Flacăra Iaşului, august 1972 (Anul 28, nr. 8045-8070)

1972-08-01 / nr. 8045

é c Proletari din toate furile, uniţi văl Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXVIII, nr. 8045 Marţi, 1 angust 1972 4 pagini, 90 bani lan mntîmpinarea zilei da 23 August şi a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii Irna »Iri «tilale de muncîl­li iliili Miri iillililit­i­iiliiii socialiste Fiecare gram de metal trebuie valorificat cu maximă eficienţă Interviu colectiv la Uzina metalurgica din Iaşi O discuţie recentă în­ unele cedre de la Uzina metalurgică a relevat ci­tr pen­tru acest colectiv documentele Conferinţei Naţionale constituie un program de lucru, un izvor de căi şi mijloace pentru ridica­rea potenţialului economic al Întreprin­derii, sporirea eficienţei muncii, diversifi­carea şi optimizarea producţiei la cotele Înaltelor exigenţe contemporane. RED.­­ Aşa cum a arătat tovarăşul Ni­­colae Ceauşescu, sporirea producţiei şi a productivităţii muncii trebuie să se facă mai ales pe seama valorificării superioare a posibilităţilor existente. La loc impor­tant îl ocupă folosirea mai raţională a materiilor prime şi materialelor, gradul ridicat de tehnicitate a producţiei. In a­­ceastă ordine de idei, care sunt posibili­tăţile actuale şi perspectivele la Uzina metalurgică ? Ing. EUGEN AVRAM, şeful secţiei I, secretarul comitetului de partid . La realizarea acestui deziderat de sea­mă al economiei noastre concură toţi factorii creşterii producţiei (folosirea raţională a spaţiilor şi capacităţilor de producţie, ver­ifi­carea şi policalificarea su­perioară a muncitorilor, mecanizarea şi automatizarea etc.). Practic, o dezvoltare armonioasă, o creştere reală a producţiei nu se poate obţine numai pe seama unui singur factor. De aceea, micşorarea con­sumurilor de materii prime şi materiale trebuie văzută In strinsă legătură cu celelalte obiective; fiecare măsură luată trebuie să aibă în vedere ansamblul aces­tor factori. RED:­­ Concret, am vrea să ne relevaţi citeva din măsurile, încununate deja cu rezultate, privind economisirea de metal. VASILE ZAMFIR, maistru : Putem spu­ne că anul acesta am realizat reduceri substanţiale la consumurile specifice de zinc şi aliaj zinc-aluminiu. Pentru aceas­ta, am iniţiat verificări, periodice la băile de zinc, depistînd zonele critice care pro­vocau pierderi. De asemenea, depozitarea zincului s-a făcut în spaţii închise pentru evitarea oxidării. In prezent, lucrăm la punerea la punct a instalaţiilor care vor lucra la două fire, ceea ce va duce la eliminarea pierderilor de zinc sub formă de praf, , acesta regăsindu-se In baia de zinc. In acest fel, pe ansamblu, vom rea­liza economii de 4,5 kg zinc la tona de ţeavă. GHEORGHE GHEORGHIU, strungar: In cadrul atelierului mecanic In care lu­crez, economisirea de material s-a reali­zat, In principal, prin trasarea mai judi­cioasă a tablei, prin ridicarea calităţii sculelor aşchietoare (fabricate din oţeluri superioare şi cu parametri tehnologici ri­dicaţi) ceea ce a dus la mărirea eficacităţii lor şi la scăderea consumului de material cu 10 la sută, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. CONSTANTIN CIUREANU, la minorist şef: Un mijloc important pentru reduce­rea consumului de material îl constituie, cred, folosirea unor mijloace potrivite cu condiţiile proprii ale unei întreprinderi. Concret, la noi, liniile de fabricaţie nu au reductor­ alungitor pentru fiecare cali­brare, fişierea benzii efectuîndu-se în ca­drul uzinei pe instalaţii speciale. Pentru a se ajunge la o fişiere optimă, am soli­citat furnizorului să mărească lăţimea benzii de la 370 mm la 1.000 mm, reuşind, în acest fel, să reducem cu mult margi­nile la benzi şi să realizăm o economie de peste 5 kg metal la tona de ţeavă. Ing. EUGEN AVRAM: Aşa cum spu­neam la Început, practic, toţi factorii spo­ririi producţiei şi ai eficacităţii ei sunt in­ Interviu consemnat de Dumitru CONSTANTIN (continuare in pag. a 3-a) Colaborare fructuoasă Anunţam la momentul potrivit despre construcţia pe şantierul de extindere a V.F.S. Iaşi a unei im­presionante hale de producţie prin metoda glisării, soluţie tehnică a­­plicată pentru prima oară in ţară la execuţia unei lucrări de acest gen. In timp ce s-a trecut la înălţarea celui de al doilea tronson al viitoa­rei hale, trebuia să înceapă, insă, fi turnarea planşeelor de la tronsonul prim. Dar, din motive de economi­citate, soluţiile de susţinere a cofra­­jelor preconizate iniţial au căzut una după alta. Conducerea Şantieru­lui 2 — chimie, care o fi asumate răspunderea experimentării noii metode de construcţie a halelor in­dustriale, se afla la un moment dat un impas. — Ne-am amintit atunci, nu spu­nea Alexandru Rühr, inginerul şef al şantierului, că Trustul de con­strucţii Iaşi execută lucrări similare la blocurile de locuinţe. Am mers personal la ing. Corneliu Navrot, di­rectorul I.U.T.-ului (unitate a trus­tului amintit), care nu numai că ne-a împărtăşit cu deosebită amabilitate din experienţa proprie, stabilind îm­preună soluţia care ne interesa, dar ne-a oferit şi un foarte preţios spri­jin material. In aceeaşi zi, cu ajuto­rul mecanismelor, ce ne-au fost puse la dispoziţie, am trecut efectiv la ac­ţiune, evitindu-se orice întirziere, o dată cu cheltuielile materiale supli­mentare pe care ar fi trebuit să le facem. Pe lingă dorinţa de a răspunde cu aceeaşi promptitudine şi eficienţă unei eventuale solicitări din partea Trustului de construcţii Iaşi, din spusele inginerului şef a mai rezul­tat că acest fapt nu reprezintă un caz singular , nu de mult, intr-o pe­rioadă dificilă. Şantierul d­e chimie a primit din partea aceluiaşi trust un număr apreciabil de elemente prefabricate din beton armat, pre­cum şi un excavator de mare capa­citate, ceea ce a permis accelerarea ritmului de execuţie la obiectivele co­nstruite. Fără îndoială, acest exemplu de colaborare fructuoasă intre între­prinderi nu­ este unic in peisajul e­­ctatomic ieşean. Totuşi, e de dorit, dată fiind eficienţa deosebită, ca ast­­­fel de relaţii tovărăşeşti intre co­lectivele de muncă să cunoască o tot mai mare extindere. Gh MIMAI A­­HF Rezultate concrete ale creaţiei tehnice: Sute de mii de lei economisiţi întreprinderea de produse ceramice pentru construcţii pe timpul In vederea îmbu­nătăţirii activităţii la liniile tehnolo­gice şi a proceselor de fabricaţie, ingi­nerii şi cadrele tehnice de la în­treprinderea de produse ceramice pentru construcţii Iaşi desfăşoară o intensă muncă de raţionalizare. In acest sens, a­­mintim raţionaliza­rea „Sistem de îm­bunătăţire a func­ţionării uscătoriilor verii", realizată de ingi­nerii Rodica Mleş­­niţă şi Zaharia Do­­niga, care aduce e­­conomii de aproxi­mativ 300.000 de lei anual, precum şi raţionalizarea „Sistem de­ recircu­­lare a apei la pom­pele de vid“, reali­zată de ing. Zaha­ria Donigă, a cărei eficienţă se măsoa­ră în economii de aproximativ 10.000 de lei anual. Complexul industrial de morărit şi panificaţie In cadrul acţiu­nilor de sporire a eficienţei economi­ce, o preocupare constantă a ingi­nerilor şi cadrelor tehnice de la Com­plexul industrial de morărit şi panifi­caţie Iaşi o consti­tuie activitatea de inovaţii şi raţiona­lizări. Dintre rezul­tatele mai deosebi­te în acest sens a­­mintim inovaţia in­titulată „Modifica­rea fluxului tehno­logic al instalaţiei de măcinat deşeuri la secţia paste“, re­alizată de Constan­tin Văleanu (tehni­cian) şi Constantin Scarlatache (lăcă­tuş mecanic). Ino­vaţia aduce econo­mii antecalculate de aproximativ 70.000 de lei anual. Inovaţia intitulată „înlocuirea curele­lor cu cleme din import cu curele trapezoidale din ţa­­­ră, prin executarea de dispozitive de reglare“, realizată de ing. Sanda Ba­lint, lăcătuşii Du­mitru Brăescu şi Nicolae Baciu, a­­duce economii anu­ale în valoare de 36.000 de lei. O importantă ra­ţionalizare este şi „Temporizatorul e­­lectronic necesar instalaţiilor electri­ce“, concepută şi realizată de electri­cianul Gheorghe Roznovăţ, prin care se obţine un dublu avantaj : se evită rebutarea unor can­tităţi importante de produse la liniile de paste făinoase lungi și se economi­sesc fonduri valuta­re care ar fi fost necesare pentru a­­ducerea din import a pieselor necesare. Doru TOMPEA r­ ­n pagina a 4-a ■ Scrisoarea reprezen­tantului permanent al Româtniei la O.N.U. adre­sată lui Kurt Waldheim Situaţia din da nord Irlanda INIHNIREA PRIETENEASCA A CONDUCATORILOR UNOR PARTIDE COMUNISTE SI MUNCITORESTI «• ti iulie 1973, In Crimee* a avut loc o Intllnira a conducătorilor partidelor co­muniste sl muncitoreşti din țările «oda­nlt* aflaţi Intr-o scurtă vacanţă In Uniu­nea Sovietică. La Intllnir* am participat­­ T. Jivkov, prim-secretar al C.G. al P.G. Bulgar, președintele Consiliului de Stat al R. P. Bulgaria, G. Husak, secretar general al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, E. Hone­­cker, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., J. Tedenbal, prim-secretar al C.G. al I.P.R.M., președintele Consiliului de Mi­niștri al R. P. Mongole, E. Gierek, prim­­secretar al C.G. al P.M.U.P., N. Ceaușescu, secretar general al P.C.R., președintele Consiliului de Stat al Republicii Socia­liste România, J. Kadar, prim-secretar al 3.0. al P.M.S.U., B­. I. Brejnev, secretar general al G.3. al P.C.U.S., N. V. Podgor­­iii, membru al Biroului Politic al C.G. al P.C.U.S., preşedintele Prezidiului So­vietului Suprem al U.R.S.S. In timpul Intilnirii a avut loc un fruc­tuos schimb de opinii privind desfăşurarea construcţiei socialiste şi comuniste şi dez­voltarea continuă a colaborării multila­terale a statelor socialiste. Au fost discu­tate, de asemenea, probleme internaţiona­le actuale. Intilnirea conducătorilor partidelor co­muniste şi muncitoreşti s-a caracterizat printr-o deplină înţelegere reciprocă şi unitate de vederi în toate problemele dis­cutate şi s-a desfăşurat Intr-o atmosferă cordială, prietenească. La Intîlnire au participat­­ K. F. Katu­­sev, secretar al C.C. al P.C.U.S., A. A. Gromîko, K. V. Rusakov, membri ai C.C. al P.C.U.S., A. I. Blatov, activist cu func­ţie de răspundere din C.C. al P.C.U.S., R. Frelek, membru al Secretariatului C.C. al P.M.U.P., M. Balev, membru al C.C. al P.C. Bulgar, C. Mitea, membru al C.C. al P.C.R., W. Ebernein, membru al Comisiei Centrale de revizie a P.S.U.G. C.C. al P.C.U.S. a oferit o masă in o­­noarea participanților la intilniri. Potrivit hotărîrii Conferinţei Naționale a P.C.R. ______________________________________________________________________________________________________ Consiliul de Ministri a adoptat măsuri privind: Majorarea salariilor tarifare minime de la 800 lei la 1000 lei lunar Ca urmare a celor hotărîte de Con­ferinţa Naţională a Partidului Comunist Român cu privire la majorarea salarii­lor, Consiliul de Miniştri a adoptat o hotărlre în care se prevăd următoarele : 1.­­ Cu începere de la 1 septembrie 1972, salariul tarifar minim se stabileşte la 1 000 lei lunar, cu o creştere de 25 la sută faţă de salariul tarifar minim de 800 lei stabilit In luna mai 1978. Salariile tarifare lunare între 801 şi 1 000 lei se vor majora In medie cu circa 13,2 la sută, în mod diferenţiat, pe grupe de salarii tarifare, prevăzîndu-se creş­teri mai ridicate pentru personalul cu salariile tarifare cele mai mici. De aceste majorări de salarii va be­neficia un n­umăr de circa 1.160 008 sa­lariați. "­2.1. Pentru a se putea asigura dife­rențierea în continuare a salariilor tari­fare în raport de gradul de calificare a personalului, chiar și în perioada de trecere de la actuala majorare a salari­ilor mici la majorarea prevăzută pen­tru anul 1973 pentru toate celelalte sa­larii, se vor aduce unele corecturi la salariile între 1 000 — 1 188 lei, urmînd ca majorarea propriu-zisă a salariilor acestei categorii de personal precum și pentru restul salariaților să se facă, pentru prima etapă din cincinal, In a­­nul 1973. 3. — In scopul aplicării prevederilor a­­cestei hotărîri, se va aloca, pentru pe­rioada 1 septembrie — 31 decembrie 1972, un fond de salarii suplimentar de 1 130 milioane lei, ceea ce reprezintă, la nivelul unui an întreg, un fond supli­mentar de 3 390 milioane Iei. 4.­­ Salariații care, ca urmare a majo­rării sau corectării salariilor tarifare vor avea salarii tarifare ce vor depăși plafonul de salariu în raport cu care se acordă transportul gratuit, vor bene­ficia în continuare de acest drept, în condiţiile stabilite anterior aplicării a­­cestei hotărîri. De asemenea, se majorează plafonul de la 1 800 lei la 2 200 lei venit lunar net al ambilor părinţi, pentru acordarea burselor în Invăţămîntul de cultură ge­nerală şi de artă, precum şi din insti­tutele pedagogice de învăţători şi e­­ducatoare, şi de la 2100 lei la 2 500 lei pentru acordarea burselor în Invăţă­­mîntul superior. Majorarea salariului tarifar minim pe economie şi creşterea cu precădere a salariilor mici exprimă preocuparea con­tinuă a partidului şi statului pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai mate­riale şi culturale ale populaţiei. Aceste măsuri vor contribui la mobi­lizarea maselor de oameni ai muncii la realizarea şi depăşirea sarcinilor care decurg din documentele aprobate de Conferinţa Naţională a Partidului Co­munist Român din 19—21 iulie 1972 cu privire la îndeplinirea înainte de ter­men a prevederilor actualului cincinal, la creșterea ritmului de dezvoltare e­­conomico-socială a Republicii Socialista România. La cotele superioare ale producţiei zootehnice se urcă cu carul plin de furaje Printre importantele sarcini pe care le au de rezolvat lucrătorii de pe ogoare, rezultate din documentele Conferinţei Naţionale a partidului, se numără şi creş­terea necontenită a producţiei zootehnice. Obţinerea unor rezultate superioare în acest sector impune dezvoltarea cores­punzătoare a bazei furajere, strîngerea şi depozitarea cu grijă a fiecărei rezerve de nutreţ. In acest an, datorită abunden­ţei de precipitaţii, există o mare bogăţie de­­furaje care trebuie adunate In întregi­me. Aceasta este de altfel și tema rai­dului nostru care ne-a prilejuit consta­tarea îmbucurătoare că în cele mai mul­te locuri măsurile organizatorice luate au fost urmate de rezultate bune. La Ruginoasa, de pildă, parcul de fu­raje a fost amenajat în acest an, în ime­diata apropiere a fermei de vaci. Pe teh­niciană Aglaia Lupu, preşedinta coopera­tivei agricole, am întîlnit-o chiar aici. „Ştim că aţi fost delegată la marele fo­rum al comuniştilor. Cu ce gînduri v-aţi reîntors ?“, am întrebat-o noi. „Din bogă­ţia ideilor pe care le-a cuprins Raportul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ne-a spus interlocutoarea, m-au impresio­nat acele cuvinte care au subliniat răs-­­ punderea fiecăruia de a contribui la edi-ficarea fericirii întregului nostru popor. Am înţeles şi mai clar sarcinile ce-mi re­vin. Noi, cooperatorii din Ruginoasa. Despre unele neajunsuri existente în asigurarea hranei animalelor ne-am propus ca pe viitor ponderea ve­niturilor să se realizeze din creşterea ani­malelor. Iată de ce depunem eforturi pentru a depozita toate rezervele de nu­treţuri existente pe raza comunei. Inten­ţionăm ca, de acum înainte, să asigurăm in fiecare an un excedent de furaje“. Cuvintele acestea au acoperire in fap­te. Cooperatorii din Ruginoasa au obţinut la prima coasă, de pe fiecare hectar de lucernă, o producţie mai mare decit cea planificată. In parcul de furaje au fost asigurate până în prezent 450 de tone de fînuri naturale, 300 de tone de siloz de lucernă, precum şi 150 de tone de fînuri cultivate. La toate acestea vor mai fi adăugate recolta de porumb ce se va în­­siloza la toamnă de pe 100 de hectare, frunzele şi coletele de sfeclă şi alte re­zerve locale de nutreţuri. Situaţii asemănătoare au fost întîlnite şi la fermele de creştere a vacilor ale I.A.S.-urilor Strunga şi Tg. Frumos, la cooperativele agricole din Hărmăneşti, Stroeşti, Hălăuceşti şi altele. Dar, cu toate că în ultima săptămină, timpul a fost prielnic stringerii furajelor în multe cooperative agricole această ac­ţiune s-a desfăşurat anevoios, invocin­­du-se o serie de cauze „obiective“. Coo­perativa agricolă din Brătuleşti, de exem­plu, deţine un efectiv mare de animale, dintre care 415 taurine. Fînurile cultiva­te ocupă aici suprafeţe relativ mici. In aceste condiţii, ar fi trebuit să existe o grijă sporită pentru strîngerea recoltelor. După spusele tov. Gh. Chirilă preşedin­tele cooperativei agricole, ar fi trebuit Ion S. MILETIN (continuare In pag. a 3-a) Prilej de entuziasm şi dăruire Acum, cind marele eveniment al Conferinţei Naţionale a par­tidului şi-a spus cuvintul, in mod ferm şi deschis, prin în­suşi cuvintul ţârii, esenţa de ordin social şi moral a magni­ficului program cuprins în Ra­portul tovarăşului Nicolae Ceauşescu capătă sensuri noi, multiple şi profund umane. Fiindcă fiecare frază poartă in ea vibraţia unui adine şi pu­ternic sentiment patriotic, fiindcă­ fiecare element de analiză con­cretizează cu precizie ştiinţifică un aspect al vieţii noastre con­temporane, în plină desfăşurare de energii creatoare, pentru desăvirşirea construcţiei socialis­te. Perspectiva anilor ce ur­mează este de-a dreptul gran­dioasă prin interesul acordat în egală măsură atît probleme­lor privind dezvoltarea produc­ţiei, ca factor-cheie al progre­sului social şi al bunăstării în­tregului popor, cit şi probleme­lor legate de transformările pe plan moral, avind ca scop rea­lizarea omului nou, comunist. In acest sens, dintre docu­mentele adoptate de Conferin­ţă mă opresc la cele privind­­normele vieţii şi muncii comu­niştilor, ale eticii şi echităţii so­cialiste". Combătind cu hotărîre unele trăsături negative ce mai există în momentul de faţă în struc­tura morală a unor cetăţeni, documentul este un apel plin de luciditate şi vigoare, adre­sat în primul rînd comuniştilor de a fi adevărate exemple de comportare socială prin muncă, cinste, spirit revoluţionar, par­ticiparea activă la treburile obşteşti, avînd datoria supre­mă de a apăra, cu orice sa­crificii, integritatea patriei, de a milita pentru promovarea în întreaga viaţă socială a prin­cipiilor echităţii, pentru comba­terea individualismului mic-bur­­ghez, pentru apărarea avutului obştesc, pentru corectitudine ir, promovarea cadrelor, pentru în­tărirea familiei, căreia i se a­­tribuie rolul superior ce ii re­vine in întărirea naţiunii so­cialiste. lată numai citiva din elemen­tele acestui document unic şi magistral prin viziune şi cla­ritate, menit a fi îndrumător de fiecare clipă al tuturor oameni­lor muncii din patrie. Totodată se pune un accent deosebit pe datoria comunişti­lor cu munci de răspundere de a crea un climat favorabil exprimării şi confruntării libere a părerilor, participării largi a maselor la dezbaterea şi solu­ţionarea problemelor, la elabo­rarea şi înfăptuirea politicii ge­nerale a partidului. In acest context şi rolul scri­itorului capătă dimensiuni noi, acesta trebuind a se apropia şi mai mult de oamenii în mijlo­cul cărora trăieşte, spre a le cunoaşte mai bine resorturile interioare, astfel încît aceştia să se regăsească în operele lite­rare cu toate trăsăturile pozi­tive şi negative, avînd posibi­litatea de a se judeca ei înşişi, cu luc­ilitatea cuvenită. Prilej de entuziasm şi dărui­re, trindrie de a te­sti fer­ior activ în opera de edificare a omului nou, strîns legat de i­­dealurile nobile ale întregii na­ţiuni socialiste, iată sentimen­tele care animă în aceste mo­mente unice pe toţi condeierii României. A ie şti tot mai strîns legat de marile realizări ale poporu­lui, pe plan material şi moral, de acum şi din viitor, a lupta cu entuziasm pentru înfăptui­rea în continuare a măreţului program al partidului, iată che­marea pe care scriitorul adevă­rat o ascultă în permanenţă cu toate antenele inimii sale, sim­­ţindu-se în fiecare moment „su­flet din sufletul neamului său". Numai gîndind şi simţind ast­fel, vom putea realiza operele cu înalt mesaj umanist şi pa­triotic, pe care făuritorii de bunuri materiale le aşteaptă de la condeierii ţării. Numai îndeplinind acest de­ziderat suprem din programul partidului, ne vom putea con­sidera participanţi activi la mă­reaţa operă de făurire a Ro­mâniei mode­ ne, aşa cum au visat o­diniciclă cum­a cei ma buni fii ai poporului nostru. Haralambie ŢUGUI O caldă preţuire omului şi muncii lui pasionate Metalurgiştii ieşeni şi-au sărbătorit duminică, aşa cum se cuvine, succese­le obţinute pînă în prezent. La aceas­tă manifestare, dedicată zilei de 23 August şi celei de a XXV-a aniversări a Republicii, au luat parte fruntaşii în producţie, evidenţiaţii ,în întrecerea so­cialistă, inovatorii, toţi cei­ ce şi-au a­­dus contribuţia la acţiunile de autouti­­lare şi în general la depăşirea angaja­mentelor luate în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului. De fapt, această acţiune este tradi­ţională, ea aflîndu-se la a IlI-a ediţie. Locul de agrement din staţiunea bal­neară Strunga a fost gazda acestei ma­nifestări la care au ţinut să fie pre­zenţi şi muncitorii de la Uzina de ţevi din Roman. Au participat la sărbătoarea meta­­lurgiştilor tovarăşul Ioan Manciuc, prim-secretar al Comitetului munici­pal de partid primarul municipiului Iaşi, alţi reprezentanţi ai organelor de partid şi de stat din judeţul Iaşi şi din Roman A avut loc un rodnic schimb de o­­pinii intir­­mataliti şiştii celor două u­­nitaţi industria­le Partea a doua a în­tilnirii fruntaşilor a constituit-o serba­rea cîmpenească pentru care artiştii a­­matori au pregătit un program speci­al. Fanfarei Uzinei de ţevi din Roman i-a revenit cinstea deschiderii serbării cîmpeneşti. Concertul prezentat de a­­ceastă formaţie s-a bucurat de succes. A fost apoi rîndul ieşenilor. Taraful „Periniţa“, dirijat de Teodor Lupu, şi soliştii Lica Olaru, Const. Ghiţă,­­Maria şi Adrian Mititelu au interpretat me­lodii de muzică populară din cele mai îndrăgite. In continuare, formaţia de muzică uşoară, condusă de Jan Budes­­cu, a acompaniat pe soliştii Aura Ha­­riton, Dinu Constantinescu, Valentin Cuţitaru, care au dedicat melodiile lor fruntaşilor în muncă. In „replică“ au răspuns artiştii amatori din Roman, membri ai Ansamblului folcloric „Bu­suioc moldovenesc“ premiat la cel de al X-lea concurs „Omagiu partidului“. în continuare, cele cîteva mii de muncitori au participat la o frumoasă petrecere populară. A fost o acţiune reuşită, o manifestare ele preţuire a o­­mului, a muncii lui pasionate. ion RAZES0­ 3 I •///////n t/////////////// r.tt///////////// mziiiniiiiiiiiiuint/iniiiiniiiiiiuiUItlIlllIIllIlltUHlU*

Next