj ş.a. Dar, pe lingă toate acestea şi pe lingă altele îndreptăţite la simpatia şi la stima noastră, aş adăuga, măcar în ce mă priveşte, încă o preferinţă. Mă gîndesc la acel joc sportiv între două echipe alcătuite — cum ar preciza orice dicţionar român-român, — din cite 11 componenţi fiecare, exercitîndu-se pe un dreptunghi ceva mai mic decît terenul de fotbal şi constînd în bătutul cu băţul a unei mingi de către fiecare jucător al echipei aflate „la bătaie". Se încearcă astfel ca respectiva minge de piele sau de păr să fie aruncată cît mai departe în terenul echipei adverse care se găsește „la prindere" sau „la pascare", spre a se avea răgaz să se treacă printre respectivii adversari pînă in fundul terenului şi spre a reuşi, de asemenea, să se revină la linia de plecare, fără ca cel ce fuge să fie atins cu mingea de vreun contraechipier. Aţi ghicit, fireşte, că am în vedere cină, disciplină sportivă autentic românească, e adevărat străveche, tradiţională, am zice, dar ignorată azi de tare multă lume şi, în special, de tinerime, deşi, cert lucru, presupune şi ea, cu prisosinţă, atenţie, viteză, precizie, fandări, eschive etc. şi, bineînţeles, un autentic spirit de competitivitate, un farmec deosebit, după cum este capabilă să ne procure o seamă de reale satisfacţii, aducindu-ne trofee şi bucurii. Ştiu că în urmă cu nu puţine decenii, la Iaşi, juca pină viitorul scriitor Demostene Botez şi, ca şi dînsul, o onorau încă mulţi alţii asemeni, după cum, cred că, deşi foarte veche, această frumoasă ramură sportivă nu trebuie nicidecum trecută cu vederea, nu trebuie deloc minimalizată sau chiar omisă mai cu totul din programele noastre de instruire şi educaţie fizică şi sportivă. Fiindcă, oare despre ce altceva decît despre desconsiderare e vorba la noi, la Iaşi, cînd observăm, bunăoară, că se joacă cină cu destul succes la Rîmnicu-Sărat, la Turnu-Măgurele, la Suceava, la Braşov, la Bucureşti etc., însă la noi nu i se acordă tratamentul de cuviinţă ? ! Este o simplă şi legitimă întrebare pe care o adresăm forurilor locale de resort. Rezultate Pronosport Unirea Iaşi — Danubiana Roman (Cupa x de vară) Textila botoşani C F P r. Der. Cimentul Bicaz — CMuz Tg. Ocna , Ceahlăul — Textila Buhuşi 1 Autobuzul Buc. — Tehnometal Buc. 1 Laromet BUc. — T. M. Bucureşti 1 Ft. Roşie Buc. — Sirena Buc. x Electrica C-ţa — Marina Mangalia 2 Dunărea Tulcea — Granitul Babadag 1 Oltul Rm. V. — Lotrul Brezoi 1 Unirea Dragâșani — Chimia Rm. V. 2 Minerul Lupeni — Corvinul x Victoria Călan — C.F.R. Simeria x K V