Flacăra Iaşului, iulie 1972 (Anul 28, nr. 8019-8044)
1972-07-04 / nr. 8021
ANUI Ofilc, Nr. 8021 MARII 4 IULIE 1972 4 PAGINI BANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Cons In Intimpiniria Conferinţei Naţionale a partidului şi a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii Un singur gind ?E o singură voință. iääääää îndeplinirea cincinalului în patru ani şi jumătate .CÎT NE COSTA, CU CE CONSUMURI REALIZĂM PRODUCŢIA?“ La Fabrica de mobilă Iaşi VALORIFICAREA SUPERIOARA A LEMNULUI PRIN INITIATIVA SI INVENTIVITATE * ) Prin reproiectarea garniturii Lawland — o economie de peste 150 m. c. cherestea H Secţia a lll-a, diferenţa intre normele de consum departamentale şi consumul efectiv se ridică la 250 m. c. cherestea ■ Nu poate fi neglijată nici cantitatea de rumeguş rezultată ! Alături de metal, lemnul este una din materiile prime de bază pentru industria noastră, a cărei raţională utilizare prezintă maximă importanţă pentru economia naţională. Aceasta cel puţin din două motive : necesitatea imperioasă a reducerii cheltuielilor de producţie şi folosirea raţională a acestei importante bogăţii a ţârii. „ Fabrica de mobilă Iaşi a înregistrat an de an consumuri tot mai reduse de masă lemnoasă, ne spunea ing. Petru Necula, directorul general al C.E.I.L. Iaşi. Cu toate acestea, aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Conferinţa extra- ordinară a organizaţiei municipale de partid Bucureşti, înregistrăm încă consumuri ridicate şi se impune să insistăm pentru mobilizarea unor noi resurse de economisire a lemnului şi creşterea valorii mobilierului obţinut dintr-un metru cub de material lemnos. Aceasta presupune atît prelucrarea superioară a acestei materii prime, cît şi reducerea propriuzisă a consumului pe unitate de produs. Aş remarca că, deşi avem o seamă de re- zultate pozitive, analiza consumurilor materiale, ce a avut loc In consiliul oamenilor muncii în luna mai, a relevat noi posibilităţi de acţiune In care scop au fost luate măsuri concrete. Pentru a ne opri deocamdată la soluţiile de ordin tehnic şi tehnologic, remarcăm că diminuarea consumurilor de lemn (cherestea, furnire etc.) a fost vizată cu ocazia proiectării sau reproiectării a peste 100 de piese de mobilier. Dintre numeroasele exemple ce ne-au fost prezentate drept ilustrare, ne-am oprit la garnitura Lawland. Prin reproiectarea unor elemente ale acesteia, consumul de cherestea pe garnitură a scăzut cu 0,257 m.c., ceea ce conduce la o economie anuală de peste 150 m.c. cherestea de stejar. In mod similar, la garnitura M-515 se economisesc, In acest an, circa 80 m.c. P.A.L. O însemnată risipă de cherestea se făcea la ambalarea mobilei. Iată că şi aici au fost găsite citeva soluţii deosebit de eficiente : reproiectarea ambalajului la garnitura M-515 se soldează cu evitarea unei pierderi anuale de P.F.L. dar de aproape 50 m.c., iar prin înlocuirea ambalajelor din cherestea cu cele din carton, la majoritatea produselor, se prelimină alte importante cantităţi de material economisit, estimate la 73 m.c. cherestea de diverse specii şi 50 m.c. P.F.L. dur la mia de garnituri. Dacă în urma aplicării măsurilor de acest gen culegem acum roadele, ne străduim să definitivăm alte acţiuni care se anunţă nu mai puţin eficiente, remarca ing. Rodica Roşea, şefa serviciului tehnic. Aş exemplifica, pe lîngă experimentarea extinderii ambalajului din carton şi la alte produse, cu preocupările pentru valorificarea deşeurilor (citeva piese de mobilier pentru copii vor fi prezentate curând la contractări) şi cu metoda de plastifiere a lemnului cu curenţi de înaltă frecvenţă, a cărei aplicare va conduce la reducerea rebuturilor în sectorul curbătorie cu peste 15 la sută. Sunt acţiuni care denotă că avem posibilităţi pentru o mai bună valorificare a lemnului. De aceea, va trebui ca întreg colectivul nostru să-şi intensifice căutările pe această linie. Dar, după cum a rezultat din discuţiile cu muncitori şi cadre tehnice ce lucrează direct în producţie, nu mai puţin eficient se poate acţiona prin măsuri de raţionalizare mai mărunte, prin spiritul gospodăresc al fiecărui lucrător, la fiecare loc de muncă. Respectarea strictă a tehnologiilor de fabricaţie, atenţia în execuţia diverselor operaţii, iniţiativa şi Gh. MIHALACHE (continuare In pag. a 3-a) La ferma Scînteia a I. A. S. Miroslava Angajamentul anual a fost realizat şi depăşit Lucrătorii de la ferma Scînteia a I.A.S. Miroslava au avut planificat să realizeze In cursul primului semestru o producţie marfă de 9 320 de hectolitri de lapte de vacă. Analizind posibilităţile pe care le are ferma pentru ridicarea producţiei la un nivel superior, lucrătorii acestei ferme au ajuns la concluzia că printr-o mai bună îngrijire şi furajare a animalelor pot realiza în plus cel puţin 700 hectolitri de lapte. In cadrul Întrecerii ce se desfăşoară în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului şi a celei de-a 25-a aniversări a Republicii, angajamentul a fost suplimentat cu incă 300 de hectolitri. Toţi lucrătorii din fermă, în frunte csi medicul veterinar Dan Podaru, au depus o muncă susţinută pentru a onora exemplar angajamentele. Faţă de 1.000 de hectolitri cit trebuia să realizeze, peste plan, la producţia marfă, pînă la sfinţitul anului, colectivul acestei ferme a înregistrat în numai 6 luni o producţie de 1.670 hectolitri de lapte. Dintre fruntaşi s-au detaşat îngrijitorii-mulgători Gh. Dumitrache, Const. Hăulică și Ion Ionescu. Ritmicitate în onorarea sarcinilor de livrare TG. FRUMOS (De la subredacţia darului „Flacăra Iaşului"). Alături de ceilalţi membri ai C.A.P. Tg. Frumos, lucrătorii din sectorul zootehnic continuă cu însufleţire întrecerea pentru realizarea exemplară a sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate. Colectivul îngrăşătoriei de porcine, care se numără printre cele mai puternice ferme cu acest profil din judeţ, este permanent preocupat să asigure efectivelor condiţii de creştere optime, capabile să permită obţinerea unor sporuri în greutate cît mai mari. Ca urmare a atenţiei acordate acestui sector, s-au înregistrat rezultate bune atît în îndeplinirea sarcinilor de producţie cît şi a celor de livrare. Pină acum, în contul contractului ce prevede valorificarea in acest an a 220 t. carne, s-au livrat aproape 110 t. In perioada imediat următoare vor fi vîndute frsfi 50. ILIE GIMBUŢA II Proletari din toate ţările, uniți-vă! Consfătuire metodico-ştiinţifică a cadrelor didactice din şcolile comerciale Ieri au început la Iaşi lucrările consfătuirii metodico-ştiinţifice a cadrelor didactice din Invăţământul comercial, manifestare dedicată Conferinţei Naţionale a partidului şi celei de-a 25-a aniversări a Republicii. La şedinţa de deschidere au participat tovarăşul Al. Floarea, membru al biroului Comitetului judeţean de partid, şeful secţiei de propagandă a Comitetului judeţean de partid, reprezentanţi ai Ministerului Comerţului Interior, directori de şcoli şi profesori din Invăţămlntul comercial din întreaga ţară. In prima zi a consfătuirii s-au prezentat comunicări privind activitatea instinctiv-educativă desfăşurată In anul şcolar 1971—1972 şi măsurile necesare pentru îmbunătăţirea muncii de pregătire a cadrelor pentru comerţ, mijloacele pentru sporirea eficienţei lecţiei şi modernizarea procesului de învăţămînt, care au prilejuit fructuoase discuţii şi schimburi de opinii. Lucrările consfătuirii continuă şi astăzi prin prezentarea unor informări profesionale şi de specialitate. I jqP a9|wa 8 ^~ai. I ■ Pe fronturile de luptă și din Indochina I ■ Comunicat !; !; indo-pakistanez |! ! ■ Sesiunea E.C.O.S.O.C. I. Iaşi. Se profilează Piaţa de la Podul Roş. Toto! G. FAUJO rivim legilor o obligaţie patriotică a terni teleag In ţara noastră, legile consacră valorile fundamentale sie societăţii, exprimă fidel voinţa oameni- ___ lor muncii, a întregii .............. lui popor, reprezentlnd — prin îmbinarea armonioasă a intreselor generale cu cele individuale — cadrul juridic menit să apere orînduirea socială şi de stat şi ordinea de drept, să contribuie la mobilizarea maselor spre înfăptuirea idealului comun, edificarea socialismului şi trecerea treptată spre comunism. Dar, după cum se ştie, adoptarea şi existenţa unor acte normative corespunzătoare «Copurilor şi sarcinilor făuririi societăţii socialiste multilaterale dezvoltate reprezintă numai unul dinaspectele problemei. Celălalt aspect , de care depinde in ultimă instanţă asigurarea deplinei eficacităţi a legilor, il constituie respectarea şi aplicarea lor neabătutăde către toate organele de stat şi organizaţiile obşteşti, de către toţi cetăţenii ţării. Aceste obligaţii se impun cu atît mai mult în situaţia cînd faptele încriminate sînt prevăzute de legea noastră penală şi deci prezintă un pericol social evident, puţind ameninţa sau vătăma o anumită valoare socială şi prin aceasta să pericliteze sau să aducă atingerea relaţiilor sociale statornicite în orînduirea noastră socialistă. Dintre faptele prevăzute de legea penală, prin gradul de pericol social ridicat, se detaşează în mod deosebit acelea care pun în pericol sau aduc atingerea securităţii statului, deoarece ele pot afecta fiinţa statului, suveranitatea, independenţa şi unitatea sa, în fapt cuceririle revoluţionare ale oamenilor muncii. Securitatea statului constituie o valoare socială fundamentală, de existenţa şi nestingherita ei realizare depinzînd normala desfăşurare a activităţii statului nostru socialist în realizarea sarcinilor pe care i le incumbă perioada actuală a evoluţiei societăţii noastre. Activitatea ostilă a cercurilor reacţionare imperialiste constituie cauza obiectivă principală a fenomenului, redus dar persistent totuşi, al infracţiunilor în drep (continuare In pag. a 7-a) Col. Dumitru Gh. IONESCU şeful Inspectoratului judeţean Iaşi al Ministerului de Interne O frumoasă manifestare artistică dedicată patriei, partidului Concursul judeţean al formaţiilor artistice de amatori, dedicat Conferinţei Naţionale a partidului şi celei de-a 25-a aniversări a Republicii, a continuat duminică la Paşcani, fază la care s-au prezentat căminele culturale din comunele Tătăruşi, Ruginoasa, Vânătorii, Valea Seacă, Lespezi şi formaţiile de la Casa orăşenească de cultură „Mihail Sadoveanu“ din localitate. Cei prezenţi în sală au asistat la o confruntare artistică ce a satisfăcut în mare măsură exigenţele. Programul a fost deschis de corul sătenilor din Lespezi, dirijat de Ioan Gordiu, care a interpretat cîntecele „România, ţara mea de dor“, „Cîntăm partidul“ şi piesa folclorică „I-auzi tu, mîndruţo !“. Am remarcat la corurile ce au evoluat pe scena Casei orăşeneşti de cultură „Mihail Sadoveanu“, pe lingă străduinţa de afirmare continuă, un repertoriu bine închegat în care predomină cîntecul dedicat patriei şi partidului, clasei muncitoare, tuturor constructorilor societăţii socialiste ! „Partidul“, „Patrie, izvor, de cînt“, „Din inimă îţi cînt partid“, „Voinţa neamului“, unele din ele creaţii ale compozitorilor ieşeni. Vorbind despre formaţiile corale, evt- Ion RĂZEŞII (continuare în pag. a 3-a) Un colectiv de 24 de carate Văzută de afară, clădirea Centrului ieşean de calcul nu contrastează alături de celelalte imobile din zona industrială, deşi are nota ei arhitectonică specifică. Şi aşa e bine. Cum treci insă pragul clădirii, ai impresia că păşeşti într-o altă lume. In sălile spaţioase şi scăldate de lumină, calculatoarele electronice sunt intr-o permanentă vibraţie. Pretutindeni dai de butoane şi comutatoare, de discurimetalice cu rotaţii in ambele sensuri, de ferăstruici colorate care clipesc necontenit, de indicatoare ultrasensibile. Dar nu la aceste bijuterii ale tehnicii ultramoderne ne vom referi in rindurile ce urmează, ci la colectivul care lucrează aici. — Unitatea noastră se află la primii ei pași — ne-a spus economistul loan Adumitresei, directorul centrului. Dar s-a și vădit pasiunea colectivului pentru munca sa incă de la începutul începutului. Primul contact al oamenilor cu aparatajul electronic a avut loc intr-un mod, aş putea spune, original. Şi iată cum. . . . Era într-o duminică din decembrie anul trecut. Cu o zi înainte se anunţase sosirea aparatelor electronice cu citeva autocamioane care urmau să apară în jurul orei 8. Nu se făcuse insă bine ora 7, cînd colectivul se şi adunase, aproape în întregime, la sediul unităţii Şi cînd au sosit autocamioanele, ei n-au mai aşteptat să vină şi descărcătorii. Au dat jos lăzile, apoi le-au desfăcut cu emoţie. A doua zi, mulţi au continuat să ajute la instalarea aparatelor de nu i-ar mai fi cunoscut nimeni că sunt matematicieni, ingineri, economişti, fizicieni ori montatori. Operatorii Dorel Diaconu, Ghiocei Cheptene, Ioan Jabrea sau Constantin Vlad lucrează acum cu aceleaşi aparate pe care le-au Instalat cu propriile lor miini. Argumentele s-au înfruntat Tn miez de noapte Cu citeva luni înainte, colectivul Centrului de calcul a fost mobilizat In acţiunea de realizare a unui pachet de programe care să permită prelucrarea automata a datelor referitoare la mişcarea materialelor şi produselor finite cu ajutorul calculatorului românesc ,,Felix-256". Acţiunea s-a finalizat ireproşabil şi s-au stabilit mai multe întreprinderi ieşene (Uzina metalurgică, Fabrica de antibiotice, Uzina de reparaţii auto, I.R.E., U.F.S. ş.a.d in care să se introducă acest sistem de evidenţă, numit , pe scurt „Gestoc". Datele culese din întreprinderi sunt prelucrate de serviciul analiză-programare condus de matematicianul Nicolae Negoescu, împreună cu colaboratoarele lui — inginera Ileana Sternberg şi economista Cornelia Alexa. Am pus acestui grup întrebarea : — In ultimele 5—6 săptămîni rămîneţi adeseori după orele de program fără să primiţi vreo retribuţie suplimentară. De ce ? — Dar este cit se poate de firesc — a răspuns în numele celorlalţi tinăra ingineră. Mai intîi, acum se verifică, cu ajutorul acestor neînduplecate aparataje electronice, exactitatea matematică a eforturilor depuse citeva luni in şir de către tot colectivul centrului şi aceasta nu e deloc puţin. Apoi, in ce priveşte funcţia mea in acest serviciu, eu port, ca să zic aşa, două dialoguri : primul — cu analista care îmi prezintă datele culese din întreprindere şi, al doilea — cu calculatorul care prelucrează aceste date. Ambele sunt, fireşte, deopotrivă de importante. Nu uitaţi insă câ la al doilea dialog se verifică şi munca noastră proprie. Fiecare din noi ţine mult să ştie dacă a muncit bine sau nu şi, cînd vine vorba de aceasta, timpul liber nu mai are nici o însemnătate. Prin urmare, dincolo de curiozitatea unui colectiv cu o solidă pregătire profesională stă pasiunea de care ne amintea directorul Ioan Adumitresei. Şi tot cu prilejul unui asemenea dialog cu calculatorul electronic, intr-o noapte a avut loc o înfruntare de... ambiţii. Culegerea datelor din întreprinderi era ca şi finalizată, iar la calculator se cam făcuse coadă. Se apropia miezul nopţii, ba mai şi ploua cu găleata, cînd au intrat pe uşa sediului, la citeva minute unul după altul, Dorel Gheorghiu, Gabriela Paşcanu şi Emil Dănălache — toţi economişti. Cine să intre mai întîi cu materialul la calculator ? Citeva minute s-au schimbat argumente care mai de care mai grele : importanţa întreprinderilor din care s-au cules datele, volumul mai mic sau mai mare al acestor date, termene de execuţie şi angajamente de reducere. În cele din urmă bărbaţii şi-au amintit totuşi că sunt bărbaţi, au dat colegei lor întristate. Coordonator al disciplinei Aminteam mai sus de acţiunea organizată pentru culegerea datelor din gestiunile întreprinderilor. La această acţiune au participat circa 30 de analişti şi programatori. Cîţiva din ei, foarte puţini de altfel, au fost priviţi pe alocuri cu suspiciune. Să fie oare momentul de a nominaliza aceste întreprinderi ? Deocamdată, nu. Să lăsăm totuşi faptele să vorbească. Intr-o unitate li s-au repartizat delegaţilor Centrului de calcul o cameră vecină cu o sală cu utilaje zgomotoase, deci cu condiţii improprii activităţii lor. In altă unitate, factorii ele răspundere s-au declarat sută la sută de acord cu introducerea sistemului „Gestoc" în evidenţa materialelor şi produselor finite, dar cînd s-a ajuns la furnizarea datelor concrete, ei au început să semene incertitudinea. Pînă la urmă atitudinea nepotrivită a fost corectată, dar analiştii şi programatorii au rămas cu impresia că in unitatea respectivă încă nu se înţelege cadrul modern al economiei româneşti. La Centrul de calcul un asemenea neajuns este considerat vremelnic. Şi tocmai de aceea mănunchiul de oameni care munceşte aici dirijează mai departe inteligenţa maşinilor şi continuă să lucreze cu cifrele efervescent şi optimist. nu nu numai la introducerea noului sistem „Gestoc" în întreprinderi, ci şi la crearea unor noi pachete de programe pentru analiza capacităţilor de producţie, lansarea şi urmărirea producţiei. în curînd la Iaşi O nouă premieră teatrală In scopul de a întîmpina cu noi realizări artistice Conferinţa Naţională a partidului şi cea de-a 25-a aniversare a Republicii, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” a pus în repetiţie piesa „Moldovenei date dracului“, semnată de scriitorul ieşean Ion Istrati, — o comedia lirică cu acţiunea plasată în gatul nostru contemporan , unde preponderenţa activă o constituie femeile. Din distribuţii» fac parte actriţele» Rella Ghiţescu, Adina Popa, Virginia Raiciu, Cornelia Gheorghiu, Valea Marinescu, Domniţa Mămilesei, Lidia Nicolau, Antoneta Glivdeanu, precum şi actorii Virgil Costin, Adrian Tuea, Gh. Marines şi Valeriu Bobu. Regia spectacolului va f semnată de artistul Saul Taisler, iar scenografia de Marga Ene. «îW.VAWfJWAW.'i’ăWAV.VAVW.S * Í A limbutul terapeutic sistenta sanitară cunoaşte astăzi o largă dezvoltare, atit prin asigurarea unor condiţii materiale corespunzătoare, cit şi prin distribuirea in reţea a unor cadre din ce in ce mai bine pregătite profesional. La urma urmei, dacă nu cumva in primul rind, toate ramurile asistenţei medico-sanitare au rolul de a recupera oamenii, pentru a-i reda utili societăţii. Această caracteristică de recuperare i se poate atribui îndeosebi balneologiei şi fizioterapiei La Iaşi există o clinică şi câteva servicii de acest fel prin policlinici• La Policlinica municipală, de pildă un întreg nivel, la demisol, este pus la dispoziţia suferinzilor cu afecţiuni reumatismale. Bătrâni şi tineri, femei şi bărbaţi sunt redaţi locurilor de muncă şi familiilor printr-o metodică şi foarte sîrguincioasă şi calificată muncă de către o echipă In halate albe- ceea ce impresionează în mod deosebit aici este atmosfera de bunăvoie, de solicitudine, creată in mod firesc, neartificial. Intr-adevăr, pe lingă parafină și infraroșii, alături de masaje, împachetări sau băi galvanice, la serviciul de fizioterapie al Policlinicii municipale se administrează in doze mari terapia... zîmbetului. Exact, aţi citit bine. Vroiam să spun că tot personalul de aici ştie zîmbi deschis şi cu înţelegere pacienţilor. Nu profesional şi fals, după indicaţie, ci din suflet şi din toată fiinţa Despre terapia zimbetului deschis, dătător de încredere şi optimism, elemente de care, are atia nevoie cel in suferinţă se poate scrie mult. Dar pentru că spaţiul nu ne permite, vom da doar citeva nume ale autorilor acestui gen de tratament. Iată-le: medicul Vlad Bejan, asistentele medicale Ana Postollache şi DoinaSuţu, sora medicală Elena Ciobanu. Aceştia şi încă mulţi alţii ştiu să aplice, pe lîngă cele mai moderne tratamente în materie de balneologie, şi acel miraculos medicament compus din amabilitate, înţelegere şi afecţiune faţă de bolnavi, într-un cuvint, terapia zîmbetului, acea punte sufletească dintre pacient şi cadru medical, care parcă alină suferinţele fizice şi grăbeşte, în orice caz, vindecarea celor bolnavi. loan SACHELARIE Al, S E V ERIN vVVVWAA'AWgVA’AVeWAVAVAWgv