Flacăra Iaşului, septembrie 1972 (Anul 28, nr. 8071-8096)

1972-09-01 / nr. 8071

4 -V ­­f . *­l­­. Proletari din toate țările, uniti-va! Incurii laşului Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXVIII, nr. 8071 Vineri, 1 septembrie 1972 4 pagini, 30 bani Activitate practică pentru înfăptuirea programului Conferinţei Naţionale a partidului »ci­ sic costă, cu ce consumuri realizăm producţia?“ Preocupări sporadice, rezultate neconcludente în economisirea metalului ■ O bună parte a risipei porneşte de la aprovizionarea defectuoasă ffi La un singur reper, turnătoria poate economisi 15 tone de fontă . Cum poate fi stopat formalismul de la serviciul tehnic ? UtUiMrM ludtoioeM a wi »talului aeta pentru u­nităţile cu profil metalur­gic sarsa de bază pentru reducerea preţului de cost al producţiei şi creş­­terea eficienţei întregii ac­tivităţi economice. .Este necesar sft ne preocupăm mai intens de economisi­rea metalului, de elimina­rea pierderilor la laminare ţi prelucrare” —sm­bli­­nia tovarăşul NICORAE CEAUŞESCU In Raportul prezentat la Conferinţa Naţională a partidului. Indicaţiile secretarului ge­neral al partidului, hotâ­­rîrile Conferinţei au de­clanşat în întreprinderi ample acţiuni de stăvilire a risipei de metal. Cum stau lucrurile la Uzina de fabricaţii, repa­raţii şi montaje în agri­cultură Iaşi, un important consumator de metal din judeţul nostru.­­ Consumul de metal la milionul de lei producţie, planificat pentru 1872, este mai mic cu circa 4,5 to­ne decât în 1971 1* con­strucţiile utilaje şi cu a­­proape 1­ tone la pleee de schimb, ceea ce exprimă. Înainte de toate, orienta­rea către fabricaţia unor sortimente cu un grad mai înalt de prelucrare a ma­teriei prime. Nu se poate afirma că a fost scăpată din vedere reducerea efec­tivă a consumurilor la fiecare produs, lucrare şi piaţă de schimb în parte. Aşa, de exemplu, greuta­tea instalaţiei de mecani­zare a lucrărilor în maga­ziile de cereale a scăzut cu 1,5 tone, prin reduce­rea gabaritului unor repe­re supradimensionate. Sunt de remarcat extinderea debitura mechice, unele încercări de trobre combi­nată a tablei şi profilelor, precum şi de valorificarea deşeurilor, măsurile, în cura de aplicare, pentru o corespunzătoare depozi­tare a materialelor. Dar, realizările de până acum sunt puţin conclu­dente, departe de exigen­ţele actuale. Faptele de­monstrează că risipa de metal se manifestă aici a­­proape n­estingherită. Una din cauze este modul ne­­satisfăcâtor în care se fa­ce aprovizionarea. In con­secinţă, se acordă derogări peste derogări de la do­cumentaţia tehnică, iar de utilizarea tablei şi profi­lelor la dimensiuni optime nici nu poate fi vorba. Timid se acţionează­ în întreprindere pentru per­fecţionarea şi înnoirea teh­nologiilor de fabricaţie, care ar putea conduce a­­tît la diminuarea consu­murilor specifice de mate­riale cît­­ şi la creşterea productivităţii muncii. La croirea şi debitarea tablei şi profilelor se face încă multă risipă. Pe lingă fap­tul că planurile de croire ar putea fi mai judicios întocmite, se constată că acestea nu se prea respec­tă de lucrătorii secţiei. Se simte nevoia unei organi­zări a activităţii de croire şi debitare, dar atelierul de debitare centralizată este prevăzut a funcţiona abia în 1973. O măsură luată este cea de « nu »« mai arunca deşeurile me­talice ce pot fi folosite, dar şi­ aceasta trebuie com­pletată cu găsirea unor soluţii de utilizare a lor. Pierderi de metal se în­registrează la turnătorie. Pe de o parte rebuturile se menţin la un nivel destul de ridicat (4,5 la sută, după aprecierea şefu­lui de secţie), iar pe de alta adaosurile de prelu­crare sunt încă mari. Du­pă cite ne-am dat seama, nici conducerea secţiei şi nici C.T.C.-ul nu înregis­trează decit parţial aceste rebuturi. O face doar în situaţiile mai deosebite. .Cauzele rebuturilor sunt multe, ne spune maistrul D-tru Roghin, şeful secţi­ei turnătorie. Ele se referă la calificarea oamenilor, răspunderea lor, modul în care se întocmesc reţete­le. Cele mai mari canti­tăţi le înregistrăm la in­troducerea unei piese noi. Aceasta, şi fiindcă, după ce că nu dispunem de un laborator de analiză a ma­terialelor folosite, nu pri­mim o dată cu acestea nici certificatele de calitate, în care sunt cuprinse o sea­mă de caracteristici". O soluţie, pentru diminuarea adaosurilor de prelucrare şi evitarea risipei de me­tal la turnătorie, ar fi tur­narea în cochile. Deocam­dată părerile privind po­sibilitatea, şi oportunitatea introducerii acestei tehno­logii sunt foarte diverse. Cert este faptul că nu s-a făcut o analiză, un studiu privind eficienţa ei în condiţiile specifice ale u­­zinei. .Un rol foarte mare în reducerea consumului de metal l-ar putea juca reproiectarea — îşi expri­ma părerea ing. Vasile Hameiuc, şeful serviciului C.T.C. Numeroase piese şi repere pentru utilajele fa­bricate sunt supradimensio­nate, iar altele sunt chiar inutile. Serviciul nostru tehnic are competenţă în acest sens şi ar trebui să intervină mai activ". Gh. MIHALACHE (continuare ta pag, a 2-a) OPIUM Talentul creator in munca productivă Raportul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Conferinţa Naţională a partidului reprezintă un compendiu de a­­naliză bogat în idei, o prospecţiune şti­inţifică a socialului, în ansamblul său. Deplina cunoaştere a resurselor şi realiză­rilor, a potenţialului material şi uman conduce la aprecierea profund realista a dinamicii economiei româneşti, în ansam­blul lumii contemporane, în perspectiva a­­jungerii, într-o perioadă relativ scurtă, la nivelul ţărilor celor mai dezvoltate, avind în vedere nu creşterea in sine, ci dezvol­tarea unui tip superior de societate în care „cea mai mare bogăţie o reprezin­tă omul". Omul societăţii noastre socialis­te, multilateral dezvoltate, este definit nu în contemplare, ci în activitate. Revoluţia tehnico-ştiinţifică mondială creează un ca­dru în care dialectica autodepăşirii pre­supune o eficienţă sporită a conducerii, a fiecărei acţiuni creatoare, în proiect şi în fapt. Competiţia de inteligenţă, buna organizare şi eficienţa muncii presupun o participare tot mai activă a ştiinţelor şi artelor în elaborarea valorilor materiale. Mai multă ştiinţă aplicată, mai multă mă­iestrie, artă în proiectarea şi executarea produsului serial, competitiv pe piaţa mondială, înseamnă şi dezvoltarea şi a­­plicarea unor ramuri noi ale cunoaşterii cum sunt ergonomia, estetica industrială, ca părţi ale ştiinţei conducerii. Problema nu se pune de a produce brut, ci de a îngloba o muncă superioară, complexă, ip .produse de mare fineţe, chiar, frumoase­, de maximă eficienţă. A produce şi a ex­porta în condiţii optime produse finite, cu o forma, dimensionare, ambalare a­­decvate nevoilor diversificate, nu este nu­mai o ştiinţă, ci o artă la care în lumea întreagă participă activ şi artiştii plastici profesionişti. In Raport se spune cu clari­tate că „O deosebită atenţie trebuie acor­dată valorificării superioare a materiilor prime şi materialelor, orientind ferm struc­tura industriei - atit in cincinalul actual cit si în cincinalele viitoare - spre pro­dusele care incorporează o cantitate cit mai mare de muncă complexă". Este vor­ba deci, pe lîngâ înlăturarea fenomenului negativ de risipă a materialelor, de ac­centuarea fenomenului pozitiv în care o muncă potenţată, densă în inteligenţă şti­inţifică şi deprindere tehnică, conduce la produse de mare fineţe şi valoare. Pen­tru realizarea acestui scop, conducătorii de întreprinderi cit şi artiştii plastici tre­buie cooptaţi să conjuge eforturile de in­teligenţă şi fantezie, simţul proporţiei, al adecvării, bunului gust, în domeniul este­ticii industriale, a produsului finit. Se cer elaborate şi oficializate forme de cola­borare la proiectarea produselor noi. Atît în învăţămîntul artistic superior, cit şi în secţia de învăţămînt superior din în­treprinderi, pot funcţiona cu succes gru­pe de estetică industrială. Trebuie să ad­mitem, să sprijinim organizarea şi promo­varea unor cercuri de studii, clase de ca­lificare la locul de muncă, în care pictorii şi ceramiştii să se apropie de producţie, de cerinţele ei, în care muncitorii cei mai competenţi şi talentaţi să fie puşi în si­tuaţia de a elabora structura şi forma op­timă a produsului în construcţii, industria uşoară, alimentară, ambalaje, comerţ, fo­losind priceperea, talentul, fantezia crea- Radu NEGRU (continuare tv pag. a 2-a) în pagina a 2-a. Viaţa de partid­­ se întreprinde pentru populariza­rea şi însuşirea documentelor Conferinţei Naţionale a partidului? La I.A.S. Strunga recoltarea cartofilor e în toi. In clişeu , au aspect de la sortare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu va face o vizită oficială in Belgia la invitaţia regelui Baudouin I şi a reginei Fabiola, preşeffintele Gon­­delahii de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Geauţescu, impreună cu tovarăşa Elena Geauţescu, va face o vizită oficială in Bel­gia. Intra 24 și 20 octombrie 1972. în cinstea celei de-a XXV-a aniversări a proclamării Republicii ntrecere entuziaşti pentru îndeplinirea [NIIIALOLII HUITE DE TERMED I întreprinderea „Victoria“ [| niVelul parametrilor proiectaţi conducerea întreprinderii, şi în luna septembrie sunt con­diţiile create pentru realiza­rea unui volum de produc­ţie la nivelul parametrilor proiectaţi. Prin atingerea parametrilor proiectaţi cu 3 luni înainte de termen, întreprinderea ,Victoria" va obţine o pro­ducţie suplimentară care se va concretiza în peste 235.000 m.p. ţesături de mătase. Una dintre fruntaşele Fabricii „Ţesătura“ este şi controloarea de calitate Lucia Gosteschi. Prin pregătirea ei profesională, reuşeşte să-şi depăşească sarcinile de plan, în fiecare lună, cu 6-7 la sută. Foto : P. VASIRIU — corespondent Organizîndu-şi mai bine în­treaga activitate pe care o desfăşoară, colectivul de muncă al întreprinderii .Vic­toria" în lunile iulie şi au­gust a înregistrat un succes de prestigiu. Este vorba de realizarea parametrilor proiec­taţi pe ansamblul întreprin­derii, parametri care erau planificaţi a fi atinşi înce­­pînd cu trimestrul IV a.c. După cum ne Informează 0 TOAMNA BOGATA IN SUCCES! Secvenţe de campanie la C. A. P. Heleşteni­ oamna a sosit şi la He­leşteni. Pe nesimţite, strecu­­rîndu-se abil, cum ştie nu­mai ea, mai întîi în lanurile de cartofi şi sfeclă de zahăr, apoi şi in cele de porumb. Toamna se numără bobocii. Şi asta, în limbajul oameni­lor de pe ogoare înseamnă cel mai solemn moment în cadrul căruia are loc proce­sul de materializare a efor­turilor depuse vreme de un an. O sărbătoare deci. Dar şi un dificil examen. Căci gama lucrărilor este vastă şi cuprinderea lor cere pe lin­gă hărnicie şi multă îndemî­­nare. Cum împletesc oare a­­ceste două elemente esen­ţiale cooperatorii din Heleş­teni ? Petru Ilaşcu, preşedintele cooperativei agricole, pare decis să ne răspundă ime­diat. După aceea, se răzgîn­deşte însă. Ne pofteşte pe teren, ca să vedem concret, la faţa locului, ce se întîm­­plă acol­o. „Concluziile — ne spune el — le veţi trage du­pă aceea. Şi despre hărnicie şi despre îndemînare .. Mergem mai întîi pe urme­le tractoarelor. Ele ne duc departe de sat, tocmai pe tarlalele „Toloacă" şi „După C.F.R.“. Pe aceste terenuri, 24 de tractoare ce compun secţia de mecanizare, condu­să de Voicu Gavril, se în­trec în activitate. Băieţii sunt veseli. Motoarele merg stru­nă, plugurile scot brazde bi­ne mărunţite, arătura va o­­feri un excelent pat germi­nativ griului pentru pîinea anului viitor. In cadrul sec­ţiei, întrecerea socialistă in cinstea celei de a XXV-a a­­niversări a Republicii arată fapte de muncă deosebite: norme de producţie zilnic de­păşite, economii de carbu­ranţi şi lubrifianţi, calitate la fiecare lucrare executată. In întrecere sunt mulţi frun­taşi. La început, după expli­caţiile primite, am reţinut nu­mele lui Şleapcă, ale lui Vasiliu, Şofrac, Bu­lhac. Dar văzînd că lista cuprinde a­­proape toţi mecanizatorii sec­ţiei, am tras linie aici, in­­dreptîndu-ne acum spre cîmpul fermelor de seminţe nr. 1 şi 2, conduse de Ingi­nerii Emilia Gălăţeanu şi Gh. Vechiu. Se desfăşoară aici prima bătăile din ca­drul campaniei de toamnă. A început masiv recoltatul sfeclei de zahăr la care ac­ţionează sute de membri co­operatori. Specialiştii stau permanent printre ei, căci fiecare rădăcină de sfeclă contează mult cum e recol­tată şi curăţată. „Dacă vom face neglijent lucrarea — ne spune Inginerul Gh. Vechiu - paguba este inerentă. Pier­de nu numai cooperativa, dar şi cooperatorii. Ar fi neîn­găduit de aceea să se întim­­ple aşa ceva, mai ales că ţintim obţinerea unei produc­ţii suplimentare pe care am apreciat-o in lan o­ul de cir­­ca 4 tone la fiecare hectar. Asta va însemna cam 540 to­ne de sfeclă peste plan. In perspectivă, cîteva sute de mii de lei din care sintem­ hotărîţi să nu pierdem nici un bănuţ, ca să zic aşa". Inginerul şef al cooperati­vei, tov. Paul Ionescu, ne-a informat că a dat semnalul şi la recoltarea cartofului. Acţiunea a fost declanşată la brigada de cîmp, condu­să de Gheorghe Bortaş, du­pă care urmează a fi extin­să şi la aceea condusă de Victor Botezatu. Pămîntul a rodit în fiecare cuib puzde­rie de tuberculi. Sunt din so­iurile de elită Bintje, Braşo­vean şi Desirée, destinate fondului de sămînţă pentru producţia Intensivă. Sarcina de plan a cooperativei pre­vede livrarea a 2.000 tone din aceste soiuri, dar, după calculele făcute de specia­lişti, se contează pe o de­păşire a producţiei planifica­te cu circa 400 de tone. Deci, un nou succes de prestigiu care se va adăuga la cele obţinute pină acum de a­ceasta cooperativă agricolă, cunoscută ca fruntaşă şi cultura griului, la care a rea­lizat în vară o recoltă de 2.975 kg. la hectar. Aşadar, la Heleşteni, în a­ceasta toamnă, se vor nu­măra mulţi „boboci". O. PAPAFIL ­h a aratat locul specialis­tul­ui In rindurile de faţă subliniem im­portanţa uneia dintre problemele majore dezbătute la Conferinţa Naţională a partidului. Este vorba de modul cum sint folosite cadrele de ingineri şi teh­nicieni. Observaţiile secretarului gene­ral in acest domeniu sint valabile şi pentru unele unităţi din judeţul Iaşi. O radiografie făcută unora din întreprinderile ieșene scoate la iveală utilizarea nejudicioasă a cadrelor de ingineri şi tehnicieni, ba întreprinde­rea „Ţesătura“, Uzina de prelucrare a maselor plastice, întreprinderea „Vic­toria", Fabrica de antibiotice, Comple­xul industrial de morărit şi panifica­ţie, Uzina de fibre sintetice şi altele un însemnat număr de ingineri şi teh­nicieni in loc să se ocupe direct de activitatea productivă, să-şi valorifice cunoştinţele in munca de concepţie şi cercetare, au devenit funcţionari veri­tabili, autori de corespondenţe sterile către centrale sau ministere. Este ab­solut inexplicabil cum la Fabrica de tricotaje „Moldova", de pildă, schim­bul al IlI-lea din secţia finisaj nu are asigurată asistenţa tehnică cu nici un inginer. Biot la această unitate, din toţi tehnicienii textilişti pregătiţi in şcoli, doar unul munceşte in secţia vopsit­­finisaj, restul fiind in aparatul func­ţionăresc. In unele întreprinderi ieşe­ne sunt ingineri carii de la absolvirea facultăţii nu au venit cu nici o pro­punere de îmbunătăţire a activităţii unităţii in care lucrează. Şi încă ceva. Titlurile de inginer, economist sau ori­­care altul, căpătate pe băncile facul­tăţii, nu au nici o valoare dacă nu sunt înnobilate cu creaţii originale, creaţii care să sporească eficienţa ac­tivităţii întreprinderii in care lucrea­ză. Pentru că ingineria nu înseamnă un birou şi un fotoliu, aşa cum cred incă mulţi. Acolo lingă strung sau la­minor, lingă maşinile şi utilajele mo­derne, in laboratoare sau staţii pilot, la planşetă sau Ungă licuricii calcu­latoarelor electronice — acolo este lo­cul inginerului, Eugenia ZID­ÂRIȚA . I* . Centrala electrică de termoficare Iaşi 728 tone de combustibil economisit Colectivul de muncitori, ingâneri şi tehnicieni din cadrul Centralei electrice de termoficare se străduiesc să întîmpi­­ne cea de a XXV-a aniversare, a Repu­blicii cu succese de prestigiu în activi­tatea ce o desfăşoară. Astfel, în condi­ţiile asigurării siguranţei în funcţionarea instalaţiilor şi a realizării graficului de putere efectiv utilizabilă s-a redus pre­ţul de cost cu 399.000 de lei şi s-au eco­nomisit 728 tone de combustibil conven­ţional. Realizările sunt semnificative, dacă avem în vedere şi faptul că s-au executat pînă în prezent, peste prevederi, 57 de revizii tehnice şi 15 reparaţii cu­rente. ./////////////////////////////////////////////////«»/ S­S Jocurile Olimpice I I mvasile lor­ga-­­ medalie | de bronz | la lupte liberei | 9 Remarcabilul succes al vîslașilor romani 8 Noi recorduri mondiale și olimpice (Amănunte in pag. a IV-a) | $

Next